Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

GAZELE NATURALE

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SANGEORZ
Spania
STATIUNEA SINAIA
VATRA DORNEI
Japonia - 'Tara Focului'
BUZIAS
Romania – asezare geografica, date generale, tara carpato-danubiano-pontica
Carpatii Meridionali
APELE CURGATOARE
DEZASTRE DE NATURA HIDROMETEOROLOGICA



GAZELE NATURALE

Rezervele de gaze naturale si repartitia lor pe mari zone geografice





Productia si repartitia geografica a exploatarilor gazeifere

Repartitia geografica a exploatarilor  | Dinamica productiei si perspectivele ei

 Rezervele de gaze naturale si repartitia lor pe mari zone geografice

Din cele 67 000 md. mc. rezerve sigure, cea mai mare parte (34,5%) se afla in C.S.I. Urmeaza apoi Orientul Mijlociu si Apropiat (20,6%), in cadrul caruia se remarca Iranul (15,6% din totalul rezervelor certe de gaze naturale mondiale). Pe locul trei in ierarhia mondiala a zonelor mari detinatoare de rezerve gazeifere certe se situeaza America de Nord, cu 13,8% din totalul mondial, din care cca. 8,5% sunt cantonate pe teritoriul S.U.A. (Canada si Mexicul dispun de rezerve mult mai mici: 2, % si, respectiv, 2,5%). Africa urmeaza pe locul patru (9,2%), cea mai mare parte a rezervelor fiind amplasata pe teritoriul Algeriei (5,2% din totalul mondial), apoi al Nigeriei (2,2%),Libiei (1,3%).

Europa (exclusiv C.S.I.) ocupa locul urmator (6,2 % din totalul rezervelor certe gazeifere naturale ale lumii). Din acestea 5,1% apartin Europei Occidentale, in cadrul careia Olanda se situeaza pe primul loc (2,5%), fiind urmata de Marea Britanie si Norvegia.

Circa 11% din totalul mondial de rezerve le detin Malaysia, China, Indonezia si Pakistanul, iar in America de Sud (3,3% din totalul rezervelor de gaze naturale certe ale lumii), Venezuela, careia ii revin majoritatea; Australia si Noua Zeenlanda dispun abia de 1,5%din totalul rezervelor certe ale globului

Productia si repartitia geografica a exploatarilor gazeifere

Productia de gaze naturale a sporit considerabil, ajungand in anul 1996 la 2 310,4 mld.mc.

Tabelul nr. 1

Dinamica productiei mondiale de gaze naturale (md. mc.)

Dinamica productiei mondiale de gaze naturale (md. mc.)

Anul

Productia

EUROPA. Cea mai mare parte a rezervelor de gaze naurale revine C.S.I. (35% din rezervele mondiale), unde sunt concentrate, de fapt, mai ales in partea asiatica



C.S.I. este cel mai mare producator mondial de gaze naturale, cu cele peste 714,3 md. mc. exploatate in 1996. Productia este asigurata in cea mai mare parte de trei tari membre ale C.S.I: Rusia (601 md. mc., oricum locul 1 pe glob), Uzbekistan (49 md. mc.), Turkmenistan (35,2 md.mc.). In partea asiatica se remarca Siberia de Vest, in cuprinsul careia zacamintele gazeifere se concentreaza pe cursul mijlociu si inferior al fluviului Obi, continuandu-se si submarin, in mai tot cuprinsul tarmului Marii Kara. Multe din extractiile terestre sunt situate la latitudini polare cu climat rece, in tinuturi mlastinoase, ceea ce face dificila exploatarea si transportul. In viitor se are in vedere si valorificarea zacamintelor submarine. Se remarca zacamantul Urengoi si Orenburg, din sudul muntilor Ural. In zona Asiei Centrale principalele zacaminte si exploatari fiind cantonate pe teritoriul Uzbekistanului si Turkrmenistanului.

Partea europeana cuprinde exploatari in Ucraina subcarpatica, Povoljia (cursul mijlociu al Volgai), Podisul Stavropol (nordul Caucazului) si zonele Orenburg (sud-vestul Uralului de Sud).

EUROPA OCCIDENTALA Se impun, in special, zacamintele din Marea Nordului, cu mari rezerve, constituite din gaze de sonda. Olanda, care a inceput exploatarea gazelor naturale in 1950, a ajuns astazi o mare producatoare mondiala, cu cei circa 90 mld.mc. exploatati (1996) ocupand locul al cincilea. Cel mai important zacamant se afla in perimetrul Sclochteren-Gröningen, din nord-estul tarii, care detine cea mai mare parte a rezervelor tarii;

Marea Britanie are exploatari in campurile Leman Bank, Viking s.a.; zacamintele terestre se afla in Scotia (zona Edinburgh) si Anglia (Yorkshire). Productia a crescut in ultimii ani, ajungand la 90,5 mld.mc. in 1996, ceea ce o plaseaza pe locul al patrulea pe glob.

Norvegia, care a inceput destul de recent exploatarea (1978), s-a impus deja ca o producatoare insemnata a continentului (41 mld.mc.). Exploatarile se fac numai in Marea Nordului, in zonele Ekofisk, Frigg, Cod s.a..

Germania, o alta producatoare de gaze din Europa Occidentala (cca 20 mld.mc.), face extractii in Campia Saxoniei Inferioare din nordul tarii (zona Weser-Ems) si in Bavaria (zona Molasse de la est de München).

Italia (17 mld.mc.) realizeaza majoritatea productiei din Campia Padului, exploatari facandu-se si in nordul Marii Adriatice.

Franta dispune de modeste exploatari (8-10 mld.mc), localizate in sud-vestul tarii (Lacq).

AMERICA DE NORD concentreaza unele dintre cele mai insemnate zacaminte gazeifere ale lumii (cca.10 000 mld.mc.), cantonate indeosebi in SUA (cu ceva mai mult de jumatate din total). Prin cele 541 mld.mc. in 1996 (mai inainte productia fiind ceva mai ridicata – de exemplu 550 mld.mc. in 1980) se situeaza pe locul al doilea pe glob. Cele mai de seama exploatari se gasesc in zona Golfului Mexic, unde se realizeaza 2/3 din productia nationala. Baza o constituie statele Texas si Louisiana. A doua zona de exploatari gazeifere din SUA este Middlecontinent, cu doua concentrari, una sudica cu statele Oklahoma si Kansas, si alta nordica   cu statele Dakota de Nord si Dakota de Sud. O alta zona importanta de exploatare gazeifera se afla in vest, in Muntii Stancosi, pe teritoriul statelor California (cu unul dintre cele mai mari zacaminte din lume), New Mexico, Wyoming si Colorado. Exploatarea gazelor naturale se face in zona Muntilor Apalasi (statele Pennsylvania si Virginia de Vest), precum si in Alaska de Sud.

SUA se evidentiaza prin cea mai extinsa retea de transport si distributie a gazelor naturale, totalizand 1,5 milioane km. Numeroase conducte, de lung traseu, leaga campurile gazeifere din zona Gofului Mexic si din Middlecontinent cu importante regiuni mari consumatoare (regiunea Marilor Lacuri, nord-estul atlantic s.a.).

Canada este, cu cele 163 mld.mc. exploatate in 1996, a doua producatoare de pe continent si a treia de pe glob. Extractiile de gaze se fac in provinciile Alberta, Saskatchewan si British Columbia. Insemnate rezerve s-au descoperit mai recent in zona arctica.

Mexicul este cunoscut de multa vreme ca o tara cu industrie gazeifera. Productia lui a scazut, insa, in ultimul timp, inregistrand numai 29,0 mld.mc. in 1996, fata de peste 35 mld.mc. mai inainte. Rezervele si exploatarile cele mai insemnate se afla in extremitatea nord-estica, la granita cu S.U.A (gaz metan), si in extremitatea sudica, Poza Rica si zona istmului Tehuantepec (gaze de sonda).

In ASIA se remarca ORIENTUL MIJLOCIU si APROPIAT, care dispune de mari rezerve ( 1/5 din cele mondiale). Cele mai mari rezerve le detin, in ordine, Iranul, Emiratele Arabe Unite si Arabia Saudita. In prezent principalul producator din zona este Arabia Saudita ( 41,0 mld.mc. din 1996), depasind Iranul (38,0 mld.mc.), care multa vreme a detinut suprematia; al treilea producator din zona sunt Emiratele Arabe Unite ( cca 26 mld.mc.). Alti producatori din zona sunt Iraqul si Kuweitul (5-6 mld.mc.).

Cel mai important producator asiatic ramane, in continuare, Indonezia (64,0 mld.mc. in 1996), cu principalele exploatari in insulele Sumatera si Kalimantan. Intrata mai recent in randul producatorilor in domeniu, China exploateaza anual cca 20,0 mld.mc., indeosebi in bazinele de hidrocarburi din nord – vestul tarii.



In AFRICA cele mai importante exploatari de gaze naturale se afla in nord, suprapunandu-se Saharei. Cel mai important producator este Algeria, cu cca 60 mld.mc. anual in ultima vreme, in prezent principalele exploatari sunt concentrate in partea nordica (Hassi R’Mell, Ain Salah s.a); se fac extractii si din partea sudica. Alti producatori din zona sunt Libia, cu 14-15 mld.mc. anual (un important zacamant aflandu-se la Marsa Brega), si Egiptul (cca 5 mld.mc.).

In deceniul al noualea, AUSTRALIA a devenit o producatoare tot mai importanta (42 mld.mc. in 1996, fata de 9,6 mld.mc. in 1980).

ROMANIA

Pentru tara noastra, gazele naturale reprezinta una din cele mai importante resurse naturale ale subsolului. Exista atat gaz metan, cat si gaze de sonda. Gazul metan din tara noastra are un procent foarte ridicat de metan (intre 98 si 99,7%), iar puterea calorica este cuprinsa intre 8 500 – 9 500 kcal / mc.

Rezervele de gaze naturale ale tarii noastre sunt destul de mici: intre 160 si 350 mld.mc., in functie de sursa.

Repartitia geografica a exploatarilor

Gazul metan se gaseste numai in Podisul Transilvaniei, iar gazele de sonda sunt concentrate indeosebi in zonele extracarpatice.

Se deosebesc mai multe zone de exploatare, cele mai multe fiind in exteriorul arcului carpatic.

I. Podisul Transilvaniei (inclusiv depresiunile submontane) este cea mai importanta zona de extractie, dispunand mai ales de gaz metan. Structurile gazeifere au grosimi de cca. 2 000 m. Ele sunt cantonate in roci nisipoase de varsta miocena, roci care, din punct de vedere tectonic, formeaza domuri. In cuprinsul Podisului 

Transilvaniei se pot deosebi doua grupari ale centrelor de extractie si anume:

A. gruparea dintre Mures si Somes (Campia Transilvaniei), cu

centrele: Sarmasel, Sincai, Zau de Campie, Sangiorgiu de Campie, Puini s. a.;

B. gruparea dintre Mures si Tarnave, cu centrele: Delenii, Bazna,

Cetatea de Balta, in vest, iar in est cu Dumbravioara, Miercurea Nirajului (toate in apropiere de Targu Mures), Sangiorgiu de Padure, Nades, Cristurus Secuiesc s. a.

II. Subcarpatii Getici si Podisul Getic. In sectorul de la est de Olt se pot evidentia urmatoarele centre de exploatare a gazelor de sonda: Boldesti, Botesti (in apropiere de Targoviste) si Ciuresti, iar in cel de la vest de Olt, Dragasani, Bustuchin, Ticleni, Bibesti, cele de la Dragasani si Bustuchin fiind foarte productive.

III. Campia Romana ( dispune si de unele exploatari de gaz metan) cu urmatoarele centre: Urziceni, Jugureanu, Padina, Liscoteanca, Oprisenesti si Independenta, in sectorul dintre Urziceni si Galati, precum si unele din zona Videle si din apropierea Craiovei (Ghercesti si Isalnita). In zona de contact a Subcarpatilor cu Campia Romana se fac exploatari la Gura Sutii, Aricesti, Manesti si Finta (gaze de sonda).

IV. In Campia de Vest, mai insemnate sunt exploatarile de la Calacea in sectorul extractiilor petrolifere din vecinatatea Muresului si Abramut in cel dintre Crisul Repede si Somes.

Alte zacaminte, mai putin insemnate, se afla in Depresiunea Targu Secuiesc (la Ghelinta) si in Podisul Moldovei (Gaiceanca, Secuieni).

Dinamica productiei si perspectivele ei

Productia de gaze naturale a Romaniei a crescut de la 2,1 mld.mc. in 1938 (din care 1,8 mld.mc. de sonda) la 32,95 mld.mc. in 1989 (din care 10,73 mld.mc. gaze asociate), ocupand locul al saselea pe glob. Productia tarii noastre este in scadere in ultima vreme (atinsese 38 – 40 mld.mc. in anii 1980 – 1985, dar numai 25 mld.mc. in 1992 si 18,1 mld.mc. in 1996); productia de gaze de sonda s-a stabilizat la 11 – 12 mld.mc., scazand cea de gaz metan.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1650
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site