Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

CULOARUL SIRETULUI

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Campia Romana
Bazinul Ialomitei
Elemente favorabile si nefavorabile pentru dezvoltarea teritoriului
BUZIAS
Populatia si asezarile Romaniei
Explorarea zacamintelor de resurse geotermale
Aspecte privind evolutia unor parametri fizico-chimici ai fluviului Dunarea
LACURILE - caracteristici generale - Lacurile de munte, deal
Relieful rezultat in urma agentilor modelatori subaerieni
Climatele ASIEI


CULOARUL SIRETULUI




1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Unitatea de invatare alaturata ajuta cursantul la:

- testarea aptitudinilor de abordare regionala integrata;

- identificarea celei mai caracteristice regiuni de tip anizotrop din

Romania;

- explicarea rolului factorilor dinamici ai sistemului regional in devenirea lui.

2. Baza naturala de sustinere


Cea mai ilustrativa regiune de tip anizotrop din Romania, grefata pe un culoar major de vale.


Culoarul Siretului exemplifica in mod revelator tipul regiunilor anizotrope,  cu  o  desfasurare  alungita,  filiforma  si  prezenta  unor centre  de  polarizare  dispuse  axial  cu  sau  fara  relatii  intre  ele. Unitatea  se  contureaza  morfo-hidrografic  suprapunandu-se  vaii  si versantilor raului Siret de la intrarea sa in tara, la Vascauti, si pana la debusarea  sa  in  spatiul  Campiei  Siretului.  Profilul  transversal  al culoarului are latimi variabile, intre 2,5 km in defileul de la Racaciuni si  peste  40  km  aval  de  Roman  unde  lunca  sa  se  evazeaza asemenea unei palnii deschisa spre campie.

Culoarul  segmenteaza  aproape  median  Podisul  Sucevei insinuandu-se intre Dealurile Dragomirnei si Podisul Falticeni la vest, respectiv  culmea Bour - Dealu Mare-Harlau spre est. La sud  de confluenta cu Moldova el inglobeaza prelungirile estice ale dealurilor ce  flancheaza  spre  vest   depresiunile  Subcarpatilor  Moldovei (Plesu,  Corni,  Runcu,  Barboiu,   Pietricica)  si  versantul  vestic  al Podisului Barladului.

Doua    elemente     au    importanta     majora    in     functionarea sistemului  teritorial  si  anume  prezenta  numeroaselor  confluente (Moldova, Bistrita, Trotus, Barlad) si inseuari (Bucecea, Ruginoasa) care s-au transformat in tot atatea linii de conexiune biunivoca inspre regiunile invecinate ceea ce ii  confera in ultima instanta culoarului rolul de axa de gravitatie regionala majora, inclusiv pentru celelalte unitati teritoriale limitrofe (Bucovina, Depresiunea  Moldovei, Barlad, Carpatii si Subcarpatii Moldovei). Al doilea element este constituit din larga dezvoltare a luncii si numarul apreciabil de terase (8) cu inaltimi



Siretul ca axa hidrografica de colectare a scurgerii dinspre Carpatii Orientali si Podisul Moldovei.

Resurse ale subsolului modeste.


cuprinse intre  3-4 m  si  200-210  m  ceea  a  permis  o  antropizare

accentuata si localizarea ampla a cailor de comunicatie.

Clima regiunii  se  incadreaza  in  cea  a  dealurilor  joase,  cu temperaturi  medii  cuprinse  intre  8-10°C  (mai  ridicate  in  sectorul sudic) si precipitatii de 500-600 mm. (mai ridicate in sectorul nordic). Daca   sectorul    nordic    se   afla    sub    influenta     maselor    de    aer scandinavo-baltice, in cel sudic se resimt influentele est-europene. In general,  forma culoarului favorizeaza cantonarea curentilor de aer mai reci iarna si prezenta unui topoclimat mai racoros vara.

Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Siret, cu cel mai ridicat  debit dintre raurile tarii (222 ³m/s) spre care debuseaza raurile partii estice a  Carpatilor Orientali (Moldova, Bistrita, Trotus, Putna, Milcov), iar dinspre Podisul  Moldovei, Barladul, toate avand un debit solid apreciabil. Oscilatiile majore ale nivelului scurgerii au impus masuri de regularizare prin construirea unor baraje (Galbeni, Racaciuni,                      Beresti,    Adjud).    Lunca    larga    si   grosimea    mare   a sedimentelor friabile au generat acumulari de ape freatice aflate la 3-

7 m adancime, fapt important in alimentarea cu apa a localitatilor.

Potentialul  pedogeografic  vizeaza,  in  primul  rand,  solurile aluviale din lunca (unde apar insa, pe areale restranse, si lacovisti si soluri  gleice),  pe  cernoziomurile  levigate  ale  teraselor  inferioare, argiluvisolurile si cambisolurile versantilor.

Vegetatia   naturala,     supusa    unei    intense    si    indelungate antropizari, este alcatuita din speciile hidrofile caracteristice luncii (salcii, arin,  plop). Pe versanti se dezvolta asociatii de paduri de stejar, stejar in amestec cu fag, arbusti (alun, corn). Ea se transforma intr-un biotop prielnic pentru iepuri, vulpi, caprior, mistret.



Resursele     naturale     sunt    modeste,    exceptand    terenurile agricole a caror fertilitate diferentiata favorizeaza dezvoltarea unor subramuri  ale  culturii  plantelor  si  cresterii  animalelor.  Zacaminte gazeifere de mai mica importanta au fost descoperite la Secuieni si Roman. Pietrisul si nisipul albiilor este utilizat in constructii. Orasele Roman, Bacau, Pascani si unele asezari  rurale poseda obiective atractive vizate de turismul cultural.


3. Componenta demografica si de habitat

Datorita    diversitatii    resurselor     naturale,     a    indicelui    de favorabilitate ridicat al factorilor fizico-geografici, a adapostului oferit, in vremuri  de  restriste, de relieful subcarpatic invecinat regiunea a fost  populata  inca  din   paleolitic.  Descoperirile  arheologice  din paleolitic si neolitic, realizate in  numeroase situri, atesta nu numai umanizarea timpurie a spatiului analizat ci si continuitatea populatiei in teritoriu. Actualmente Culoarul Siretului este una dintre  cele mai populate regiuni ale tarii avand o densitate a populatiei de peste 150 loc/km². Subliniem sporul natural superior mediei pe tara si ponderea covarsitoare  a  populatiei romanesti (dintre minoritati amintind cea ucraineana din sectorul superior al culoarului).

Asezarile    umane    s-au     dezvoltat     la    racordul     teraselor, indeosebi                     pe    versantul    stang,   existand    doua-trei    aliniamente. Predomina satele mijlocii si mari, cu o structura rasfirata si adunata.



Axa de mare concentrare a populatiei si asezarilor umane.


Orasele ocupa, in general sectorul de lunca avand vatra mai extinsa si fiind  legate direct  de magistralele de  transport.  Siret,  Pascani, Roman, Bacau si Adjud jucand rolul unor centre de polarizare locale. Spre cerintele unui centru de polarizare regionala evolueaza orasul Bacau prin complexitatea functionala si potentialul sau demografic si economic.


 Test de autoevaluare

Individualizarea unei regiuni de tip anizotrop are specificitatea sa.  Din   cele  desprinse  din  parcurgerea  unitatii  de  invatare, formulati raspunsuri concise la intrebarile urmatoare:

1. Ce unitati de relief constituie  suportul morfologic al

regiunii?

2. Exemplificati conexiunile axei de transport a vaii

Siretului.

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei  unitati de invatare

4. Economia regiunii


Economie mixta: agricultura, industrie, transporturi.


Economia regiunii s-a cristalizat pe trei coordonate principale

si anume agricultura, industria si transporturile.

Agricultura,  ca  ocupatie  primordiala,  cu  vechi  traditii,  a valorificat intinsele terenuri arabile ale luncii si teraselor, cu pasuni si fanete ale versantilor. Cele doua ramuri, cultura plantelor si cresterea animalelor  se  imbrica  organic  intr-o  ramura  mixta  diferentiata  ca ponderi doar la nivel local. Climatul si  solurile  au facilitat cultivarea sfeclei de zahar, cartofului si legumelor in care  teritoriul prezinta o veritabila specializare. Se mai cultiva porumb, graul, plante de nutret, pomi  fructiferi.  In  sud  apar  culturile  de  vita-de-vie  si  centre  de vinificatie (Sascut). Se cresc ovine, bovine, porcine si pasari, inclusiv in ferme intensive.

Industria valorifica excedentul de forta de munca, avantajele unei piete  de desfacere locale larga si oportunitatea unui transport (inclusiv   international) facil.                   Producerea    energiei          electrice           se realizeaza  in  termocentralele  din  principalele  orase  precum  si  in centralele hidroelectrice de pe Siret si  Bistrita. Metalurgia, in lipsa unor     materii   prime            locale    sau      in         vecinatate,     se                  limiteaza       la producerea  de  tevi  nesudate  in   laminorul  de  la  Roman.  Mai diversificata este industria constructoare de  masini (avioane, utilaj petrolier, masini-unelte la Bacau, strunguri la Roman, material rulant





Largi perspective de dezvoltare ca si culoar de transport spre nordul Europei si Marea Neagra.


la Pascani),  cea  alimentara  (zahar  la  Bucecea,  Pascani,  Sascut, Roman;  prelucrarea laptelui, carnii, produse zaharoase la Bacau), prelucrarea lemnului (mobila si hartie la Bacau, celuloza si hartie la Adjud), textila (perdele la  Pascani,  tricotaje si confectii la Bacau si Roman) etc.]

Transporturile confera Culoarului Siretului un statut de axa de  concentrare  a  cailor  rutiere  si  feroviare  din  partea  estica  a Romaniei.  Primele drumuri apar inca din antichitate cunoscut fiind drumul roman ce lega  Dobrogea pe vaile Siretului si Trotusului de Transilvania sudica. In evul mediu  fiinta aici drumul ce lega Marea Baltica,  prin  Liov,  de  porturile  dunarene  si  bazinul  Marii  Negre („drumul cel mare moldovenesc”). Primele cai ferate apar in a doua jumatate a secolului XIX, mai importanta fiind calea ferata Roman- Galati  data in exploatare la 1872, din care se vor ramifica linii de penetratie spre  Botosani, Iasi si Vaslui. Actualmente culoarul este strabatut  de  soseaua   internationala  E85  si  magistrala  feroviara Bucuresti-Pascani-Siret,  cu  legaturi                   spre      Ucraina           si         Republica Moldova. Atat calea rutiera, cat si cea feroviara se interrelationeaza spre   est       si         vest,    respectiv           spre Moldova    si     Transilvania  cu numeroase sosele si cai ferate  transversale sau de penetratie. La Bacau functioneaza un aeroport.

Turismul  are  un  potential  etnografic  si  cultural  apreciabil  (Hanu Ancutei,  Casa memoriala Vasile Alecsandri de  la  Mircesti,  curtile domnesti  din  Roman  si  Bacau,  muzee,  monumente)  ce  poate  fi valorificat optim prin turismul de tranzit, turism rural sau cel cultural de scurta durata.

Regiunea Culoarului Siretului are largi perspective de optimizare a functiilor  sale  sistemice prin dezvoltarea si modernizarea cailor de transport  (autostrada   si  TGV)  menite  a  revitaliza  vechiul  drum moldovenesc din evul mediu ale  carui oportunitati se cer folosite si de alte regiuni geografice din Romania, Ucraina sau Polonia.


5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
1. Avand o forma alungita, regiunile anizotrope, precum cea de fata, ocupa culoarele morfologice ale unor vai majore. Dar teritoriul lor se extinde deseori in  afara culoarelor, asupra unor sectoare de poisuri sau munti ce graviteaza spre axa respectiva. In cazul de fata, ea include versantul vestic al Podisului Central Moldovenesc, clinele vestice  ale  dealurilor  Ibanesti,  Dealu  Mare-Harlau  si  Cozancea, versantul estic al dealurilor Dragomirnei, Corni. Plesu, Barboiu sau Pietricica.  Spre  culoar  graviteaza  si  un  sector  din  vecinatatea confluentei cu Siretul al vailor Moldova, Bistrita, Trotus sau Barlad.

2.    Din    magistrala     feroviara     Bucuresti-Pascani-Vicsani     se ramifica, spre est, caile ferate spreBarlad-Vaslui si Targu Frumos- Iasi,  iar  spre  vest  cele  care  urmeaza  vaile  Trotusului  si  Bistritei, precum  si  calea  ferata  spre  Suceava-Vatra  Dornei-Cluj  Napoca. Traseele sunt insotite de cai rutiere,  al  caror numar creste datorita soselelor  ce  escaladeaza  pasurile  carpatice  (Oituz,  Petru  Voda, Ciumarna).


6. Bibliografie selectiva

1. Bacauanu,  V.,  Barbu,  N.,  Pantazica  Maria,  Ungureanu,  Al,  Chiriac,  D.  (1980),

Podisul Moldovei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.

2. Ungureanu (1993), Geografia Podisurilor si Campiilor Romaniei, Editura Univ. “Al. I.

Cuza”, Iasi.

3. x x x (1992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice, Editura Academiei,

Bucuresti.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1633
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site