Romania

Pozitia geografica a Romaniei

Pozitia geografica

v     Suprafata : 238 391 km (locul 3 in Europa si 80 in lume )

v         Se afla in Europa Centrala (Germania , Polonia , Elvetia, Austria, Cehia, Slovacia , ungaria, Romania , Bulgaria si Moldova )

v         Latitudional este situata in emisfera nordica fiind traversata de paralela de 45s lat N (ne aflam la jumatatea distantei distantei dintre Ecuator si PolulNord )

v         Principala consecinta a asezarii in lat. este climatul temperat continental

v     Longitudional ne aflam in emisfera estica , meridianul de 25s long. E , trecand de la N la S prn centrul tarii

v     Romania se afla la distanta de circa 1000 km fata de M. Mediterana(sud) si la circa 2700-2800 km fat de Oceanul Atlantic (V), Oceanul Artic(N) si Muntii Ural (E)

v     Nu suntem o tara balcanica aflandu-ne in N acestei peninsula de care ne separa Dunarea dar intraga istorie este legata de acest spatiu.

v     Pe teritoriul Romaniei se afla limita nordica vitei-de-vie si limita estica a fagului.

v     Mathematic suntem situati intre 43s 37'-48s 15'lat. N si 20s 41'-29s 41' long E

v     Vecini: N-Ucraina (Paltinis-Halmeu)

E-Paltinis si varsarea Prutului in Dunare

E-Ucraina (varsarea Prutului in Dunare si bratul Chilia )

S-Bulgaria (Vama Veche si Prislop )

SV-Serbia si Muntenegru ( Prislop si Beba Veche)

NV-Ungaria )Beba Veche si Halmeu)

v     Localitati extreme :

N-Horodistea

E-Sulina

S-Zimnicea

V-Beba Veche

Carpatii

      Reprezinta o prelungire mai scurta a Alpilor incepand din bazinul Vianei terminandu-se la S de valea Timokului dincolo de care se desfasoara Muntii Stara Planina

      Sunt munti tineri formati in orogeneza alpina si fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian

      Are o lungime de 1300 de km si cuprind 3 grupe:

Muntii Tatra ( varful Gherlachovska-2655 m

Muntii Beschizii Orientali - Ucraina

Carpatii romanesti

Carpatii Orientali

Limite

N-Ucraina

E-Podisul Moldovei , Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii

S-Valea Prahovei

V-Campia, Dealurilede Vest si Depresiunea Colinara A Transilvaniei

Geneza:

o       In paleozoi s-a fotmat axa centrala a sisturilor cristaline ( este cea mai veche portiune)

o       In neozoic a inceput orogeneza alpine care ainaltat intregul lant alpino-corpato-himalaian

o       In neozioc cutarile au continuat avand loc si eruptii care au forma muntii din vestui grupei

o       In cuaternar (pleistocen))clima s-s racit iar ghetarii au acoperit crestele inalte circuri si vai glaciare

o       Tot in cuaternar (holocen) ultimii 10 000 ani) clima s-a incalzit formandu-se glaciare , iar muntii au continuat sa fie modelati de agentii externii ( apele)

Caracteristici generale ale reliefului

Reprezinta cea mai extinsa grupa carpatica (34500 km peste 50% din suprafata lantului)

Culmile sunt orientate N-V , S-E

Structura geologica si relieful se desfasoara pe 3 fasii paralele :

-vest -munti vulcanici

-centru-munti cristalini

-est- munti sedimentary,formati din roci sedimentare cutate numite flis

Sunt foarte fragmentati de vai , depresiuni si pasuri

Grupa nordica ( Carpatii Maramuresului Si Bucovinei )

Limite: N-Ucraina

S-Depresiunnea Dornelor si Depresiunea Campulung Moldovenesc

Geneza :idem Carpatii Orientali

Altitudini maxime-2303 m -Varful Pietrosu (Muntii Rodnei - cel mai inalt varf din Carpatii Orientali)

Structura geologica

-V   - roci vulcanice (basalt granit , andezit)

-centru- roci metamorfice(sisturi cristaline, marmura)

-E - flis(calcar, argile , pietris , nisip , gresie)

Relief

a)In vest

o       Depresiunea Maramuresului(pe raurile Viseu si Iza)inconjurata la N de M. Maramuresului (vraful Toroioaga - 1930 m ,alcatuiti din sisturi cristaline)

o       Muntii Rodnei cu relief glaciar (lacurile Lala si buhaiescu)si relief carstic (pestera tausoarelor)formati din sisturi cristaline si calcare

o       Ei se prelungesccu Muntii Suhard si Bargau alcatuiti di roci sedimentare si vulcanice

o       Munti vulcanici :Oas , Gutai si Tibles cu conuri vulcanice bine pastrate

b)In est

o       Obcinile Bucovinei ( Mestecanis, Feredeu si Obcina Mare)care scad in altitudine de la V spre E si sunt alcatuite din flis

Depresiuni:

a.       Depresiunea Oas - in S Muntilor Oas , pe raul Tur

b.      Depresiunea Maramures-pe raul Viseu si Iza

c.       Depresiunea Dornelor -pe raulBistrita cu afluientul Dorna

d.      Depresiunea Campulung Moldovenesc pe raul Moldova

Pasuri (trecatori):

dinspre Depresiunea Maramuresului pornesc pasuile Huta (V),

Setref (S) si Prislop (E)-1416 m (cel mai inalt pas din Carpatii Orientalii )

dinspre Depresiunea Dornelor sunt Pasul Tihuta (V) si Mestecanis (E)

Clima

Factorii care influienteaza clima :

Relieful - prin altitudine (temperatura scade , precipitatiile si viteza vintului cresc)

-prin orientarea culmilor si prin depresiuni

Desfasurarea pe 5s de latitudine (temperature medie anuala este de 8s C fata de restul tarii unde sunt 10s C)

Etaje climatice :

-etajul alpin  - temperature meie anuala 0-2s

(peste 2000m) - precipitatii- peste 1200 mm

- vanturi - brize montane

-etajul montan   - temperatura medie anuala 2-6s

(1200-2000m) - precipitatii - 1000 - 1200 mm

- brize montane

-inversiuni de temperatura in depresiunile intramontane

Masele de aer care patrund dinspre N (baltice) si E ( continentale) influienteaza clima prin temperature scazute iarna si precipitatii bogate.

Hidrografia

a.       Ape curgatoare : Tur , Vise , Iza , Somesul Mare , Bistrita cu afluientul Dorna , Moldova cu afluientul Moldovita

b.      Lacuri glaciare : Lala si Buhaiescu in M. Rodnei , Ocna Sugatag

c.       Ape subterane aflate la mica adancime , lipsite de continuitate si afectate de precipitatii

Vegetatia fauna si solurile

a)      Etajul alpin : la peste 1800 m altitudine

vegetatiae : sampan , ienupar , afin , merisor , muschi ;

- fauna : acvila ,capra neagra

- soluri : spodosoluri ( brun -acide )

b) Etajul coniferelor - intre 1200 - 1800 m altitudine

- vegetatia : brad , pin , molid ;

- fauna : cocosul de munte , gainusa de alun , ursul , cerbul ,(pastravul si lostrita )

- solurile : cambisoluri si spodosoluri

c) Etajul fagului : intre 500 - 1200 m altitudine

vegetatia : in partea superioara a etajului se gaseste fagul si conifere , iar in cea inferioara fagul si foioase ;

fauna : mistretul , lupul , vulpea , veverita

solurile : cambisoluri

Rezervatii naturale : rezervatia speologica : Pestera Izvorul Pausoarelor ( Muntii Rodnei)

Grupa centrala (Carpatii Moldo- transilvani):

v     Limite : N -Depresiunea Dornelor si Depresiunea Campulung Moldovenesc

S - Valea Oituzului si Depresiunea Brasov

v     Geneza : idem Carpatii Orientali

v     Altitudinea maxima Vf , Pietrosu ( 2100 m ) - M. Calimani

v     Alcatuire petrografica

Vest- roci vulcanice

Centru - sisturi cristaline

Est - flis

v     Relief

V - M. Calimani , Gurghiu , Harghita (Defileul Toplita - Deda ) intre Muntii Calimani si Gurghiu , Lacul Sf Ana in masivul Ciomatu din muntii Harghitei

E - Muntii Moldovei alcatuiti din 3 siruri

a)      Giurgeu - Hasmasul Mare , Ciuc , Nemira

b)      Bistrita - Ceahlau (Cheile Bicazului ), Tarcau

c)      Stanisoarei - Gosmanu , Berzunti

Depresiuni :

Giurgeu (raul Mures)

Ciuc (raul Olt)

Baraolt ( raul Olt)

Brasov ( raul Olt)

Casin pe rul Casin (afluient al Trotusului)

Ghimes (raul Trotus)

Comanesti (rul Trotus)

Bihor si Borsec in estul Muntilor Giurgeu

Pasuri :

Pasul Sicas intre Giurgeu si Harghita

Pasul Varsag intre Muntii Harghitei

Pasul Tusnad intre Depresiunea Ciuc si Brasov

Pasul Ghimes in Muntii Ciucului.

v     Clima :

Factorii care influienteaza - Idem

Etaje climatice

a.       Alpin - peste 2000 m (Muntii Calimani)

b.      Montan- 1200 - 2000 m

c.       Inversiuni de temperature in depresiuni

Influiente climatice de ariditate.

v     Hidrografia :

Rauri -Somesul Mare , muresul cu Tarnava Mare , Oltul cu Raul Negru si Barsa , Bistrita cu Dorna ,Bicaz si Bistricioara , Trotus , Oituz , Tazlau si Casin

Lacuri

a)          Energetice - Izvorul Muntelui pe Bistrita

b)          Lacuri de baraj natural - Lacu Rosu pe Bicaz

c)          Volcanice - Sf . Ana in Masivul Ciomatu din sudul Muntilor Harghitei

Ape subterane - Idem Carpati Orientali

v     Vegetatia fauna si solurile

a.       Etajul alpin - peste 1800 m altitudine

b.      Etajul coniferelor - 1200 - 1800 m altitudine

c.       Etajul fagului - 500 - 1200 m altitudine

Grupa sudica ( Carpatii de Curbura )

v     Limite : N - Valea Oituzului si Depresiunea Brasov

S - Valea Prahovei

v     Geneza - Idem Carpatii Orientalii - volcanism si relief glaciar

v     Altitudinea maxima - 1954 Varful Ciucas din Muntii Ciucas

v     Alcatuire petrografica - lipsesc rocile vulcanice si metamorfice

v     Relieful :

Culmile nu sunt orientate pe directia N-V , S-E ci pe directia N-E , S-V

Relieful nu mai este dispur in siruri paralele

Muntii - Vrancei , Penteleu , podu Calului , Siriu , Ciucas , Baiului , Piatra Mare si Postavaru ( Muntii Barsei )

Toti muntii formeaza curbura externa

Curbura interna este formata din muntii Persani , Baraolt si Bodoc

v     Depresiuni

Depresiunea Barasov pe Olt

Depresiunea Intorsura Buzaului pe raul Buzau

v     Pasuri :

Pasul Oituz pe raul Oituz

Pasul Tusnad in nordul Depresiunii Brasov

Pasul Vladeni in vestul Depresiunii Brasov

v     Clima :

Entajul montan - 1200 - 200 m

Inversiuni de temperatura in depresiuni ( -38,5s la Bod in Depresiunea Brasov )

v     Hidrografia

Rauri :

Olt cu Raul Negru si Barsan

Afluientii Trotusului - Oituz si Casin

Buzau (Basca Mare , Basca Mica , Slanic )

Afluientii Ialomitei - Prahova si Teleajen)

Lacuri : Siriu pe Buzau

Ape subterane - Idem Carpatii Orintai

v     Vegetatia , fauna si solurile :

Etajul coniferelor (1200 - 1800 m)

Etajul fagului ( 500 - 1200 m)

Inversiuni de vegetatie in depresiuni

Carpatii Meidionali

      Limite : V - Culoarul Timis -Cerna

E - Valea Pahovei

      Se mai numec si Alpii Transilvaniei deoarece ;

Au un grad redus de fragmentare

Prezinta un variat relief glaciar

Sunt cei mai inalti ( 2544 m - Vf Moldoveanu

Grupa Bucegi :

      Limite : E -Valea Prahovei

V - Valea Dambovitei

      Geneza : Idem Carpati

      Altitudinea maxima : 2505 Vf. Omu din Muntii Bucegi

      Alcatuire petrografica

Conglomerate groase pana la o100 m in muntii Bucegi care sunt erodate diferentiat

Sisturi verzi in Muntii Leaota

Calcare massive si abrupte in Muntii Piatra Craiului

      Relief :

Muntii Bucegi :

o       Prezinta urme de relef glaciar in complexul Malaies din jurul Vf . Omu si relef carstic pe valea Ialomitei : Cheile Tatarului , Zanoagei si Ursilor ,Pestera Ialomicioarei .

o       Babele si Sfinxul au rezultat prin eroziunea diferentiata a conglomeratelor ( roci de diferite marimi cimentate inte ele )

Muntii Leaota :

o       Intre Ialomita si Dambovita cu relief greoi si culmi rotunjite

o       Pe valea Dambovitei este Pestera Dambovicioarei si Cheile Dambovitei

Muntii Piatra Craiului

o       Situati dincolo de Culoarul Rucar Bran

o       Prezinta un relief carstic variat

Culoarul Rucar Bran :

o       Cu martori calcarosi (stanci ) de tip Klipet

o       3 platforme de eroziune

Patforma Borascu (2000 m )

Platforma Raul -Ses ( 1200- 1600 m)

Platforma Gornovita (1000 m)

      Clima :

o       Etajul alpin :

temperaturi medii anuale 0- 2C

precipitatii 1200 mm

vanturi - brize montane

o       Etajul montan :

temperature medii anuale 2-6C

precipitatii 1200- 2000 mm

vanturi - brize montane

      Hidrografia :

o       Rauri : Ialomita (cu Prahova ) si Dambovita (afluient al Argesului)

o       Lacuri energetice -pe Ialomita si pe Dambovita

o       Ape subterane - Idem Carpatii Orientali

      Vegetatia fauna si solurile

o       Etajul alpn

o       Etajul conifrelor

o       Etajul fagului ( in Culoarul Bran - Rucar )

Grupa Fagaras

• Limite : E - Valea Dambovitei

V - Valea Oltului

• Geneza : Idem carpati
• Altitudinea maxima : 2544 m Vf. Moldoveanu din Muntii Fagaras
• Alcatuire petrografica : predomina sisturile cristaline cu intruzuni granitice in sud
• Relief :

a)      Muntii Fagaras - custura principala are lungimea de 60 -70 km versantii nordici sunt abrupti iar cei sudici coboara in trepte

relief glaciar variat cu vai de cativa km -3)

lacuri - Balea , Capra , Podragu , Avrig

b)      In sud apar munti mai scunzi ( 1400 - 1600 m ): Cozia , Frunti , Ghitu, Iezer , Papusa (2462 m)

c)      Depresiunea Lovistei pe Olt la confluienta cu Lotru .

Clima

a.       Etajul alpin

b.      Etajul montan

c.       Inversiuni de temperature in Depresiunea Lovistei

Hidrografia

o       Rauri : Olt ( Lotru si Topolog ) si Arges ( Argesel si Dambovita )

o       Lacuri : glaciare si energetice (Lacu Vidraru pe Arges )

o       Ape subterane - Idem Carpatii Orientai

Vegetatia , fauna si solurile

etajul alpin ( stepa rece )

etajul coniferlor (1200 - 1800 m)

etajul fagului

Pasuri : Turnu Rosu si Cozia dinspre Depresiunea Lovistei .

Grupa Parang

Limite : E - Olt

V - Jiu

Altitudinea maxima : 2519 m in Vf . Parangul Mare din Muntii Prang

Alcatuire petrografica : sisturi cristaline si calcare

Relief

- grupa porneste radiar dinspre Muntii Parang aftfel :

      Muntii Sureanu (Strei ,Sebes )-pestera Sura Mare si Cioclovina

      Muntii Candrel (Sebes , Sadu )

      Muntii Lotrului(Sadu , Lotru)

      Muntii Capatanii (Lotru , Oltet)- pestera Muierii si Polovraci

- relieful glaciar e reprezentat de zeci de lacuri glaciare ( Rosia , Galcescu , Oasa )

- pe Oltet s-au format in calcare Cheile Oltetului

Clima : Idem grupa Fagaras

Hidrografia :

R     Rauri :

Strei si Sebes ( Mures )

Sadu Lotru , Oltet (Olt)

Jiu (afluient pe Gilort )

R     Lacuri :

Glaciare

Energetice - Vidra ( pe Lotru )

R     Ape subterane - Idem grupa Fagaras

Vegetatie fauna si solurile : -Idem grupa Fagaras

Grupa Ratezat - Godeanu

Limite : E - Valea Jiului

V - Culoarul Timis Cerna

Altitudinea maxima : 2509 m Vf Peleaga din Muntii Retezat

Geneza

Idem Carpati fara volcanism si neogen

S-au inaltat cu 1000 m fata de celelalte grupe in cuaternar ( toti meridionalii )

Alcatuitre petrogafica

Calcare in Muntii Cernei si Mehedinti

Sisturi cristaline in rest

Relief

Grupa are aspect de triunghi:

o       Muntii Tarcului ( formraza varful )

o       Muntii Cernei - Retezat -Godeanu ( centru )

o       Muntii Mehedinti - Valceni ( baza )

In Muntii Mehedinti e pestera Closani

Pe Cerna s-au format Cheile Cernei in calcare

In Retezat sunt cele mai multe lacuri glaciare - peste 180  ( Lavur Bucura ( 10 ha ) - cel mai intins , Lacul Zanoaga ( 29 m ) - cel mai adanc )

Clima - Idem grupa Parng

Hidrografia :

v     Rauri - Jiu ( Motru ) , Timis , Cerna

v     Lacuri :

- glaciare

- energetice ( Complexul Motru -Tismana )

v     Ape subterane - idem Carpatii Orientali

Vegetatia ,fauna si solurile

Parcul National Retezat - 14500 ha

Etajul alpin

Etajul coniferelor

Etajul fagului

Pasuri : Depresiunea Petrosanio - Pasul Lainei si Pasul Merisor

Carpatii Occindentali

Caracteristici generale :

      Ramura cu cele mai cmici altitudini din Carpati ( 1849 m - Vf . Bihor )

      Alcatuire petrografica mozaicata in Apuseni si mai uniforma in Banat

      Sunt lipsiti demasivitate , fiind taiati de valea Muresului , Timisului , Cris , etc.

Muntii Banatului

      Sunt o punte de legatura cu Balcanii

      Limite : S - Valea Dunarii

N - Valea Muresului

      Geneza

Idem Carpatii Orientali fara volcanism si glaciatiuni

In ultimile faze orogenice s-au comportat ca un bloc rigid suferind evidente scufundari

      Altitudinea maxima : 1446 m - Vf . Semenic din Muntii Semanic

      Alcatuire petrografica

Sisturi cristaline ( Muntii Dognecei si Locvei )

Calcare ( Muntii Aninei )

Cranitele care strabat sisturile si calcarele

      Relief :

Prezinta 3 tepte de alcatuire :

Est - 1200 - 1400 m (Muntii semenic si Almaj )

Centru - 1000 m ( Muntii Aninei )

Vest - 600- 700 m ( Muntii Dognecei si Locvei )

Relef carstic in Muntii Aninei ( Paestera Comarnic , Cheile Neraei , lapiezuri , grote )

Cheile Locvei apar intre Muntii Aninei si Locvei ;Cheile Carasului

Relief pe sisturi cristaline si roci vulcanice : prezinta forme massive si greoaie ( Muntii Semenic si Locvei )

Relieful glaciar nu s-a putut dezvolta din cauza altitudinii mici

Suprafata de eroziune : platforma Borascu e la 1400 m altitudine

      Depresiuni :

Depresiunea Almaj ( Bozovici ) - pe raul Nera intre Muntii Semenic si Muntii Almaj

Depresiunea Caras -Ezeris - pe raul Caras

Depresiunea Oravitei - in sudul Muntilor Dognecea

Culoarul tectonic Timis -Cerna - pe raurile Timis si Cerna

      Pasuri

Pasul Poarta orientala ( Domasnea ) in culoarul Timis -Cerna

Defilul Dunarii ( 144 km - cel mai lung defileu din Europa )

      Clima

1. Factorii care influienteaza clima

a.       Relieful :

- prin altitudine

- prin orientarea culmilor

b. pozitia in altitudine - temperature medie pe an este mai ridicata

2 Etajele climatice ;

De munte :

- Tempertura medie anuala - 2- 6 C

- Precipitatii - 1000 -1200 mm

- Vanturile de SV

3. Inversiuni de temperature in culoarul Timis - Cerna

a) De adapost in Defileu Dunarii

b) Mediteraneaee ( care aduc precipitatii bogate )

-1200 mm , desi mintii nu depasesc 1400 m altitudine

      Apele :

Rauri:

o       Timis cu Barzava

o       Caras

o       Near

o       Cerna si Dunare ( Defileu dintre Bazias si Gura Vaii )

Lacuri :

Portile de Fier pe Dunare

Valiuc si Secu pe Barzava

Ape subterane : Idem Carpatii Orientali

      Vegetatia ,fauna si solurile

Y      Etajul conferelor ( 1200 - 1800 m)

Y      Etajul fagului(500 - 1200 m)

Y      Vegetatia mediteraneana

      Rezervatii

De peisaj si flora ( Cazanele Dunarii si Domoglet - pe Valea Cernei )

Paleotologica si geologica (Bacna pe Valea Cernei)

Speologica ( Comarnic in Muntii Aninei )

Parcul Nationat Cheile Nerei - Beusnita

Muntii Poiana-Rusca

      Limite

N - Valea Muresului

S - Culuarul Bistritei

E - Depresiunea Hateg

V - Dealurile Lipovei

      Geneza : Idem Muntii Banatului

      Altitude maxima - 1374 m -Vf .Padesul

      Alcatuire Petrografica - predomina sisturile cristaline , intercalate cu calcare si granite

      Relief : - masiv si greoi , sub forma unei cupole inconjurata de depresini si culoare largi

      Clima

Facorii care influienteaza clima :

Relief : altitudini si culmi

Latitudine - sudul tarii

Etaje climatice - de munte : temperature medie 2-6 C

Precipitatii : 1000 - 1200 mm

Vanturile de vest

Inversiuni de temperature in Depresiunea Hateg

- De adapost in Culoarul Muresului si Bistritei

Foehn pe versantii estici

      Apele :

Y      Rauri :

- Mures cu Strei

- Bega

- Timis

Y      Ape subterane - idem Carpatii Orientali

      Vegetatia , fauna si solurile

etajul coniferelor

etajul fagului

      Rezervatii

De peisaj si flora - Cetatea Devei

Parc deralogic - Simeria ( langa Deva )

Muntii apuseni

      Limite

N - Valea Somesului si Valea barcaului

S- Valea Muresului

      Geneza : Idem Carpatii Orientali ( fara glaciatiuni )

      Altitudine maxima - 1849 m - Vf. Bihor din Muntii Bihor

      Alcatuire petrografica - mozic de roci :

Sedimentare

Metamorfice

Vulcanice

      Relief :

V - Muntii Crisului :

Y      Muntii Zarand

Y      Muntii Codru -Moma

Y      Muntii Padurea Craiului

Y      Pestera Meziad

Y      Platoul carstic Zece Hotare ( cu numeroase doline )

Y      Pestera Vadul Crisului

Y      Pestera Vantului ( cea lunga din tara - 45 km )

Centru - Muntii Bihor :

Pestera Scarisoara

Pestera Ursilor

Cetatile Ponorului

Se prelungesc la sud cu Muntele Gaina si la nord cu Muntii Vladeasa

Est -

Muntii Gilau ( la nord de Somesul Mic )

Muntii Vladeasa ( intre Somesul Mic si Aries )

Muntii Trascau ( carstici)

Muntii Metaliferi ( roci vulcanice )- in muntii Metaliferi apar niste oloane de bazalt numite detunate

      Depresiuni "golf":

Depresiunea Zarand (pe Crisul Alb ), Derpesiunea Gurahont si Depresiunea Brad

Depresiunea Beius (pe Crisul Negru )

Depresiunea Vad -Borod (pe Crisul Repede )

Depresiune Simleu ( pe Barcau )

Depresiunea Huedin (pe Crisul Repede )

      Pasuri:

Pasul Ciucea ( intre Depresiunea Vad-Borod si Depresiunea Huedin )

Pasul Bucium ( intre Muntii Metaliferi )

Pasul Valisoara ( in Muntii Metaliferi , intre depresiunea Brad si Culoarul Mures )

Defileul Muresului (intre Deva si Lipova , taiat de roci vulcanice )

      Etaje climatice :

de munte

inversiuni de temperatura in depresiuni

de adapost in Culoarul Mures

feohn pe versantii estici

      Apele :

Rauri : Somes , Barcau , Crisul Alb , Crisul Negru , Crisul Repede , Mures si Aries

Lacuri :

pe calcare - lacul Varasoaia ( muntii Bihor )

energetice - pe Somes si Crisul Repede - Lacul Gilau

Ape subterane - Idem Carpatii Orientali

- la contacul cu Dealurile de Vest si Campia de Vest ,

apar ape termale la Moneasa, Geaogin (in zona Deva )

      Vegetatia , fauna si solurile

Etajul coniferelor

Etajul fagului

Etajul alpin ( apare sporadic)

      Rezervatii :

o Speologice ( pesterile )

o Paleontologica - Dealul cu Melci (pe valea Ariesului)

o Geologica : Detunatele ( muntii metaliferi )

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

            Limite - se afla in interiorul arcului carpatic fiind deschisa spre NV

            Geneza :

La sfarsitul mezozoicului , datorita eforturilor de inaltare si cutare a Crapatilor , in interiorul acestora s-a produs o scufundare pana la circa 4500 m

Depresiunea formata a fost invadata de apele marii si supusa sedimentarii pana la inceputul cuaternarului ,acum doua milioane de ani ,cand a devenit uscat

Pe 3 laturi ale depresiunii s-au format cote diapire care aduc din interior samburi de sare

            Alcatuire petrografica : roci sedimentare ( calcare , conglomerate , marne , si argile ) dispuse in structuri monodiare si cutate

            Relief : este impartit in doua :

1. Podisul Transilvaniei :

a. Podisul Somesan

Este limitat in sud de Somesul Mare si Mic

Are altitudini medii de 700 m

Prezinta un relief de cuesta ( versanti asimetrici )

b. Campia Transilvaniei :

Intre Somes si Mures

Altitudinea medie de 400 m

Prezinta fecvente alunecari pe marne si argile

Denumire de campie vine de la utilizareca agricola

c. Podisul Tarnavelor :

Y      Intre Mures si Tarnava Mare

Y      Podisul Hartibaci - intre Tarnava Mare si Olt

Y      Podisul Secaselor - intre Mures , Sebes si Visa

2. Dealurile si depresiunile submontane : cele din S si V s-au formt prin

acumulari piedmontane , iar in E prin inaltarea muntilor vulcanici

V -

Depresiune Almas - raul Almas

Depresiunea Sara - Somesul Mic

Depresiunea Turzii - raul Aries

Culoarul Alba -Iulia -Mures

Dealurile Felcacului

Dealul Mahaceni ( Aries si Mures)

S -

T            Depresiune Sibiu - raul Cibin

T            Depresiune Fagaras - raul Olt

E -

Depresiune Dumitra , raul Somesul Mare

Depresuinea Valenii de Munte - Mures

Depresiunea Voivodeni - Mures

Deoresiunea Maghiran atid - Tarnava Mica

Depresiunea Odorhei - Tarnava Mare

Depresiunea Hogihz - Olt

Depresiunea Homorode - Olt

Dealurile :

- Cetaii

Homat

Sanioarei

            Clima :

1. Factorii care influienteaza clima :

Deschiderea sper NE permite patrunderea maselor oceanice

Versantii abrupti din S si V favorizeaza formarea feohn-ului

2. Etaje climatice :

Y      Climat de dealuri inalte :

- temperature medii anuale : 6 -8sC

Precipitatii intre 1000 - 800 mm

Vanturi - foehn si vanturi de vest

Y      Climat de dealuri joase :

- temperature medii anuale : 8-10C

Precipitatii ; 600 - 800 mm

Vanturi ; vanturi de vest

            Hidrografia :

Ape curgaroare

s         Somesul Mare , Somesul Mic , Almas

s         Mures ( Aries , Ampai , tarnavele , Sbes )

s         Olt ( Cibin , Hartibaci , Homoroadele )

Lacuri :

s         Formate pe massive de sare ( peste 70 )

s         Lacul Ursu - Sovata ( 4 ha )

s         Iazurile - Geaca , Catina ,Zau de campie

Ape subterane :

s         Cele freatice sunt clorurate in zonele cu sare

s         Cele de adancime sunt intens mineralizate si nepotabile

            Vegetatia ,fauna si , solurle :

etajul fagului

etajul stejarului ( viezure , mistret , vulpe , lup ; argiluvisoluri )

Silvostepa Campiei Transilvaniei - a fost puternic transformata prin culturi agricole

Subcarpatii Moldovei

Limite

N - Valea Moldovei

S - Valea Trotusului

E - Culoarul Siretului

V - Grupa centrala a Carpatilor Orientali ( limita este data de un abrupt de 200 - 300 m )

Geneza reprezinta un nou val carpatic fiind formati odata cu acestia , la sfarsitul neozoicului.

- au rezultat prin depunere in avanfosa carpetica a unor sedimente care au fost cutate

Alcatuire pertrogarfica : roci sedimentare cutate ( flis)

Altitudnea maxima : 911 m - Vf . Plesu

Relief :

Reprezinta o unitate de tranzitie intre munti si dealuri avand o structura cutata si relief variat ( ca munti ), altitudini reduse si roci sedimentare ( ca dealurile )

50% dealuri

50% depresiuni

a)      Depresiunea Neamtuli - este pe raul Neamt , la est de Muntii Stanisoarei , fiind inchisa de culmea Plesului si dealul Corni

b)      Depresiunea Cracau-Bistrita , la est de Muntii Gosmanu , inchisa de dealurile Bahana si Barboiu

c)      Depresiunea Tazlau -Casin -, pe raul Tazlau ( Trotus ) , la est de muntii berzunti , inchisa de dealurile Pietricica si Ousorul

- pe raul Casin

Clima :

s         De dealuri inalte

s         De dealuri joase

s         Inversiuni de temperaura in depresiuni

Hidrografia :

Y      Ape curgatoare - Siret ( cu Moldova ( Neamt) , Bistrita ( Crahau ) Trotus ( (Tazlau ,Oituz , Casin ))

Y      Lacuri : lacuri de acumulare pe raul Bistrita

Y      Ape subterane : la mica adancime , saraturate la contactul cu muntele

Vegetatia , fauna si solurile :

T      Etajul fagului

T      Etajul stejarului

T      Silvostepa ( in depresiunea Neamt )

T      Vegetatie de lunca

paduri numite zavoaie

partravi , clean si nereana

soluri aluvionare

Subcarpatii de Curbura

      Limite :

N - Valea Trotusului

V - Valea Dambovitei

- limita cu Carpatii de Curbura este data de un abrupt de cateva

sute de metri , precum si prin diferente de peisaj impuse de tipul

de roca ( gresii in munte , marne si argile in Subcarpati )

      Alcatuire petrogafica

Roci sedimentare cutae ( flis )

Gresii ( Piemontul Ivanetu si Homoriciu )

Argile , marne in rest

      Altitudine maxima : 996 m Vf. Magura-Odobesti

      Relief :

Y      Sunt cei mai inalti si cei mai lati ( 40 km)

Y      Sunt singurii care intra in contact direct cu campia

Y      Sunt cei mai complecsi , fiind formati din doua siruri de dealuri instalate pe anticlinale si doua siruri de depresiuni instalate pe sinclinale

s   Dealurile externe : Magura -Odobesti-Deleanu-Blajeni-Istrita-Bucovel

s   Depresiunile intracolinare : Dumitresti-Policiori-Patarlagele

s   Dealurile inerne : Ousorul-Rachitasi , Raiut , Bisoca-Dalma-Blidisel-Salcia

s   Depresiuni submontane : Vrancea-Neculele , Lopatari , Chiodj , Valenii de Munte , Pucioasa.

      Clima :

De dealuri inalte

De dealuri joase

De adapost in depresini

Se formeaza foehn in depresiuni submontane

      Hidrografia :

s   Siret cu :

Trotus ( Oituz , Casin )

Putna ( Milcov si Zabala )

Ramnicul Sarat

Buzau ( Brasa Mare , Barsa Mica , slanic )

s   Dunarea cu - Dambovita ( afluient al Argesului)

- Ialomita

s   Lacuri pe massive de sare : Slanic , Telega

s   Ape subterane - la mica adancime

saraturate la contactul cu muntele

      Vegetatia fauna si solurile :

T      Etajul fagului

T      Etajul stejarului

T      Vegetatie de lunca

s         La Paclele Mari si Paclele Mici apar vulcanii noroiosi (amestec de gaze , apa si materii solide avand aspect de noroi )

s         La Andeiesul de Sus apar focurile vii

Subcarpatii Getici

      Limite :

E - Valea Dambovitei

V - Valea Motrului

N - Carpatii Meridionali ( abrupti de 200-300 m care impugn diferente de peisaj )

S - Podisul Getic

      Geneza :

Y      In timpul ultimelor faze ale orogenezei alpine ( neozoic ) raurile montane au devenit active si au acoperit toata depresiunea getica cu pietris de candesti transsformand-o in Piemontul Getic

Y      La inceputul cuaternarului miscarile tectonice au inaltat partea nordica a piemontului transformand-o in Subcarpatii Getici , partea sudica a devenit Podisul Getic

      Altitudinea maxima : Vf. Chiciora 1218 m

      Alcatuire petrografica : roci sedimentare (marne , argile , pietrisuri )

      Relief

reprezita o unitate de tranzitie intre munti si dealuri avand ca si muntii structura cutata si relief variat si ca dealurile altitudine redusa si roci sedimentare

a.       Subcarpatii Gorjului intre Motru si Gilort ( Dealurole Gorjului , Dealul Bran si Depresiunea Targu-Jiu )

b.      Subcarpatii Valcei intre Gilort si Olt ( Dealul Negru si Magura Slatioarei si Depresiunea Horezu )

c.       Muscelele Argesului intre Olt si Dambovita ( Magura Matau si Dealul Chiciora si Depresiunea Campulung-Muscel)

      Clima :

De dealuri inalte

De dealuri joase

s       Patrund influiente submediteraneene pana la vest Olt si de tranzitie la est de Olt

s       In vest patrunde dinspre munti foehn-ul

      Hidrografia :

Ape curgatoare

s         Jiu cu Mortu si Gilort

s         Olt cu Oltet si Topolog

s         Arges cu Argesel si Dambovita

Lacuri :

s         Pe massive de sare la Ocnele Mari

s         De acumulare pe Olt ( 32 de lacuri )

Ape subterane : la mica adncime , mineralizate sau sarate

      Vegetatia , fauna si solurile :

T      Etajul fagului

T      Etajul stejarului

T      Vegetatia de lunca

Dealurile de Vest

      Limite :

N - Valea Somesului

S - Muntii Banatului

- Granita cu Serbia

      Altitudine : intre 200 - 500 m

      Geneza : s-au format pe locul fostului lac Panonic prin depunere de sedimente de catre raurile Carpatilor Ocidentali

      Alcatuire petrografica : roci sedimentare

      Relief :

La sud de Mures

s         Dealurile Lipovei - intre Mures si Bega

s         Dealurile Buzias - in estul Muntilor Dognecea

s         Dealul Tirol - in vestul muntilor Dognecea

La nord de Mures

Dealurile Crasnei si Salajului - in nordul Muntilor Apuseni

Dealurile Oradei - in vestul Muntilor Plopis

Dealul Ghepis - la vest de Muntii Padurea Craiului

Piemontul Codrului - la vest de Muntii Codru Moma

In deptul Muntilor Zarandului dealurile lipsesc tresandu-se direct la campie

      Clima :

De dealuri inalte

De dealuri joase

influiente vestice , oceanice care aduc precipitatii bogate ( ierni blande si veri racoroase )

influiente submediteraneene ( mase de aer calde cu precipitatii bogate iarna ) - la sud de Mures

      Hidrografia :

Y      Rauri : Somes , Crasna , Barcau , Crisurile , Mures , Bega , Timis .

Y      Lacuri : iazuri si helestee

Y      Ape subterane :

Pe linii de falie urca ape termale ( baile Felix , 1 Mai ) valorificate in marile orase

Izvoare oligominerale ( cu putine saruri , slab mineralizate )

      Vegetatia , fauna si solurile :

Etajul fagului

Etajul stejarului

Vegetatia submediteraneeana ( smochin , liliac salbatic , mojdrean si broasca testoasa , vipera cu corn , scorpionul ) = terrarosa

Vegetatie de lunca

Podisul Dobrogei

      Limite :

NV - Valea Dunarii

E - Marea Neagra

S - depaseste granita cu Bulgaria

      Altitudine maxima : 467 m Vf. Greci sau Tutuiatu din Muntii Macin

      Geneza : este o unitate de platforma rigda a carei formare a inceput proterozoic si doar partea nordica fiind reprezentata printr-o structura cutata , respectiv Muntii Macin , formati in orogeneza hercinica

      Alcatuire petrografica :

T      Granit in Muntii Macin

T      Calcare in Podisul Babadag

T      Sisturi verzi in Podisul Casimcei si roci sedimentare acoperite cu loess ( 20 m ) in sud

      Relief :

Y      Podisul Dobrogei de nord

Muntii Macin

Podisul Niculitel

Depresiunea Nalbant

Dealurile Tulcei ( relief carstic )

Y      Podisul Dobrogei centrale

podisul Casimcei aflat intre raurile Slava si Casimcea

podisul Istriei in zona litorala

Y      Podisul Dobrogei de sud

Podisul Mehedinti

Podisul Oltinei

Podisul Negru-Voda

Pe loess se produc tasari si cu sufoziuni , iar in zona litorala au loc prabusiri pe argile rosii si slabe alunecari de teren

In Dobrogea de nord sunt tipice inselberguri si pedimente

      Clima :

Influiente :

Iarna se simt masele de aer anticiclonice dinspre Siberia si uneori mase de aer cald din zona mediteraneana

Vara patrund mase de aer tropicale dinspre nordul Africii sau Peninsula Araba si accentueaza fenomenul de seceta

      Etaje climatice :

De dealuri joase

s         Temperature medie anuala -8 - 10s C ( in nord )

s         Precipitatii : 450- 500 mm /an

s         Vanturi : crivatul ( iarna ) , brizele litorale , curentii

Moderat de campie ( Dobrogea Centrala )

Temperature medie anuala -10 - 11 C

Precipitatii : 400 - 450 mm /an

Climat accentuat de campie ( in sud )

Temperature medie anuala peste 11s C

Precipitatii : sub 400 mm/an

      Hidrografia :

a.       Rauri

Y      Dobrogea este singura regiune din tara unde aproape toate raurile se varsa in lacurile litorale

Y      Rarile sunt scurte ,cu debit mic , unele scazand in anotimpul cald

Y      Telita si Taita se varsa se varsa in lacil Babadag

Y      Slava se varsa in Golovita

Y      Casimcea se varsa in lacul Tasaul

b.      Lacuri

T      Lagune ( foste golfuri barate cu aluviuni ) : Razim-Golovita - Zmeica - Sinoe , Siutghiol

T      Limanuri fluvio- maritime : Babadag , Tasaul , Techirghiol, Mangalia

T      Limanuri fluviatile : Bulciag , Oltina , Marleanu , Vederoasa

c.       Ape subterane : la adancimi mari , sub pachetele de loess

      Vagetatia , fauna si solurile :

In nord etajul stejarului

In centru silvostepa

In sud stepa ( harciog , caprioara , iepurele de camp , popandau )

Campia de Vest

      Limite :

N - Carpatii Orientali

S - Valea Nerei

      Geneza :

S-a format prin retragerea lacului Panonica spre vest concomitant cu depunerea de aluviuni aduse de rauri montane

      Alcatuire petrografica : fundament cristalin acoperit cu sedimente recente

      Relief :

a) campiile inalte la peste 100 m ferite de inundatii cu terase largi :

Campie Carei ( cu dune de nisip )

Campia Cernei

Campia Miersig si Campia Aradului

Campia Vingai in Mures si Bega

Campia Lugojului pe Timis

b) campii joase , au sub 1000 m altitudine si sunt afectate de inundatii , prezinta meander si brate parasite necesitand lucrari de indiguire si desecari

Campia Somesului pe Somes

Campia Crisurilor pe Crisuri

Campia Timisului pe Timis

      Clima :

Influiente ; mase de aer vestice , umede care aduc precipitatii bogate

Etaje climatice : climat moderat de campie

temperaturi : 10 -11s C

precipitatii : 700 mm

vanturile de vest

      Hidrografia :

Raurile : Somes , Crasna , Barcau , Crisurile , Mures , Timis (Barzava ) , Caras , Nera

Lacurile : foarte multe iazuri

Ape subterane :

Apele freatice sunt aproape de supreafata in campiile joase si la baza teraselor in campiile inalte

Apele de adancime urca pe linii de falie sub forma de ape termale ( 40 - 45 ) fiind folosite in incalzirea serelor si locuintelor

Apar izvoarele oligminerale ( cu saruri putine )

          Vegetatia , fauna si solurile :

Y            Silvostepa

Y            Vegetatie de stepa