Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Masivul Hasmas

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Arhipeleagul Britanic - Marea Britanie, Irlanda
SCURT ISTORIC AL CARTOGRAFIEI - HARTA SI PLANUL
Depresiunea colinara a Transilvaniei
ZONA SPATIILOR VERZI
BAILE FELIX
FRANTA
Campia de Vest
INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI SI A PRELUCRARII METALELOR
Judetul Iasi - Prezentarea ampla a judetului, obiectivelor turistice
Masivul Hasmas

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Specializarea : Geografia Turismului




ASEZARE SI LIMITE

In Carpatii Moldo-Transilvani, insemnata subdiviziune a Carpatilor Orientali, Masivul Hasmas ocupa o pozitie centrala. Prin multiplele lui valori peisagistice, care culmineaza cu impresionantele chei ale Bicazului, el alcatuieste una din cele mai remarcabile regiuni turistice din muntii nostri si, totodata, o zona de interes tehnic-alpin de prim ordin, constituita in principal din marii pereti care formeaza cheile sus amintite.

Catre nord , Hasmasul se invecineaza cu masivul Budacului, de care este despartit prin riul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive, de la confluenta sa cu Putna pina la gura piriului Pintic.

La est, limita Muntilor Hasmas este mai lunga si se desfasoara tot pe cursuri de ape. Din valea Bistricioarei, catre sud-est, piriul Pintic formeaza pe intregul sau parcurs limita dintre Hasmas si Ceahlau, limita care, trecind apoi peste saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii Bistra, pina la confluenta sa cu piriul Capra (Jidanului); de aici inainte, limita masivului o formeaza firul acestei ultime vai, pina la varsarea sa in Bicaz. In continuare, spre sud, pina la confluenta vaii Iavardi cu Valea Rece, Hasmasul se invecineaza la est cu Muntii Tarcau de care este despartit prin piraiele Damuc si Fagului. Pe acest parcurs, linia despartitoare urca de la 580 m alt. pe riul Bicaz la 610 m la Gura Damucului si la 1 300 m pe cumpana de ape dintre Damuc si Valea Rece.

Limita sudica a Hasmasului este determinata de valea Iavardi (in totalitatea ei), iar de la obirsia acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungita cu albia vaii Nascalat Patac - cursul inferior - pina la varsarea sa in Olt.

In sfirsit, la vest, vecinii Hasmasului sint Muntii Giurgeu cu cele doua grupe intinse si de inaltimi medii, constituite din muntii Voslobenilor si cei ai Ditraului. De cei dintii sint despartiti, in portiunea superioara, de obirsia vaii Oltului, pina la confluenta cu piriul Nascalat, iar de Muntii Ditraului printr-o linie care, depasind trecatoarea Oltului, strabate vaile Modoros, Belchia si Gheorghe Mic pina in saua Deselatului. Din acest punct Putna Intunecoasa delimiteaza masivul de la izvoare pina la varsarea ei in Bistricioara.

DENUMIRE

Masivul Hasmas, denumit uneori si Haghimas, si-a luat numele de la cel mai inalt virf al sau, dar care in hartile oficiale figureaza sub numele de Haghimasul Mare (1 792 m alt.), nume pastrat pentru virf si de noi. Vechea denumire a masivului, cunoscuta si astazi de multi localnici, este Curmatura. In lucrarile de specialitate, editate in 1962, atit masivul, cit si virful sau cel mal inalt sint numite Haghimas, numele de Curmatura fiind atribuit numai culmii principale. Manualele scolare ii pastreaza denumirea mai veche de Hasmas.

VEGETATIA

Vegetatia Muntilor Hasmas este variata si se etajeaza in inaltime, in functie de conditiile impuse de clima, relief, soluri etc. Distingem astfel etajul padurilor si etajul pajistilor. In Hasmas limita superioara a padurii acopera muntele pina la 1 600 m. Unele zone cum sint versantul vestic al Culmii Curmatura, cuprins intre virfurile Fratele si Sacadat, versantul vestic al culmii Tulghes-Valea Rece, portiunea virful Iavardi -Surduc, o buna parte a muntilor din zona nordica a masivului (Lapos, Ciurgau, Tosoroc, Criminis etc.) sint mai dezgoliti, reprezentind o vasta zona pastorala.

Zona impadurita a Hasmasului este dominata de rasinoase, predominant fiind molidul (Picea excelsa), mai rar fagul (Fagus silvatica), teiul (Tilia cordata), brad alb (Albies alba), larita - zada (Larix dedaua), pin (Pinus silvestris). Pe alocuri se intilnesc specii de mesteacan pitic (Betula nana, B. humilis) si tisa (Jaxus baccata) - arbore ocrotit, scorusul de munte (Sorbus aucuparia), jneapan (Pinus montana), ienuparul (Juniperus communis, 1. sibirica) si altele. Intilnim, de asemenea, vegetatia ierboasa de pasune si finete montane secundare, instalate in locul padurilor de molid, in care predomina paisul (Festuca rubfd, var. fallax), taposica (Nardus stricta) etc. Dintre fructele de padure citam fragii (Fragaria vesca L.), zmeura (Rubus idaeus), murele (Rubus hirtus), afinul (Vaccinium myrtillus), merisorul (Vacanium vitisidaea), coacaza (Bruckenthalia spiculifolia).

Pasunile sint acoperite de un covor floral multicolor, din care nu lipsesc specii ierboase ca: spinzul (Helleborus purpurascens), mierea ursului (Pulmonaria ottidnalis), vioreaua (Scilla bilolia), crinul de padure (Lillium martagon), anemona (Anemone transilvanica), galbinele de munte (Ranunculus carpaticus), caprifoiul (Lonicera xylosteum), horsti (Luzula pilosa), macrisul iepurelui (Oxalis acetosella), gentianele (Asclepiadea, Lutea, Acaulis), rogozul (Corex sp.), nu-ma-uita (Myozotis palustris), busuiocul salbatic (Prunella vulgaris), trifoiul salbatic (Trifolium pratense), muschi (Sphagnum sp.), ferigi (Dryopteris filix mas) s.a.



Din punct de vedere floristic, teritoriul Cheilor Bicazului - decretat monument al naturii - este o adevarata arhiva botanica, prezentind o multime de specii rare si endemice. Cele mai interesante plante le gasim cuprinse in flora ierboasa a stincilor si vailor prapastioase si umede din jurul Lacului Rosu. Dintre acestea citam: ovasciorul carpatic (Avenastrum decorum), firuta (Poa rehmanni), endemica pentru Carpatii Orientali, cosacii bicazeni (Astragalus pseudo-purpureus) din crapaturile stincilor si grohotisuri, o specie endemica, cosacii lui Romer (Astragalus romeri), inalt, aspru, paros si viguros, opaita lui Zawadzki (Melandrium zawadzkii). Vaile, piraiele si locurile umede din jurul Lacului Rosu sint un adevarat paradis pentru diferite neamuri de omag (Aconitum); cinci subspecii endemice si o varietate ghilcoseana au fost descoperite pina in prezent in aceasta zona.

Pe culmea inalta a masivului, mai ales pe golurile din jurul virfului Haghimasul Mare, cresc frumoase si abundente colonii de singele voinicului (Nigritela rubra), iar pe versantul acestuia, ca si in zona Surduc gingasele flori de colt (Leontopodium alpinum), plante ocrotite. Primavara pasunile sint zmaltuite de covoare de ghiocel (Calanthus nivalis), brinduse de primavara (Crocus heuffelianus), tulichina (Daphne mezereum), iar la inceputul verii apar campanulele (toate speciile), ca si o larga varietate de Hieracium.

FAUNA

Fauna cunoaste aici o bogatie deosebita in specii de vinat mare: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), caprioara (Capteolus capreolus), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), mistretul (Sus scrofa), precum si de vinat mic: pisica salbatica (Fellis silvestris), veverita (Sciurus vulgaris). Se remarca numeroase specii de pasari: cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacan (Lirurus tetrix), alunarul (Nucifraga casyocatactes), uliul pasarar (Acapiter nisus), mierla (Turdus merula) si multe altele, precum si diferite specii de rozatoare, dintre care iepurele (Lepus timidus) este foarte raspindit. Pastravul (Salmo trutta fario) se intilneste curent in apele limpezi. Dintre lepidoptere, remarcam fluturele coada rindunelei, fluturele Apollo, fluturele rosu, Lycoena, lamiita, Arginis.

SOLURILE

Solurile predominante sunt cele brune usor acide. Se mai intalnesc in zonele inalte soluri brune , galbui, podozolice brune.

Bibliografie

MN 16, Hasmas - Emilian Cristea [1978]

 Cercetari geologice asupra zonei cuprifere Balan



Limita geografica a masivului, extinsa la nord pina in valea Bistricioarei si la est pina in vaile Pintic - Bistra - Capra, este justificata, deoarece aceste vai reprezinta partea cea mai coborita dintre masivele Ceahlau sl Hasmas. Ultimele trei au o directie net longitudinala si pot fi considerate ca un fel de axa a largulul culoar depresionar dintre culmea inalta de conglomerate si calcare a Hasmasului si cea a Ceahlaulul propriu-zis.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 922
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site