Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Municipiul Pitesti - studiu de geografie urbana

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EUROPA SUDICA
MAREA BRITANIE
HARTA POLITICǍ A EUROPEI
Forme de relief de acumulare create de apele curgatoare
RESURSELE NATURALE DE BAZA
VOINEASA
SPANIA MEDITERANEANA
FACTORII GEOECOLOGICI
CURBURA
Carpatii de Curbura - Asezare, Limite, Diviziuni

Municipiul Pitesti

-studiu de geografie urbanA-




I.Istoric

Municipiul Pitesti, resedinta judetului Arges este unul dintre cele mai vechi orase ale Tarii Romanesti, fiind atestat, ca asezare, pentru prima data intr-un document din 20 mai 1388, prin care domnitorul Mircea cel Batran daruia intre altele,ctitoriei sale,Manastirea Cozia si „o moara in hotarul Pitestilor”.
Existenta asezarii in epocile straveche si veche, pe actualul teritoriu, este atestata si de descoperirea unor unelte din piatra neslefuita si slefuita, a unor fragmente ceramice si monede.
Asezarea geografica favorabila schimburilor, dezvoltarea mestesugurilor si a agriculturii, atentia acordata de unii domnitori, au contribuit la transformarea Pitestilor din sat in targ si apoi in oras in epoca medievala. In aceasta perioada, orasul a fost unul dintre cele mai active centre de comert din Tara Romaneasca, aflandu-se in centrul schimburilor de produse care se faceau schimb intre zonele de campie – deal – munte. Intense si de mare importanta au fost schimburile comerciale cu Brasovul si Sibiul, renumite centre de comert si mestesuguri ale vremii.
Dezvoltarea ascendenta a orasului se continua in perioadele interbelica si postbelica, Pitestiul mentinandu-si statutul de centru de interes intre localitatile urbane din tara.
Dupa anii 1970, cand orasul a fost ridicat la rang de municipiu, atat activitatea economica cat si cea social – culturala, capata o noua dimensiune, Pitestiul situandu-se intre cele mai moderne si dinamice resedinte de judet din tara.

II.Pozitia geografica .Limite administrative

Municipiul Pitesti se afla situat in partea de NV a Munteniei,la confluenta raului Arges cu raul Doamnei, in punctul de intersectie al paralelei de 44051’30’’ latitudine Nordica cu meridianul de 24052’ longitudine estica ,la distanta relativ egala fata de Polul nord si Ecuator ,paralela de 450 trecand prin comuna Merisani,la 20km nord de Pitesti.

Mai exact,municipiul Pitesti este asezat in zona de contact a dealurilor Cotmeana si Candesti(ca parti componente ale Piemontului Getic) cu Campia Pitestiului,dezvoltarea orasului urmand directia NV-SE,pe parte dreapta a Argesului,pe terase si lunca,intre 252 si 356 m.

O caracteristica importanta a orasului este aceea data de mijloacele de comunicatie cu regiunile limitrofe ce ii ofera un satut aparte de polarizator economic pentru multe surse de investitii si piata de desfacere sau centru commercial,pe langa statutul de prestator de servicii un cadrul activitatilor urbane autohtone.

Distanta fata de capitala este de 114 km(E 15 A),la 36 km intalnindu-se Curtea de Arges (DN 70),la 52 km Campulung (Dn 73/E 572),la 61 km Ramnicu Valcea (DN 7/E 81),la 78 km Slatina(DN 65/E 70), existand de asemenea si un important nod de cale ferata cu directii catre Bucuresti(108 km),Curtea de Arges (38 km) si Slatina (81 km).

In cadrul limitelor administrative se diferentiaza intravilanul ,orientat longitudinal de la NV spre SE ,pe o distanta de cca. 15 km,intre Pitesti N –Bascov si Pitesti S-Prundu.

Urmatoarele localitati constituie limitele administrativ –teriroriale ale municipiului Pitesti:

-Bascov(comuna suburbana-NNV)

-Budeasa(NNE)

-Maracineni(comuna suburbana -NE)

-Stefanesti(comuna suburbana -ESE)

-Bradu(comuna suburbana -SSV)

-Albota(SV)

-Mosoaia(V)

-Babana(VNV)

Suprafata orasului s-a marit treptat in functie de evolutia demografica si dezvoltarea economica.

Din punct de vedere al demografiei se observa o crestere rapida a populatiei semnalata odata cu incheierea recensamintelor din 1992 (179.479 loc), 1995 (185.636 loc) ,1998 (187.180 loc),fapt pus pe seama dezvoltarii economice,dar si o descrestere a populatiei semanalata la recensamantul din anul 2002 cand populatia prezenta un numar de 168.756 loc,fapt pus pe seama negativismului demograpfic si instabilitatii economice ulterioare in cazul unor companii comerciale ce a dus la migrarea unui segment al populatiei spre zonele limitrofe.

La recensamantul din anul 1912,suprafata Pitestiului era de 519,6 ha din care 483,3 ha avea orasul propriu-zis,45 ha parcela Trivale,10 ha catunul Papucesti si 26 a catunul Turcesti.

In anul 1948 suprafata totala a orasului era de 143,5 ha,din care 477,5 ha apartineau intravilanului si 958 ha,extravilanului.Suprafata orasului era In anul 1987 de 4073 ha,iar impreuna cu aria comunelor suburbane Bascov,Bradu,Maracineni si Stefanesti totaliza 25074 ha,in prezent dezvoltarea orasului fiind mai mult pe orizontala decat pe varticala.

II.1.Geologie

Din punct de vedere geologic ,relieful municipiului Pitesti se incadreaza in doua subunitati morfostructurale:Piemontul Getic-subunitate deluroasa, de orogen si Campia Romana –subunitate de platforma.

Orasul se afla situat pe linia de contact dintre subunitatile reprezentate de Piemontul Cotmeana(V si NV),Dealurile Argesului(NNE),Piemontul Candesti(ESE),la acestea adaugandu-se si sectorul de tranzitie dintre Piemontul Getic(N) si Campia Romana (S),in sud teritoriile fiind integrate Campiei Pitestilor care apartine Campiei Romane.

Aceasta reprezinta o campie de acumulare fluvio-lacustra cuaternara ,avand ca fundament Platforma Nordica(Platforma Valaha).Campia propriu-zisa a Pitestiului corespunde celor trei terase ale Argesului sapate de acesta intr-un con de dejectie,ca urmare ,depozitele sedimentare ale acestei campii cuprind ,,Pietrisuri de Pitesti’’,nisipuri,argile,depozite loessoide.De asemenea o influenta in definitivarea reliefului actual al Pitestiului,o are cea mai recenta etapa a evolutiei paleogeorafice reprezentata de cuaternar(pleistocen,holocen).

II.2. Clima

Clima imprejurimilor orasului este temperat-continentala detarminata de advectia aerului maritim continental din vest si a celui continental din nord si est ce favorizeaza si instalarea unor ierni blande.

Asezarea intre dealurile piemontane inalte ,pe terasele Argesului influenteaza climatul,Pitestiul avand un topoclimat de vale cu predominarea tipului cald,moderat.

Temperatura medie a aerului variaza intre 90-100C,media lunii ianuarie fiind de 2.40C si cea a lunii iulie de 20,70C cu o amplitudine anuala de 23,10C.

Circulatia aerului se produce dinspre NE(26%),N(14%),V(12%),E(11%), viteza media anuala a vantului fiind de 2,6 m/s.Vanturile dinspre N,NE si E poarta denumirea de ,,crivat’’,vanturile de V poarta denumirea de ,,austru’’,vanturile din SSE poarta denumirea de ,,baltaretul’’ iar cel ce bate primavara si vara din directia Carpatilor Meridionali poarta denumirea - ,,munteanul’’. Din punct de vedere al precipitatiilor se observa o depasire a mediei pe tara,acestea osciland intre 680 si 700 mm annual,umiditatea atmosferica urcand la valoarea de 68%.

II.3.Hidrografia

Raul Arges reprezinta principal artera hidrografica a orasului,albia sa formand marginea estica a acestuia pe o distanta de 10 km.Are o lungime de 350 km adunandu-si apele de pe o suprafata de aproximativ 12.550 km2 ,orientat de la N catre SE.

Municipiul Pitesti mai prezinta si o serie de lacuri antropice( lacul Strand,lacul Expo-Parc) ,in amonte de oras fiind amenajate 10 lacuri de retentie.

III.Zone functionale

1.Zona industriala-Ocupa suprafete de la periferia orasului bine delimitatesi sunt dispuse in ,,banda’’, avand o tendinta de a inconjura orasul.Aceasta amplasare are efecte benefice in sensul relatiilor de munca-locuinta dar si negative prin reducerea in perspectiva a dezvoltarii teritoriale a orasului.

In Pitesti ,zonele industriale sunt amplasate in interiorul,la marginea si mult In afara teritoriului locuit,insa,principala problema a acestora o constituie factorul de ,,stres’’ asupra populatiei ca si componenta a mediului urban.In cadrul municipiului se individualizeaza doua nuclee industriale:

a)Zona industriala Nord-Gavana,situata in nordul orasului si cuprinde intreprinderi ale industriei usoare si alimentare la care se adauga intreprinderi ale industriei chimice si prelucrarea lemnului.

b)Zona industrialala Sud(zona industriala Bratu) specializata in prelucrarea resurselor naturale de gaze,titei,lemn in combinate chimice si petrochimice.

c)Zona industriala Est,situata la aproximativ 12 km distanta de oras si formata din industria constructoare de masini si intreprinderea de micromotoare,,Ana-Imep’’.

2.Zona rezidentiala-Dominanta in structura orasului se afla in stransa legatura cu cu factorii care au generat dezvoltarea ulterioara a asezarii urbane.

Specificul acestora este dat de legaturile dintre zonele de locuit determinate de marimea teritoriului si populatiei,gradul de dotare social-cultural si legaturile de circulatie…etc.

In afara zonelor administrative-teritoriale ,teritoriul de locuit al orasului cuprinde si urmatoarele elemente:zone de locuinte,sectoare de constructii si intreprinderi publice,parcuri,strazi si piete.

3.Zona administrativa-Pitestiul fiind resedinta de judet aceasta cuprinde partea centrala a orasului, avand in compozitie cladiri moderne,functionale destinate acestor scopuri.

4.Zona comerciala-este conturata in centrul orasului,dezvoltandu-se mai ales dupa 1960 cand in cadrul constructiilor de tip bloc se intalnesc complexe comerciale(in special la parterul blocurilor),mentinandu-se rolul si locul vechilor noduri comerciale.

5.Zona de transport-se deosebesc doua componente majore care contribuie la functionalitatea orasului si anume componenta feroviara si cea rutiera.



Gara ocupa pozitia marginala,in partea de sud a orasului iar transporturile sunt grupate in vecinatatea garii si la periferia orasului.

IV.Economia

Desi numarul agentilor economici din sectorul comert este impresionant, Pitestiul se recomanda totusi ca un oras puternic industrializat, realizand aproximativ 55% din productia industriala a judetului Arges, care, pe plan economic, se afla intre primele 5 locuri din tara.

Structura industriala este diversificata, iar cele mai reprezentative ramuri de profil sunt:

1. Industria constructiilor de masini, utilaje, echipamente, motoare electrice cu traditie in municipiul Pitesti, care si-a diversificat productia si ca urmare a infiintarii de noi agenti economici, mici, mijlocii si mari, cu capital romanesc sau strain.
Cel mai mare producator de automobile din tara este SC Automobile Dacia SA, care a luat fiinta in anul 1990, prin preluarea partiala a patrimoniului fostei Intreprinderi de Autoturisme Pitesti.

Obiectul de activitate al societatii il constituie producerea si comercializarea de automobile, piese de schimb, masini, unelte si instalatii pentru industria de automobile, de agenti e nergetici si tehnici pentru societatile comerciale de pe platforma industriala Colibasi si terti, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national, in domeniul fabricatiei de automobile si domenii conexe si realizarea de beneficii.

2. Industria produselor primare, cu subramurile:
- productia de produse chimice si petrochimice;


- fabricarea elementelor de beton, ciment, ipsos;

- productia articolelor din cauciuc si mase plastice.
Printre marii producatori din acest domeniu de activitate se regaseste Sucursala ARPECHIM a SNP PETROM.

3. Industria metalurgica si a constructiilor metalice:
In aceasta ramura a avut loc un proces de restructurare prin care s-a restrans activitatea unor intreprinderi de stat, ulterior privatizate. Si aici activeaza un numar mare de IMM-uri.

4. Industria confectiilor este de asemenea puternic dezvoltata.

5. Industria usoara este mai putin dezvoltata, cuprinzand un numar redus de agenti economici, din care marea majoritate sunt IMM-uri.
De mentionat faptul ca productia de tesaturi, articole crosetate si tricotate reprezinta un domeniu

De interes pentru investitori, intrucat importurile acopera peste 80% din necesarul intern de materiale textile pentru industria confectiilor de imbracaminte.

6. Industria lemnului si mobilei - o ramura cu traditie in Pitesti, care, datorita resurselor locale de lemn si fortei de munca specializata, creeaza oportunitati de i nvestitii in productia de mobilier de calitate superioara.
De mentionat este faptul ca cel mai mare producator de mobila din Romania , SC Alprom SA, functioneaza in Pitesti.

7. Industria alimentara este dezvoltata, cuprinde un numar mare de agenti economici si actioneaza la nivelul a trei subramuri:
-industria de morarit si panificatie;
-industria de prelucrare a carnii;
-industria laptelui.

8. Ramura constructiilor este bine configurata, in Pitesti functionand un numar mare de agenti economici, in continua dezvoltare.
Pe termen mediu si scurt, investitiile in aceasta ramura pot fi profitabile, atat pentru piata interna, cat si pentru export.
Avand in vedere calitatea Romaniei de mebru al NATO si  integrarea in UE, se poate estima ca in viitor va creste si mai mult cererea pentru constructiile industriale si de locuinte si se va extinde infrastructura - drumuri, apa, canalizare, instalatii electrice, de gaz etc.
Comertul este activitatea de traditie a municipiului Pitesti, care s-a dezvoltat si diversificat continuu, aici functionand aproape 6.000 agenti economici de profil.

Acest numar mare de agenti economici creeaza o concurenta reala si puternica, fapt ce conduce la o oferta de servicii de calitate.
Cu toate ca in municipiul Pitesti exista suficiente hoteluri, restaurante si zone de agrement, turismul este mai putin dezvoltat, Pitestiul servind mai degraba ca spatiu de tranzit spre zonele turistice din imprejurimi, respectiv Vidraru, Transfagarasan, Bran, Rucar, Brasov.

V. Functiile Municipiului Pitesti

1.Functia economica-Este reprezentata de functia industriala in principal,o atentie deosebita acordandu-se ramurilor de baza ale industriei.

Astfel ,se individualizeaza principalele societati comerciale care produc in principal energie electrica (trei hidrocentrale si doua termocentrale) reprezentand suport de functionare pentru constructiile de masini(,,Subansamle Auto’’),electrotehnica(,,Ana-Imep’’),chimie si petrochimie (,,Arpechim’’) ,prelurarea lemnului(,,Alprom’’),textile(,,Novatex’’, ,,Argesana’’, ,,Divertex’’), incaltaminte(,,Argesin’’)

,bere(,,Ursus’’),vin,produse lactate(,,Lactag’’).etc.

2.Functia de transporturi-transportul feroviar-reprezentat de magistrala feroviara 101 care realizeaza legatura cu Bucurestiul(108 km),prezentand ramificatii catre Curtea de Arges(38 km), iar de la statia Golesti spre Campulung(55 km).

-transportul rutier- dispune de o retea de cai rutiere spre Bucuresti(115 km pe sosea nationala si 114 km de traseu europaean,E15A ),la acestea se adauga si traseele spre orasele invecinate mentionate in subcapitolul referitor la ,,Pozitonarea geografica’’ si ,,Limitele administrative’’.

3.Functia comerciala -singura de rang traditional in municipiul Pitesti,vechi centru comercial, ce isi pastreaza si azi caracterul de piata a produselor agro-alimentare prin ,,piata taraneasca’’ dar si un caracter modern prin centrele comerciale urbane reprezentate prin comert si servicii.

4.Functia administrativ-politica-data de rolul de resedinta de judet pe care municipiul Pitesti il are.

5.Functia de sanatate –reprezentata de cele sapte spitale si un Centru de Diagnostic si tratament ce ofera servicii pentru bolnavi din toate localitatile judetului.

6.Functia de invatamant este bine definita prin numarul ridicat al unitatilor educationale,orasul detinand 15 licee cu diferite profiluri pentru elevi din toate localitatile judetului la care se adauga si doua universitati(,,Universitatea din Pitesti’’ si ,,Universitatea Constantin Brancoveanu’’).

7.Functia culturala reprezentata de cele doua case de cultura ale sindicatelor si tineretului(Teatrul ,,Alexandru Davila’’).

8.Functia turistica cu rol secundar desi orasul detine o serie de monumente arhitectonice(,,Schitul Trivale’’, ,,Monumentul Independentei’’, ,,Statuia lui Nicolae Balcescu’’etc).

VI.Fluxurile

Reprezinta o metoda ce are ca scop analiza diferiteolr tipuri de fluxuri in cadrul unei asezari urbane in vederea dezvoltarii durabile a cesteia.

Acestea sunt impartite in urmatoarele categorii:




-fluxurile de masa(oamenii,produsele finite,materia prima)

-fluxurile de energie(energia electrica,calorica,energia umana)

-fluxurile de investitii(capitaul)

-fluxurile de informatie(media)

VI.1 Fluxurile de masa

Din punct de vedere al concentratiei umane,se poate stabili rolul acesteia in dinamica actuala a teritoriului.

Analizand datele statistice corespunzatoare recensamintelor din anii 1956-2002 se poate observa o crestere constanta a populatiei pe masura dezvoltarii urban-industriale sub aspect economic si mai putin spre integrarea sociala..Populatia existenta intre anii 1956-1990 a inregistrat o crestere masiva ,de la 38.330 loc. La 174.790 loc. datorita in principal sporului migratoriu,ca urmare a regruparii populatiei in teritoriu,aproape un sfert din populatia judetului concentrandu-se in municipiul Pitesti.Intre 1995-2002 se inregistreaza o scadere a populatiei de la 185.636 loc. la 168.756 loc.Sporul natural ,mai ales in ultimii ani ,este in continua scadere,cresterea demografica find schimbata de schimbarile de domiciliu care au constituit baza cresterii numarului de locuitori din oras.

Produsele finite reprezinta o alta categorie in cadrul fluxurilor de masa cu rol important in dezvoltarea economica.Este reprezentat la nivel local de societati comerciale precum S.C. Arpechim S.A(ce produce si livreaza printre altele:benzina,motorina,combustibili,uleiuri minerale),S.C. ANA IMEP(ce produce motoare pentru masini de spalat,electropompe de apa,motoare electrice universale),S.C. ALPROM S.A.(societate ce se ocupa cu prelucrerea materialelor lemnoase 58% din productia sa fiind destinata exporturilor).Cu privire la materia prima furnizata de municipiul Pitesti,putem ca materiile prime de baza pentru SC Oltchim SA sunt derivate din petrol, respectiv etilena si propilena, cu care societatea se aprovizioneaza de la Petrom SA - Sucursala Arpechim Pitesti.

VI.2 Fluxurile de energie

In cazul fluxurilor de energie ca furnizori de energie electrica amintim societatea comerciala TRQNSELECTRICA cu spatiu larg in cadrul serviciilor raportat la necesarul in cadrul municipiului Pitesti.

Energia umana este dat de gradul de distributie al populatiei in teritoriu(densitatea municipiului Pitesti este de cca. 95,8 loc /km2),si ,,aglomerarea’’ acestora in anumite sectoare in stransa relatie cu locul de munca si locuinta, respectiv volumul populatiei (navetisti),ce tranziteaza spatiul urban.

VI.2 Fluxurile de investitii

Dezvoltarea economica locala reprezinta colaborarea la nivel local pentru crestere economica durabila care produce beneficii economice si care duce la imbunatatirea calitatii standardelor de viata pentru intreaga comunitate.

Prin “comunitate” se intelege o municipalitate, un oras, o zona metropolitana,sau o regiune sub-nationala.
Dezvoltarea economica locala (DEL) ofera administratiei publice locale, sectorului privat, sectoarelor non-profit si reprezentantilor comunitatii locale ocazia de a lucra impreuna pentru a imbunatati economia locala.

Conceptul se axeaza pe cresterea competitivitatii si dezvoltarea durabila astfel incat intreaga comunitate sa se bucure de beneficiile acestei cresteri.
DEL cuprinde diferite discipline tehnice cum ar fi planificarea, stiintele economice si marketingul. Tot in sfera acestui concept intra si multe functii ale administratiei publice locale si ale sectorului privat, printre care se regasesc planificarea urbana, asigurarea infrastructuri, dezvoltarea domeniului imobiliar si finantele. Activitatile de dezvoltare economica locala pot fi implementate in diferite zone geografice.
Pitestiul s-a format si dezvoltat intr-o regiune naturala complexa, la intersectia unor vechi drumuri comerciale si cai de comunicatii care asigurau si continua sa asigure permanente si multiple legaturi intre estul si vestul Munteniei, intre aceasta si Transilvania si intre Europa Centrala si Peninsula Balcanica.
Activitatea mestesugareasca si comertul au fost primele activitati care s-au dezvoltat, transformand Pitestiul intr-un important centru comercial si de tranzit.
In prezent, Pitestiul este un oras puternic industrializat, cu un potential economic ridicat, fiind inclus in categoriamarilor orase din Romania.
O caracteristica de baza a dezvoltarii sale economice vizeaza gama deosebit de diversificata a retelei industriale, cu mult peste media pe tara, aici regasindu-se aproape toate ramurile industriale.
Dezvoltarea industriei, cresterea continua a numarului de locuitori, materiile prime si materialele existente in Pitesti si in judetul Arges si cadrul natural au determinat extinderea si diversificarea retelei comerciale si de servicii.
Principalul obiectiv al dezvoltarii locale consta in prezervarea potentialului economic al industriilor-cheie si in crearea de conditii pentru diversificarea serviciilor oferite atat cetatenilor, cat si agentilor economici.


VI.3 Fluxurile de informatie

Acestea corespund in mare parte mijloacelor Media (televiziune locala,post de radio local,revista locala),cateva exemple in acest sens fiind: Editura Paralela 45 SRL Pitesti producator in sectiunea Tiparituri Productie & Comert din domeniul Media ,ofera servicii in sectiunea Tiparituri Productie & Comert din domeniul Media; Radio Kiss FM Pitesti producator in sectiunea Agentii & Grupuri & Edituri & Redactii din domeniul producator in sectiunea B.T.L. & Evenimente din domeniul ofera servicii in sectiunea Radiocomunicatii din domeniul Comunicatii; Rompres Pitesti ofera servicii in sectiunea Agentii & Grupuri & Edituri & Redactii din domeniulMedia; Studio Media Expert SRL Curtea de Arges , ofera servicii in sectiunea Audio & Video Productie din domeniul Media.

VII.Analiza SWOT



Este o metoda de analiza a unui teritoriu,compusa din doua medii:

1.mediul intern-punctele tari si punctele slabe numite avantaje(atuuri) si dezavantaje

2.mediul extern-oportunitati si riscuri

Deosebim astfel diferite zone de dezvoltare in care poate fi incadrata o aglomerare urbana:

A-reprezinta o zona in care predomina punctele tari (streights) caracterizand o zona in plina dezvoltare ce are oportunitati sutinute.

B-reprezinta o zona in care potentialul de dezvoltare este scazut intr-un mediu favorabil.

C-reprezinta o zona in care dezvoltarea este imposibila.

D-reprezinta o zona cu un potential ridicat de dezvoltare intr-un mediu nefavorabil.

Pitestiul este incadrat in prima zona(A) , fiind un oras puternic industrializat, cu un potential economic ridicat, fiind inclus in categoria marilor orase din Romania prin gama deosebit de diversificata a retelei industriale, cu mult peste media pe tara, aici regasindu-se aproape toate ramurile industriale.
Dezvoltarea industriei, cresterea continua a numarului de locuitori, materiile prime si materialele existente in Pitesti si in judetul Arges si cadrul natural au determinat extinderea si diversificarea retelei comerciale si de servicii.
Principalul obiectiv al dezvoltarii locale consta in prezervarea potentialului economic al industriilor-cheie si in crearea de conditii pentru diversificarea serviciilor oferite atat cetatenilor, cat si agentilor economici.

In tabelu de mai jos se pot observa criteriile de incadrare in catgoria oraselor dezvoltate a municipiului Pitesti.

Puncte tari

Puncte slabe

Oportunitati

Riscuri

-potential turistic(,,Piata Rosie’’,si pentru faptul ca mai este numit si ,,Orasul Lalelelor’’-existand si o sarbatoare ,,Sinfonia Lalelelor’’)

-axa de comunicare rutiera si feroviara

- numeroase spatii verzi

-numeroase spatii culturale si educationale

-pol de adapostire a numeroase ramuri industriale

-poluarea marilor centre industriale

-aglomerarea urbana detarminata in mare masura de ,,navetisti’’

-mediu investitional favorabi

-gradul ridicat de dezvoltare in perspectiva

-valorifictrea turismului

-flux ridicat de mase de oameni ce il transforma in piata de desfacere a ,,pietei taranesti’’

-negativism demografc datorita instabilitatii economicae la nivel national

- riscuti meteorologice ca urmare a pozitionarii geografice(inghet,vijelii,grindina

-privatizarea societatolor de stat si cresterea ratei somajului

Bibliografie

1.Rozica Posirca,2004,.,,Resursele de apa in Campia Inalta a Pitestiului’’,Editura Independenta Economica,Bucuresti

.* https://www.infocompanies.com/Studio-Media-Expert-SRL-Curtea-de-Arges-58685.htm



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1961
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site