Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Relieful litoral

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Relieful litoral

Tarmul romanesc al Marii Negre este un tarm jos, putin crestat care se continua in larg cu platforma litorala; de-a lungul tzarmului se gasesc 2 sectoare:




unul de tzarm jos cu plaje si cordoane litbcare tzine de la bratzul Musura si Capul Pescaria la N de Constantza. Reprez 60% din total si e form din acumulari fluviomarine, predominant nisipuri cochilifere, dispuse sub forma de plaje I grinduri cu inaltz ce nu depasesc 5m.

Capul Midia separa tarmul deltaic si lagunar de tarmul cu cordoane lit mai putzin extinse care inched lacul Tasaul si Siutghiol.

altul e la S de capul Pescaria; tzarmul este putzin articulate, prezinta o faleza cu inaltzimi ce variaza intre 3 si 50m. In fatza unor golfuri vechi sau a gurilor de varsare a unor rauri s-au dezv plaje inguste care ichid limane fluviale si lagune. Falezele sunt taiate in loess, local ele apar modelate si in argila rosie, precum si in placa de calcar sarmatic.

Plajele din dreptul limanelor si a lagunelor au inaltz de sute de m si lungimi de sute de km; sunt cordoane form in timpul transgresiunii postglaciare. Platforma cont se continua in larg avand latzimi de 200km in N si 100km in S; panta spre larg 1,4-2,2%o; pe supraf ei se pastreaza o serie de vai submerse (Dunarea, Casimcea, Mangalia) can niv marii era mai coborat cu vreo 40-50m.

Relieful vulcanic

Este rezultatul active vulcanice din timpul neogenului care s-a dezv in 3 cicluri: primele 2 au fost dominante in M Apuseni si Oasului, iar in ultimul Caliman, Gurghiu, Harghita. Sub aspect geomorfologic vulcanismul neogen s-a impus prin formarea unui adevarat lant muntos in interiorul caruia se mai pastreaza inca unele cratere, cosuri principale si adventive (neck). Se mai pastreaza platouri din lava sau formatiuni vulcanogen sedimentare (platoul Varghishului, M Marghita).

Au fost imprastiate cantitati imense de cenusa (tuful volcanic si piatra ponce). De asemenea active vulcanice din neogen prin masivele rezultate a facilitate aparitzia depress intramontane Giurgeu si Ciuc.

In cadrul lantzului volcanic al carpatzilor orientali=> 3 subdiviziuni:

-S: Caliman, Gurghiu, Harghita unde se pastreaza f bine toata morfologia vulcanului reprez prin conuri vulc, cratere Calimani, Fancel, Varghish in Gurghiu, la E de Olt in masivul Puciosul: Sf Ana, Mohosh.

-C: Oas, Gutai este mai putin masiva si in cadrul ei s-au format vai si depresiuni largi care patrund adanc dinspre camp Maram, formele vulc sunt mai putzin representative, craterele sunt distruse de eroziune. In Gutai se pastreaza urmele unui crater volcanic formand Creasta Cocoshului.

-N: Bargau, Tibles e form din depozite sedimentare paleogene strapunse de roci vulc. In urma eroziunii differentiate, coshurile vulc principale sau adventive au fost dezgropate si apar azi sub forma unor maguri: Heniu Mare, Mic, Mg Porcului, Mg Tisei, Mg Mare. In Tzibles vf eruptive sunt inshirate pe creasta principala: Hudin de 1670m.



Muntii Metaliferi sunt vulc cu explozii de tip mixt (exploziv si curgeri de lava) din care au rezultat stratovulcani. Eroziunea a inlaturat in cea mai mare parte materialele din jurul conurilor vulcanice si corpurilor subvulc care apar azi la zi sub forma unor clai ( Barza, Caraciu, Sacaramb)

Procese actuale de modelare a reliefului

Marea gama de procese actuale din tara se explica prin urmatoarele: situarea tarii in zona de clima temp cont moderata; conformatia,alcat si mobilitatea tectonica; prin diferentierea etajelor climatice de vegetatie si soluri; prin activit antropice; reducerea suprafetelor impadurite si a pajistilor montane.

Pasunatul excesiv a deranjat echilibrul versantilor ce a dus la: alunecari de teren care au cea mai mare frecventa in Pod Moldovei unde se intalnesc sub toate formele cunoscute. Ele imbraca aici anumite particularitati locale in fct de litologia si structura regiunii respective.

In pod Trans cele mai extinse suprafete afectate de alunecari de teren sunt in camp Trans si partea CE a pod Tarnavelor unde au o larga dezvoltare complexele marnoargiloase cu intercalatii de gresii si nisipuri. Aici supraf afectate ocupa supraf mari. In subcarp Transilvaniei se intalnesc alunecari de teren vechi si noi sub forma de valuri; alunecarile vin din muntii flisului si subcarpati. In muntii Flisului alunecarile superficiale se intalnesc in sectorul alpin si subalpin iar alunec de teren massive sunt dispuse pe ersantii vailor principale: Buzau, Putna, Zabala, Ialomita.

In Subcarpati sunt mai frecvente alunecarile de teren superficiale darn u lipsesc nici torentii de noroi. Miscarile neotectonice sunt si ele factori importanti.

Pluviodenudatia si eroziunea de supraf afecteaza in tara > 2,5mil ha avand ca efect erodarea solului si pierderea capacitatii de fertilizare. Sezonul critic de producere a acestora este 1mai-15aug, interval in care ploile torentiale au cea mai mare frecventa. Cea mai mare intensitate e in pod Moldovei, subcarp Moldovei, pod Dobrogei, dealurile de V si pod Transilvaniei.

Procesele torentiale se intalnesc in toate reg tarii si au o intensitate deosebita mai ales in subcarp curburii, in piemontul Getic, in pod tarnavelor, Dealurile Silvaniei, pod Somesan. Tasarea si subfuziunea sunt procese intalnite in baragan (crovuri, gavane).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1495
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site