Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

CURBURA

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Hazarde antropice si tehnologice
FRANTA: Natura, Populatia, Istoria
DEALU FRUMOS – SCHONBERG - Inceputurile localitatii
Cronologia Gradinii Cismigiu
Unitatile majore ale reliefului terestru
Grupa Fagaras
Podisul Mehedinti
Structura populatiei
Danemarca - Cadrul natural, Clima
Orezul


CURBURA

1. Obiectivele unitatii de invatare nr.




Oportunitatile oferite cursantului de aceasta unitate de studiu sunt:

-  imbogatirea informatiei fizico-si economico-geografica asupra unui

teritoriu inedit;

-  identificarea unui sistem teritorial de mare complexitate structurala si functionala;

- explicarea fenomenului de disipare (a resurselor) si concentrare

(demografica) geografica.

2. Componenta naturala a bazei de sustinere


Interferenta stransa intre elementele morfologice, deosebit de variate ale unitatii.


Regiunea  Curburii  este  o  entitate  teritoriala  formata  din Carpatii  si  Subcarpatii  Curburii  precum  si  din  campiile  limitrofe acestora.  Determinarea  sa  functionala  este  data  de  raurile  care strabat cele trei etaje morfologice,  facilitand transferul energetic si material spre arealele joase de campie. Astfel, vaile Putnei, Buzaului, Teleajenului,  Doftanei,  Prahovei,  Dambovitei  si  Ialomitei  deschid culoare  pentru  circulatia  materiilor  prime  si  a  fluxurilor  umane  in ambele sensuri.

Morfologic, regiunea are aspectul unui amfiteatru invers, cu convexitatea etalata spre exterior sub forma a trei trepte de relief distincte.  Prima treapta este alcatuita din  masivele  muntoase  ale Carpatilor     Curburii    constituiti     din    muntii     Vrancei,    Buzaului (Penteleu, Siriu si Podu Calului), Ciucas (1 956 m in varful omonim), Baiului,  Bucegi  (masiv  alcatuit  din  muntii  Bucegi,  Piatra  Craiului, Leaota si culoarul Rucar-Bran). In Masivul Bucegi altitudinea ajunge la         2          507     m         in         Vf.       Omul.      Structura  geologica  este      relativ asemanatoare,  predominand  rocile  sedimentare  mezozoice  (flis, conglomerate, calcare). O nota distincta face Masivul Leaota, format din sisturi cristaline paleozoice. Calcarele, conglomeratele si gresiile au favorizat sculptarea unor pesteri (Ialomitei, Ratei, Dimbovicioarei, Avenul      din         Grind),  chei        (Tatarului,  Ursilor, Zanoagei),    forme antropomorfe (Sfinxul Bucegilor,  Sfinxul Bratocei) sau de eroziune selectiva (“Babele”).



Etajare climatica si biopedogeografica de mare expresivitate.

Teritoriu de organizare a unei retele hidrografice dispusa in evantai.


A  doua  treapta  de  relief,  strans  asociata  celei  dintai,  o reprezinta  Subcarpatii Curburii. Dealtfel conexiunea directa intre cele doua unitati o exemplifica revelator pintenii montani Ivanetu (1

021 m  )  si  Homoriciu  care  patrund  adanc  in  zona  subcarpatica. Relieful  acesteia este extrem de complex fiind constituit din doua siruri de depresiuni si doua de culmi (maguri) paralele. Depresiunile interne (submontane) se afla la contactul cu rama montana incepand cu  Soveja  si  Tara  Vrancei  si  continuand   cu  Necule,  Lopatari, Patarlage, Chiosd, Valenii de Munte, Campina si Pucioasa. Urmeaza un aliniament arcuit de culmi centrale cu altitudini de peste 900 m, (Rachitas,  Raiutu,  Gurbaneasa,  Salcia,  Ciolanu,  Dalma,  Blidisel), interpus  spre            depresiunile              externe,          intracolinare   (Vidra,      Mera, Dumitresti,  Policiori,  Niscov  si  Podeni).  Depresiunile  intracolinare sunt separate de  campie  prin Magura Odobesti (996 m), dealurile Deleanu,         Blajeni,       Dealu  Mare-Istrita,    Bucovel.                  Ca      elemente morfologice mai  deosebite amintim carstul pe sare din zona Slanic Prahova si Slanicul Buzaului  (« Muntele de sare » si Pestera de la Manzalesti, a doua cavitate naturala  sculptata in sare, ca lungime, din lume peste 3 100 m) si vulcanii noroiosi din rezervatiile Paclele Mari si Paclele Mici din depresiunea Policiori (Berca-Arbanasi).

Regiunea    Curburii    include    si   campiile    piemontane    ale Targovistei, Ploiestiului si Ramnicului, precum si cea de subsidenta a Buzaului.

Clima isi dispune nuantele altimetric, in campie manifestandu- se pe  deplin elementele meteorologice specifice (temperaturi de 9-

10° C, precipitatii de 400-500 mm anual). Dealurile subcarpatice sunt mai umectate (600-800 mm) in vreme ce temperatura medie scade la 6-8°C. In muntii apare climatul montan cu temperaturi scazute (0-

C) si precipitatii mai abundente (800-1000 mm anual). Pe platoul Bucegilor temperatura medie anuala scade la -2°C, iar precipitatiile depasesc 1200 mm,  majoritatea cazand sub forma de zapada. Ca fenomen    climatic    aparte   este   foehnul     format    primavara    prin deversarea maselor          de        aer                   concentrate   in      curbura                interna, transilvana, a Carpatilor si silite la ascensiune orografica peste Muntii Intorsurii. Iarna etajul de campie si subcarpatic resimte influenta est- europeana a crivatului.

Hidrografia    isi    are    obarsiile,    preponderent,     in     cununa carpatica. Buzaul cu afluentii sai Basca Mare, Basca Mica si Basca Chiojdului,  Ialomita cu Prahova, Doftana si Teleajenul traverseaza toate cele trei trepte de relief, montana, subcarpatica si de campie, initial pe directia nord-sud, ulterior,  la  debusarea in zonele joase, orientandu-se brusc spre est, atrase fiind de zona  de subsidenta a Dunarii de Jos. Regimul de alimentare al raurilor este pluvio-nival cu cresteri  mari  primavara,  la  topirea  zapezilor.  Vara  scurgerea  se diminueaza,  afluentii  de  ordinul  trei  si  patru  trecand  in  regim nepermanent.  Lacurile  cele  mai  caracteristice  sunt  cele  antropo- saline, rezultate in urma exploatarii sarii in zonele Slanic Prahova si Telega. In Masivul  Siriu este localizat lacul de tasare nivala Taul Vulturilor, iar pe raul cu acelasi nume acumularea hidrografica cu rol hidroenergetic omonima.





Vegetatie de silvostepa, paduri si pajisti alpine.

Resurse energetice variate

(carbuni, petrol

gaze naturale).


Apele subterane sunt localizate la adancimi diferite in cele trei forme de relief: aproape de suprafata in munti, la adancimi mijlocii in dealurile  si   depresiunile  subcarpatice,  la  adancimi  mai  mari  in campie.  De  mentionat  prezenta  apelor  minerale,  clorosodice  sau sulfuroase de la Slanic Prahova, Telega, Gura Ocnitei, Vulcana Bai, Pucioasa.

Vegetatia  cunoaste  o  etajare  riguroasa,  de  la  pajistile  si palcurile        de        stejar   termofil                   ale   silvostepei            celor trei                 campii piemontane, la padurile de gorun, gorun in amestec cu fag si fag ale Subcarpatilor, la etajul coniferelor din zona montana. La peste 1800 m se  dezvolta etajul alpin precedat de fasia vegetatiei subalpine compusa  din  arbusti  (jneapan,  ienupar,  merisor,  afin).  In  unele masive  (Ciucas,  Vrancei,  Buzau)  interventia  antropica  a  coborat limita superioara a padurii la 1 350-1 400 m, terenurile fiind invadate de jneapan, ienupar sau bujor de munte.  Reprezentarea clasica a etajului alpin apare in Bucegi si Ciucas. In luncile raurilor se dezvolta speciile moi (arin, plop, salcie), iar pe solurile halomorfe plante de saratura.

Similar  se  dispun  biotopurile  faunistice  cu  reprezentanti  ai rozatoarelor  (harciog,  popandau),  carnivorelor  (vulpe,  ras,  pisica salbateca,   lup),  omnivorelor  (viezure,  mistret,  urs  ),  erbivorelor (iepure,  caprior,  cerb).  De  retinut  prezenta  scorpionului  european (Euscorpius europaeus) ca reprezentant al faunei mediteraneene.

Solurile se etajeaza, de asemenea, in functie de formele de relief:  la   baza,  in  campii,  se  extind  molisoluri  (cernoziomuri  si cernoziomuri                      levigate);          argiluvisoluri   si                           cambisoluri in                        zona deluroasa, mai fragmentata si spodosoluri in munti. Pe depozitele de sare s-au format soluri halomorfe, iar in luncile raurilor si in campiile de subsidenta isi fac prezenta lacovistile si solurile gleice.

Resursele regiunii reflecta, prin varietatea si bogatia lor initiala raportata la starea actuala, un clasic fenomen de disipare, de risipire, cu efecte mai putin semnificative in nivelul de dezvoltare regionala. In primul rand, zona subcarpatica s-a constituit, incepand din a doua jumatate a secolului XIX si pana dupa al doilea razboi mondial in cel mai important bazin petrolier european primind conotatii strategice in timpul  conflagratiei  mentionate.  Localitati  precum  Baicoi,  Tintea, Moreni, Gura Ocnitei au devenit, alaturi de centrele de rafinare si prelucrare de  la Ploiesti, Campina, Brazi, Teleajen de notorietate. Exploatarea indelungata,  intensa si adeseori nerationala, cu tehnici si tehnologii slab productive sub aspectul recuperarii petrolului, a dus la epuizarea zacamintelor. Valoarea petrolului extras nu s-a rasfrant decat in proportie infima asupra economiei regionale beneficiile fiind investite in alte regiuni, inclusiv in strainatate, ceea ce  conduce la imaginea  unui  sistem  teritorial  dezechilibrat,  in  care  iesirile  au depasit net intrarile, cu repercusiuni negative asupra afirmarii sale. O situatie   asemanatoare  se  constata  in  ceea  ce  priveste  fondul forestier al Subcarpatilor, dar si din unele masive muntoase din zona Curburii a carui exploatare intensa in prima parte a secolului trecut a generat disfunctii environmentale vizibile: torentialitate, alunecari de teren,  eroziune  accelerata,  resimtite  ulterior  si  necesitand  eforturi


deosebite pentru atenuarea si inlaturarea lor etc. Zona respectiva poate fi  catalogata ca cea mai reprezentativa pentru relieful de tip bad-lands din Romania.

Pe langa zacamintele de petrol si gaze exploatate in trecut, la Baicoi,                Tintea,    Boldesti,    Moreni,    Gura    Ocnitei    etc.,    au    fost descoperite  noi  structuri  in  zona  Berca-Arbanasi,  Tisau,  Beciu, Sarata Monteoru. Tot in Subcarpati sunt cantonate depozite de lignit la  Margineanca,   Sotinga,  Ceptura,  Filipestii  de  Padure.  O  alta resursa este sarea, prezenta intr-un mare zacamant din zona Slanic Prahova-Gura  Ocnitei-  Telega.  Calcarele  si  marnele  calcaroase, gipsul  de  la  Slanic,  argilele,  nisipurile  sunt  utilizate  de  industria locala.


Obiective turistice naturale si antropice de mare valoare.


O resursa deosebita o constituie terenurile agricole din campie si   Subcarpati,  care  au  permis  afirmarea  viticulturii,  pomiculturii, culturilor  diverse  si  cresterii  animalelor.  Diversificarea  extrema  a conditiilor de sol si clima intr-un ecart de favorabilitate din punct de vedere fenologic, fac din regiunea Curburii una dintre cele mai fertile din tara.

O    pondere    asemanatoare    o    releva    patrimoniul    turistic, concentrat mai ales in muntii Bucegi, Ciucas, Buzau, Baiu, Vrancei. Abrupturile,  crestele, cheile (Tatarului, Ursilor, Zanoagei), pesterile (Ialomitei, Dambovicioara, Ratei), « Babele », Muntele de sare de la Slanic Prahova, vulcanii noroiosi din  Depresiunea Policiori, Sfinxul Bucegilor si Sfinxul Bratocei, Cascada Putna,  Lacul  Taul Vulturilor etc., sunt obiective atractive de prim ordin. Apele  minerale  de la Pucioasa,  Sinaia,  Sarata  Monteoru;  lacurile  sarate  de  la  Slanic Prahova  sau  Telega,  salina  de  la  Slanic  Prahova;  fondurile  de vanatoare si pescuit montane, edificiile antropice (manastiri, biserici, muzee,   castele   renumit  este  Castelul  Peles  de  la  Sinaia  -, monumente) si valorile etnografice din Tara Vrancei, dar si cele din zona Buzaului sau Doftanei sunt atractii care diversifica la maximum oferta recreativa, curativa si culturala a regiunii.




3. Componenta demografica si de habitat


Vatra de vehe si intensa umanizare.


Componenta demografica si de habitat in sistemul regional este   asigurata  de  populatie  si  habitatele  sale.  Avand  un  relief compus din munti,  dealuri si depresiuni subcarpatice cu functie de adapost,    precum    si    din   campii   fertile,    posedand    resurse    ale subsolului si solului bogate, regiunea Curburii a fost locuita inca din preistorie. Vatra plana a depresiunilor si luncile cu terase extinse au oferit  terenuri  prielnice  pentru  vetrele  localitatilor  aflate  in  numar mare mai ales la contactul Subcarpatilor cu campia, a Subcarpatilor cu muntii. Numarul populatiei este apreciabil, aici regasim una dintre cele mai mari densitati demografice (de peste 200 locuitori/km², intre Valea Buzaului si Valea Dambovitei). Predomina populatia rurala, omogena  etnic,  cu  o  dinamica  naturala  asemanatoare  mediei  pe tara.


Satele apartin  tuturor  categoriilor  de  marime  si  structurilor

cunoscute. Localitatile mici apar la obarsiile vailor, pe versanti si



Orase mici, polarizate periferic.


culmile aplatizate, cele rasfirate la contactul formelor de relief, iar satele  mari,  adunate,  fie  in  campie,  fie  in  arealele  centrale  ale depresiunilor.  Profilul   agricol  este  dominant,  cu  specializari  in pomicultura, viticultura, cresterea  animalelor (cele de munte). Apar ocupatii secundare derivate din prelucrarea  lemnului, a lanii, dar si din antrenarea populatiei in activitati de exploatare a petrolului, sarii sau carbunilor.

Asezarile  urbane  sunt  numeroase,  majoritatea  apartinand grupei  oraselor mici, sub 25 000 locuitori (Nehoiu, Predeal, Azuga, Valenii  de  Munte,   Comarnic,  Breaza,  Slanic  Prahova,  Plopeni, Boldesti-Scaieni, Fieni, Urlati, Pucioasa) sau mijlocii, intre 25.000

50 000  locuitori  (Campina,  Sinaia,  Busteni,  Baicoi,  Moreni,  Mizil, Valea  Calugareasca).             Targoviste,       Buzau si  Ploiesti          (248                400 locuitori)  sunt  centrele  urbane  de  referinta,  avand  rolul  unor  poli regionali.  Pozitia  centrala  a  Ploiestiului,  pe  semicercul  exterior  al regiunii,    ii    confera    acestuia   perspective    polarizatoare    multiple. Functia  industriala  este  predominanta,  unele  orase  fiind  tributare vechilor  exploatari  petroliere  (Ploiesti,  Campina,  Baicoi,  Moreni), altele       afirmarii      industriei              de    prelucrare a      lemnului    (Nehoiu), materialelor de constructie (Comarnic, Fieni), alimentara (Valenii de Munte), exploatarii sarii (Slanic Prahova) etc. Predeal, Azuga, Sinaia, Busteni,  Pucioasa  si  Breaza  sunt  asezari  cu  o  functie  turistica dominanta.  Pentru  orasele  mici  functia  agricola  este  inca   de actualitate.


 Test de autoevaluare

In spatiul alocat, comentati:

1.Complexitatea structurii morfologice a regiunii

2.Evolutia industriei sale

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei  unitati de invatare


4. Componenta economica


Industrie extractiva cu vechi traditii.

Larga dezvoltare a viticulturii si pomiculturii.

Turism recreativ montan, curativ si mixt.


Componenta  economica  situeaza  regiunea  Curburii  intre cele   mai      dezvoltate       din           Romania.               Aceasta               in               ciuda          disiparii resurselor sale imense (sa nu uitam ca zacamintele sale de petrol n- au  fost  cu  nimic  mai  prejos,  cantitativ  si  calitativ,  la  inceputul secolului  XX,  cu  cele  din  alte  parti  ale  lumii,  mult  mai  eficient valorificate  actualmente,  cand  pretul  petrolului  a  crescut  enorm). Industria extractiva a petrolului si gazelor a  creat, inainte de orice, infrastructuri (cai de acces rutiere si feroviare, conducte de transport a  hidrocarburilor  extrase,  rafinarii,  depozite).  Ea  a  imprimat  unor orase (Ploiesti, Campina) un profil industrial specific, unde rafinarea petrolului s-a conjugat cu industria chimica (combinate petrochimice: Brazi,  Teleajen;  acid   sulfuric  si  ingrasaminte  chimice   Valea Calugareasca), industria de utilaj petrolier de la Ploiesti, Campina si, mai recent, Targoviste (Romania fiind printre  cele mai performante tari din lume in domeniu). La Targoviste functioneaza un combinat de oteluri speciale, iar la Buzau se produce tabla.

Exploatarea    sarii    a    atins    la    Slanic    Prahova    intensitati deosebite, iar industria liantilor s-a raspandit in teritoriu la Comarnic si Fieni. La Buzau si Boldesti-Scaieni se produce sticla. Ploiestiul si Buzaul sunt centre importante ale industriei textile (pe baza de lana si bumbac) si alimentare (morarit-panificatie, lactate, zahar, ulei).



Densitatea  centrelor  industriale  in  teritoriu  contureaza  in regiunea Curburii o veritabila microregiune industriala avand ca pol de referinta orasul Ploiesti, la care se racordeaza, prin raporturi de colaborare, Buzaul si Targovistea.

Din punct de vedere agricol, Curbura poate fi situata pe primul loc in tara in privinta viticulturii. Aici se afla cea mai extinsa suprafata cultivata cu vita de vie, podgoriile Tohani, Mizil, Valea Calugareasca, Odobesti, Jaristea, Cotesti, Panciu, Dealurile Buzaului fiind renumite pentru soiurile lor. O alta specializare este cea pomicola, livezile de prun si mar acoperind versantii inferiori ai magurilor subcarpatice. In zona  de  campie  se  cultiva  cereale  si  plante  tehnice,  iar  in  cea montana se cresc ovine si bovine

Prin Valea Prahovei si Masivul Bucegi, Curbura se instituie in polul   turismului  montan  romanesc,  traditia  sa  in  regiune  fiind indelungata.   Statiunile  Predeal,  Azuga,  Poiana  Tapului,  Sinaia, Busteni,  Paraul  Rece,   Bran  se  adauga  unui  mare  numar  de complexe  si  cabane  turistice   (Caraiman,  Piatra  Arsa,  Babele, Pestera,  Cota  1400).  Amenajarile  pentru  agrementul  hivernal  se intensifica,  concomitent  cu  modernizarea  infrastructurii  de  acces. Tocmai  aceasta  polarizare  a  creat  un  « con  de  umbra »  asupra masivelor  muntoase  de  la  est  de  Valea  Prahovei  (Baiu,  Buzau, Vrancei)  cu  dotari  turistice  insuficiente.  O  exceptie  este  Masivul Ciucas unde se afirma statiunea Cheia si cabana Muntele Rosu, iar traseele turistice ii valorifica elementele morfologice pitoresti (Tigaile, Sfinxul).

Caile de transport au, preponderent, o dispozitie transversala, pe directia nord-sud, ca urmare a instaurarii lor de-a lungul unor mari



Cai de transport rutier si

feroviar.


culoare  morfologice  si  pasuri  intramontane  in  vederea  realizarii conexiunilor  cu  Transilvania.  Exista  trei  astfel  de  aliniamente  si anume, cel  vestic, prin culoarul Rucar-Bran, cel central, pe Valea Prahovei si cel estic pe  Valea Doftanei (prin pasul Predelus) spre Depresiunea Brasovului. Daca in evul mediu culoarele estic si vestic erau foarte active, actualmente rolul de dren  magistral revine Vaii Prahovei unde soseaua E60 este dublata de magistrala  feroviara Bucuresti-Brasov  cu  tripla  ramificare  in  orasul  de  sub  poalele Tampei: spre Baia Mare-Satu Mare, spre Oradea-Bors si spre Arad- Curtici.  Caile  transversale  (la  care  se  adauga  soseaua  Buzau- Intorsura Buzaului-Brasov, de data mai recenta) sunt scurtcircuitate de cai longitudinale  orientate est-vest, cum este soseaua Buzau- Ploiesti-Targoviste si calea ferata  Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Focsani- Roman-Siret. Apar numeroase sosele si cai  ferate (Buzau-Nehoiu, Ploiesti-Maneciu, Targoviste-Pietrosita) cu caracter de penetratie.

Regiunea  Curburii  se  remarca  prin  echilibrul  structurii  sale sistemice,                   ponderea       armonioasa a                  elementelor      componente, interrelatiile  trainice  si  complementare  intre  acestea.  Construirea autostrazilor   Bucuresti-Ploiesti-Brasov  si  Bucuresti-Ploiesti-Buzau- Iasi va fi extrem de  benefica pentru unitatea teritoriala in sensul racordarii optime a vectorilor sai  de gravitatie interioara, dar si a descarcarii lor spre exterior. Daca industria tinde spre o reconversie in          care       gigantismul               perioadei   anterioare    sa    fie    substituit    de productivitatea unor intreprinderi mici si mijlocii, asigurate cu materii prime  locale,  agricultura  isi  poate  accentua  specializarea  viti- pomicola in sensul cresterii competitivitatii produselor sale pe piata externa.

Sub aspect turistic, intreaga zona subcarpatica poate deveni un domeniu al unui intens turism rural, dar si al unui turism curativ performant. Elementele de unicitate, nu numai in plan national, cum sunt  Vulcanii  noroiosi  sau  Masivul  de  sare  de  la  Slanic  trebuie integrate  imediat  intr-o  exploatare   turistica  organizata.  Largirea ofertei pentru turismul de agrement estival si  hivernal montan este mai mult decat posibila prin includerea celorlalte masive muntoase, de la est de Valea Prahovei in circuite de profil.

In    consecinta    profilul    industrial-agricol-turistic    al    Curburii trebuie  fortificat,  cu  atat  mai  mult  cu  cat  ea  are  asigurata,  prin intermediul Regiunii Metropolitane Bucuresti, aflata in proximitate, o piata de desfacere  (respectiv o cerere turistica) apreciabila pentru multe din produsele sale.


5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
1.     Curbura     este,     poate,     cea    mai    complexa     regiune geografica a tarii datorita imbricarii foarte stranse a trei forme de relief clar  definite genetic si evolutiv: Carpatii Curburii, Subcarpatii Curburii si campiile  invecinate acestora. Daca in cazul Carpatilor Curburii  apartin  regiunii  doar  masivele  exterioare  arcului,  inclusiv grupa  Bucegilor,  sectorul  subcarpatic  este  cel  mai  complex  din unitatea respectiva datorita prezentei a doua siruri de depresiuni si doua de maguri, printre care se insereaza „pintenii” montani Ivanetu si Homoraciu. In cadrul campiilor apar atat cele de subsidenta cat si campii piemontane tipice.

2. Regiunea Curburii s-a impus, inca din secolul al XIX ca cea mai veche arie de exploatare a petrolului din Europa, Romania fiind prima tara cu productie de petrol inregistrata. Exploatarile s-au largit si intensificat pana dupa al doilea razboi mondial cand zacamintele dau semne de epuizare. Pe seama petrolului  extras au aparut la Ploiesti,   Campina,   Brazi,   Telejean  rafinarii  si   intreprinderi   ale industriei               chimice.  Ulterior      industria                 s-a diversificat           in                   ramura prelucratoare si a constructiei de masini, utilajul petrolier detinand o pozitie de varf.

6. Bibliografie selectiva

1. Ielenicz,  M.,  Patru,  Ileana-Georgeta,  Ghincea,  Mioara  (2003),

Subcarpatii Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti

2. Pop, Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

3. x x x (1987), Geografia Romaniei, III, Carpatii si Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.

4. x x x (1994), Geografia Romaniei, IV, Regiunile periferice, Editura

Academiei, Bucuresti.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1467
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site