CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Geografia Fizica a Romaniei
Pozitia geografica a Romaniei si consecintele care decurg din pozitie
Asezarea pe glob a unui teritoriu este
defnita de valoarea coordonatelor geografice, respectiv latitudine si
longitudine. Sub acest aspect,
Ca urmare a asezarii latitudinale a tarii noastre decurg cateva consecinte
Cantitatea de energie solara pe
care o primim si care este sursa tuturor proceselor si
fenomenelor care au loc la suprafata, din acest aspect
Inegalitatea zilelor in decursul unui an calendaristic sau existenta celor 4 anotimpuri.
Consecintele asezarii: - ne aflam la interferenta principalelor domenii naturale ale Europei, astfel:
Sub aspect geologic - Europa de Vest apartine domeniului orogenetic, pe cand Europa de Est apartine domeniului de platforma;
Sub aspect climatic -
Sub aspectul vegetatiei - de asemenea ne situam la contactul dintre domeniul padurilor si domeniul de stepa;
Sub aspectul solurilor - sub vegetatia de padure predomina soluri de padure, iar cernoziomurile specifice stepei patrund in aria extracarpatica.
Elementele definitorii ale spatiului romanesc: Carpatii, Dunare, M. Neagra.
Prin pozitia lor centrala si prin altitudine, Carpatii,
provoaca diferente insemnate in distributia elementelor climatice, de
vegetatie, de sol, intre partea din interiorul lor si spatiul extracarpatic.
Muntii Carpatii reprezinta "castelul" de ape din care izvorasc marea majoritate
a raurilor din
Dunarea - 98% din raurile tarii noastre sunt tributare Dunarii, exceptie fac raurile dobrogene. Din lungimea totala de 1075 km, pe teritoriul Romaniei de afla 38% din intreg cursul marelui fluviu.
Litoralul vestic al Marii Negre - are o deschidere de 244 km, prezenta porturilor Constanta, Mangalia, Sulina ofera tarii noastre si atributul de tara pontica si totodata comunicarea directa cu Oceanul Planetar.
Suprafata: 238 391 km 2,
Acest spatiu este delimitat de granite conventionale care insumeaza o lungime de 3190 km, din aceasta lungime 1865 km apele curgatoare, 1037 km sunt frontiere terestre, iar 288 km reprezinta limita apelor marine teritoriale.
Cu Ucraina - ne invecinam pe 1026 km , iar granita intre 2 sectoare, cel nordic
intre raul Tur si localitatea Paltinis, cel sudic de la varsarea Prutului in
Dunare si pana la varsarea bratului(cel mai nordic) Musula in Marea Neagra.
Intre localitatea Paltinis si varsarea Prutului in Dunare, granita separa tara noastra de Republica
Cu Bulgaria - frontiera are o lungime de 631 km, dintre care 140 km sunt pe uscat, respectiv intre Vama-Veche si Ostrov, iar restul e pe Dunare de la Ostrov pana la varsarea raului Tiomoc in Dunare.
Cu Serbia - granita masoara 544 km , dintre care 325 km sunt pe Dunare si restul de 219 km sunt pe uscat.
Granita cu Ungaria - are o lungime de 445 km, intre Beba-Veche si Almeu, si cu exceptia unui sector de 21 km unde urmareste cursul Muresului, restul e terestra.
Aspectul
actual al structurii geologice, precum si al peisajelor din
Principalele procese si fenomene care au conlucrat la definitivarea aspectului tarii noastre au fost miscarile orogenetice, imersia(acoperirea) si exondarea unei regiuni.
In functie de importanta si de rezultatul acestora se deosebesc urmatoarele etape paleogeografice:
etapa precambrian pana in cretacic
etapa cretacica
etapa paleogen pana in cuaternar
etapa cuaternara
Etapa din precambrian pana in cretacic
Din aceasta etapa provin cele mai vechi formatiuni care formeaza platforma rusa ale carei prelungiri vestice se intalnesc la baza Podisului Moldovei.
In siluvian au avut loc miscari caledoniene , cu aceasta ocazie au fost cutate si apoi exondate sisturile verzi, intalnite astazi in Podisul Casimcei. Miscarile orogenezei hercinice din carbonifer si permian au avut ca rezultat desavarsirea metamorfismului sisturilor cristaline din Carpati.
La inceputul mezozoicului apele marii au invadat toate unitatile carpatice, precum si Dobrogea de Nord si Campia Romana. In preacisul superior a avut loc faza kimerica veche care a afectat Dobrogea de Nord si unele unitati carpatice.
La sfarsitul jurasicului s-a produs orogeneza kimerica noua, ale carei efecte au fost resimtite mai cu seama in M. Bihorului, M. Paderea Neagra si in zona sisturilor verzi.
In preconian a inceput procesul de nivelare a sisturilor verzi din Dobrogea care au fost fosilizate apoi de calcarele jurasice.
Etapa cretacica
Evenimentele care au avut loc aici au fost definitorii pentru configurarea trasaturilor reliefului actual. Principalul eveniment a fost orogeneza alpina in timpul careia a fost pus in loc lantul carpatic.
Etapa din paleogen pana in cuaternar
Se caracterizeaza prin urmatoarele evenimente: in neogen a avut loc o puternica transgresiune atat in interiorul cat si in exteriorul arcului carpatic, au ramas exondate(neacoperite) doar nucleele cristaline ale celor 3 ramuri carpatice.
In poligocen apele marine s-au retras ramanand doar in zona flisului extern al Carpatilor Orientali. In neogen, mai precis in miocen, faza savinica in timpul careia au fost cutate formatiunile flisului extern si s-au retras apele marine din aceasta zona.
Formatiuni marine sau lacustre s-au mentinut in Depresiunea Transilvaniei, in zona nordica a depresiunii Getice, erau exondate, formand regiuni de uscat, Podisul Dobrogei, Podisul Moldovei si S Campiei Romane.
La sfarsitul pliocenului s-au facut in zona carpatica miscarile fazei valahe, care au determinat ridicarea inegala a intregului arc carpatic si o data cu aceasta si intensificarea actiunii agentilor aerieni.
Etapa cuaternara - se caracterizeaza prin racirea climei si instalarea ghetarilor pe cele mai inalte culmi ale Carpatilor. Faze glaciare: Riss si Wurh.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2982
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved