Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

TRANSILVANIA NORDICA

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
BARLADUL
STATIUNEA BAILE TUSNAD
PROIECT - GRECIA ANTICA
Judetul Galati: Date geografice, Clima, Populatia
Insula Creta - Creta este cea mai mare insula din Grecia
SUA – Caracteristici fizico-geografice
PREZENTAREA PARCULUI NATURAL PIATRA CRAIULUI
Arhipeleagul Britanic - Marea Britanie, Irlanda
Muntii Semenicului - PREZENTARE A MUNTILOR SEMENICULUI Sl ANINEI
AMARA

TRANSILVANIA NORDICA



1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Dezideratele acestei unitati de invatare sunt:

- explicarea componentei geografice a Transilvaniei nordice;

- identificarea multiculturalismului ca factor catalizator al dezvoltarii;

- definirea rolului axelor si punctelor nodale in functionarea

sistemului teritorial.

2.Componenta naturala a bazei de sustinere


Regiune desfasurata in sectorul nordic si central al Depresiunii Transilvaniei.


Este o  unitate  teritoriala  pregnant  individualizata,  atat  sub aspectul componentelor, cat si a functionarii sistemului sau teritorial. Cuprinde,  asa  cum  o  arata  si  topicul  atribuit,  partea  nordica  si centrala    a    Depresiunii         Transilvaniei  (cu       exceptia       Depresiunii Lapusului,       integrata                  regiunii          Maramures-Chioar), inclusiv              rama montana    a                     acesteia.                         De asemenea,     i    se                 integreaza    spatiul depresionar  al  Giurgeului  definit  de  o  relativa  izolare  geografica. Limita sa sudica este mai sinuoasa,  suprapunandu-se in general interfluviului dintre cele doua Tarnave pana amonte de Blaj de unde trece pe versantul stang al Tarnavei Mari pentru a cobori in culoarul Muresului aval de Alba Iulia. Faptul ca suportul sau fizico-geografic are   doua  coordonate  morfologice  majore,  culoarele  mijlocii  ale Muresului si celor  doua Somese, indreptateste atribuirea si a altui topic, derivat din asocierea numelui raurilor in cauza (Mures-Somes).

Morfologia dominanta se inscrie in structurile de podis, cele trei  sectoare Podisul Somesan,  Campia  Transilvaniei  si partea nordica a  Podisului Tarnavelor constituind osatura reliefului sau. Doua elemente de  mare  specificitate sunt caracteristice regiunii si anume relieful de domuri si de  cute diapire. Domurile adapostesc cele mai pure rezerve de gaz metan din  lume, iar cutele diapire, localizate la periferia vestica a podisului transilvan, aduc din adancuri samburi de sare exploatati in cunoscutele „ocne” (Ocna Mures, Ocna Dej).  Nu  trebuie  omisa  insa  nici  participarea  masivelor  vulcanice Caliman,  Gurghiu, Harghita, a Depresiunii Giurgeului, incadrate spre  est  de  muntii  Giurgeului  si  Hasmasul  Mare,  precum  si  a versantilor vestici ai Bargaului,  Rodnei sau Tiblesului. Un relief mozaicat  care,   prin   vaile                largi              ale       Somesului,     Muresului        si



Diversitate morfologica (munti, podisuri, depresiuni).

Climat de munte si podis cu influente vestice.

Ape colectate de Somes si Mures. Iazuri.


Tarnavelor, cu terase extinse, prin depresiunile de contact morfologic (Almas-Agrij,  Iara-Hasdate,  Dumitra,  Valenii  de  Mures,  Sovata, Praid) prin  versantii cu declivitati moderate releva o interrelationare cu factorul antropic ridicata

Acelasi fenomen, de flancare a podisului transilvan de lanturi muntoase, se repercuteaza in domeniul climei. Prezenta, spre nord- est,  a  jugului  intracarpatic”  Preluca),  permite  climatului  temperat continental de influenta  vestica, oceanica, sa patrunda in intregul bazin depresionar. Temperaturile medii anuale ajung la 8-9º C (mai ridicate in Culoarul Muresului) in zona de  podis si 0-6ºC in muntii Rodnei,     Caliman    sau    Harghita.     De    mentionat     formarea     in depresiunea   Giurgeului,  iarna,  a  unor  veritabile  „lacuri  de  frig” generate  de  inversiuni   termice  de  amploare  (Joseni  si  Toplita devenind „polii” frigului din Romania).  Dimpotriva, in culoarul Alba Iulia Turda, ca urmare a descendentei orografice a maselor de aer, ce escaladeaza Muntii Apuseni dinspre vest, apar fenomene de tip foehn cu efecte in aridizarea climatului local.

Resursele de apa ale Transilvaniei nordice sunt alcatuite din reteaua hidrografica de suprafata, colectata preponderent de Somes si Mures (exceptie  face Depresiunea Huedin strabatuta de Crisul Repede). Alimentarea pluvio-nivala le asigura un debit permanent, cu cresteri ale debitelor primavara si dupa ploile indelungate ce produc inundatii in bazinele mijlocii sau pe unii afluenti (Salauta, Tarnave). Cunoscute sunt, in acest sens, inundatiile din anii 1970, 1975, 1992 de pe Somes, Mures sau Tarnave.

Apele  subterane  din  Campia  Transilvaniei  sunt  bogate  in saruri ce  le  reduce calitatea si le face improprii consumului. Tipice pentru aceeasi unitate  sunt iazurile (Geaca, Taga, Catina) a caror geneza este legata de existenta unor conditii naturale ale acumularii apei (vai cu panta redusa, afectate frecvent de bararea prin alunecari de teren a cursurilor, praguri litologice determinate de intersectarea unor orizonturi de roci mai dure) dar si de nevoia stocarii acesteia in anotimpul secetos ceea ce a orientat preocuparea antropica spre conservarea si, de ce nu, aparitia de noi lacuri.



Ape termale de peste 50ºC sunt cantonate la adancimi de circa 2  500  m in zona Praid. In schimb apele minerale clorurate insotesc  structurile   diapire  marginale.  Muntii  Caliman,  Gurghiu, Harghita si depresiunile de baraj  vulcanic Giurgeu, Borsec, Bilbor, Tulghes  se  inscriu  in  „aureola  mofetica”  a   Carpatilor  Orientali, prelungita spre nord pe toata rama estica a depresiunii transilvane. Aici se afla o parte insemnata din cele peste 3 000 de izvoare cu ape minerale ale Romaniei (Toplita, Sangeorz Bai, Borsec).

Activitatea indelungata de exploatare a sarii a creat conditiile formarii  lacurilor antropo-saline precum cele de la Baile Turda sau Ocna Dej. In schimb  Lacul Ursu de la Sovata, unic in Europa prin intensitatea fenomenului de heliotermie (incalzirea, pana la 50-60ºC a stratului de apa de la suprafata,  printr-un efect de sera indus de prezenta unui strat subtire de apa dulce peste  apele sarate), s-a format in conditii naturale, prin acumularea apelor intr-o depresiune rezultata prin dizolvarea sarii.



Mozaic pedogeografic cu soluri zonale si azonale.

Resurse de sare, gaze naturale, ape minerale, nemetalifere.


Cel  mai  expresiv  element  al  peisajului  natural,  vegetatia, releva o etajare evidenta in functie de altitudinea formelor de relief. Podisul este  domeniul  padurilor de foioase (stejar, amestec stejar- fag, fag) in vreme ce  versantii muntilor sunt ocupati de paduri de foioase,  amestecul  foioase-conifere  si  conifere.  In  muntii  Rodnei, Tiblesului, Calimani si Harghita apare un etaj alpin extins, cu arbusti (jneapan, ienupar, afin, merisor) si pajisti valorificate pastoral. Pentru Campia  Transilvaniei  este     semnalat        un                 proces              de       stepizare secundara evident in partea sud-vestica. Vegetatia zonelor joase, a luncilor,  depresiunilor  si  versantilor  este  puternic  modificata  de utilizarea agricola.

Pentru suprafetele impadurite montane compozitia faunei nu difera de  cea a altor unitati carpatice. Animalele mari (urs, cerb, caprior), de interes  cinegetic sunt bine reprezentate in fondurile de vanatoare    din    Calimani    sau    Rodnei.    In    podis   este    domeniul mistretului,  lupului, vulpii, iepurelui. In Muntii Rodnei s-a reintrodus capra neagra. Raurile montane sunt populate cu pastrav, iar cele din podis de clean si mreana.

Solurile, ca expresie a interrelatiei litologiei cu clima, vegetatia sau  relieful  se dispun etajat, de la argiluvisoluri, la cambisoluri si podzolurile  montane.  In  Campia  Transilvaniei  apare  cernoziomul levigat, iar in depresiunile cu apa freatica mai aproape de suprafata s-au     format soluri   hidromorfe.    Nu           lipsesc   solurile aluvionare, saraturate  sau litosolurile ce acopera suprafetele fragmentate ale versantilor.

Resursele solului si subsolului devin premize ale dezvoltarii regiunii in perspectiva. Regiunea poseda zacaminte de gaz metan in Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor; mari rezerve de sare pe bordurile estica si vestica ale  depresiunii; minereuri nemetalifere in muntii Rodnei si Tiblesului; caolin la Parva si Aghires; ape minerale clorurate si carbogazoase. Fondul forestier este de  buna calitate, desi exploatarea anarhica din ultimii ani i-au redus suprafata,  iar terenurile  agricole  permit  afirmarea  a  numeroase  subramuri  ale culturii plantelor sau cresterii animalelor.


3. Componenta antropica

Resursele umane deriva din numarul, densitatea si structurile populatiei. Vestigiile arheologice (cetatile halsttatiene de la Teleac si Ciceu Corabia) amintesc de constituirea habitatelor umane inca din preistorie. Limesul Daciei romane urma linia castrelor de la Buciumi, Romanasi,  Casei, Ilisua,  Orheiu Bistritei  situate in nordul regiunii analizate. Peste fondul general al populatiei autohtone s-a suprapus, incepand din secolul XI, cel al populatiei maghiare, iar din secolele urmatoare, in unele zone (cea a Bistritei, spre  exemplu) al sasilor colonizati. A rezultat un amestec etnic cu numeroase  aspecte de multiculturalitate.

Densitatea    populatiei    atinge    valori    mari,    intre     100-150 locuitori/km² in culoarele raurilor Somes, Mures, Tarnava Mare sau Tarnava Mica, respectiv in depresiunile marginale. Mai slab populata



Antropizare veche si intensa. Amestec interetnic pronuntat.




Orase numeroase polarizate de Cluj-Napoca.


este partea muntoasa si centrul Depresiunii Transilvaniei. Dinamica naturala inregistreaza un recul evident dupa 1990, caderea natalitatii si cresterea  mortalitatii reducand sporul natural chiar si in zonele recunoscute  ca  rezervoare  demografice  (Tara  Nasaudului,  Valea Nirajului,  Podisul  Somesan).   Extrem  de  agitata  este  dinamica teritoriala, fenomenul migratiei pentru  munca  in tarile vestice fiind deosebit de ilustrativ in unele zone (bazinul  Somesului Mare). De remarcat  antrenarea  in  acest  exod  a  populatiei  rurale,  pe  fondul reducerii locurilor de munca din orase (alimentate de navetism) si a stagnarii economice din ultimii ani.

Asezarile  rurale  sunt  de  o  mare  diversitate  tipologica  si functionala,  de la satele „graniceresti”, bine consolidate, din zona Nasaudului,  la  „hodaile”  precare  din  Campia  Transilvaniei;  de  la satele  romanesti   traditionale  la  cele  maghiare  din  depresiunea Giurgeului si Valea Nirajului  sau cele germane din tinutul Bistritei. Amestecul  de  populatie  a  determinat  si   amestecul  de  trasaturi arhitecturale intr-un stil transilvan cu reale valente de  originalitate. Predomina net satele localizate in vai si depresiuni, satele de versant sau platou (cu unele exceptii in Podisul Somesan) fiind rare.

Orasele  apartin,  ca  varsta  tuturor  generatiilor  de  centre urbane. Cele antice le regasim la marginea vestica a regiunii (Alba Iulia –Apullum,  Turda-Potaissa, Cluj-Napoca). Mai numeroase sunt asezarile urbane medievale,  unele fiind foste cetati (Bistrita, Aiud, Targu  Mures,  Tarnaveni)  altele  targuri  (Dej,  Gherla,  Huedin).  In perioada mai recenta au aparut orasele Blaj,  Nasaud,  Beclean pe Somes, Reghin,  iar  din a doua jumatate a secolului XX  dateaza orasele  mici  (Ocna  Mures,  Teius,  Sovata,  Toplita,  Gheorgheni, Ludus, Iernut, Sangeorz-Bai. Sovata, Campia Turzii, Jibou. Centrul polarizator  principal este Cluj Napoca (331 992 locuitori), ale carui functii economice,  culturale, turistice, administrative il detaseaza in raport cu celelalte. In plan secund se afla orasele Alba Iulia si Targu Mures. Orasele mari au functii industriale importante, cele mijlocii si mici asociind insa si functia agricola. Unele se impun prin activitatile turistice  (Sovata,  Sangeorz  Bai).  Retinem  disiparea  in  teritoriu  a oraselor  si  constituirea  unor  veritabile  axe  urbane  de-a  lungul Muresului si afluentilor Somesului.


4. Economia si perspectivele sistemului regional


Agricultura cu vechi traditii, cultura plantelor si cresterea animalelor in coabitare.


Economia Transilvaniei nordice integreaza strans industria si agricultura, urmate de servicii si turism.

Agricultura s-a dezvoltat indeosebi in Campia Transilvaniei si Podisul          Somesan,      unde                 terenurile      cu         fertilitate      mijlocie              sunt valorificate prin culturi diversificate (cereale, plante tehnice, furajere, pomi fructiferi, vita de vie). Pentru pomicultura, conditii favorabile se regasesc in zona  Bistritei si Dejului, iar pentru vita de vie arealele Jidvei, Teaca, Aiud-Alba Iulia.  In lunca Muresului si a celor doua Somese,  mai  ales  in  zonele  periurbane,   este  extinsa  cultura legumelor.


 Test de autoevaluare

Conturarea geologica,  morfologica  si  peisagistica  a  bazinului transilvan  a generat si genereaza tentatia delimitarii unei singure regiuni geografice suprapusa acestuia. Din punct de vedere fizico- geografic exista argumente  numeroase in acest sens. In schimb, sub aspectul functionarii unui sistem  teritorial transilvan unic se pun in evidenta o serie de incertitudini, pe care  solicitam sa le mentionati alaturat:

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei  unitati de invatare


Industrie diversificata tipologic.


In Dealurile Somesului Mare, depresiunile marginale estice ale Depresiunii Transilvaniei, in Depresiunea Giurgeului si zona montana adiacenta acestora  exista  un pastorit de traditie. Se cresc bovine, porcine, pasari, ovine. Se practica apicultura.



Industria are indelungate traditii in orasele mari. Productia de energie            electrica         se                 realizeaza intr-o                     serie    de        termocentrale alimentate cu gaze naturale (Ludus-Iernut, Sangeorgiu de Padure- Fantanele).  Industria siderurgica este reprezentata prin Combinatul de la Campia Turzii si Laminorul Beclean, iar cea constructoare de masini  printr-un  numar  mai  mare  si  mai  variat  de  intreprinderi localizate in Cluj Napoca si Targu Mures. Un  rol  important revine industriei chimice, cu unitati de produse clorosodice la Ocna Mures, ingrasaminte  la  Targu  Mures,  celuloza  si  hartie  la  Dej.  Industria materialelor  de  constructie  este  localizata  la  Turda  (ciment,  var, sticla),  Cluj  Napoca  si  Alba  Iulia  (caramizi,  produse  ceramice), Gherla (sticla). Deosebit  de raspandita este industria lemnului, cu fabrici de mobila in Cluj Napoca, Targu Mures, Gherla, Dej, Blaj dar si numeroase intreprinderi mici localizate in alte orase. La Reghin se fabrica  instrumente  muzicale,  o  marca  recunoscuta  in  tara  si  la export.  Prelucrarea  produselor  agricole  se  realizeaza  la  Targu Mures,  Ludus,  Teius   fabrici de  zahar;  Cluj  Napoca,  Alba Iulia, Bistrita   produse  lactate;  Ludus  si  Beclean   topitorii  de  in  si canepa; vinificatie la Aiud si Jidvei; conserve de legume la Dej etc.



Turism cultural, recreativ, curativ.


Fabrici de produse textile se afla la Cluj Napoca, Targu Mures si Alba

Iulia.

Activitatile turistice cuprind intregul spectru de tipuri si forme apartinand turismului recreativ, curativ si cultural. Statiunile propriu- zise sunt insa mai putine (Lacul Rosu, Borsec, Sangeorz-Bai, Turda Bai, Sovata, Praid, Colibita) ceea ce denota totusi faza incipienta a exploatarii  turistice  a  unui  potential  atractiv  consistent.  Turismul recreativ  se  practica  in  zona  muntilor  Rodnei,  Bargau,  Calimani. Curativ se valorifica lacurile sarate (lacul Ursu de la Sovata, lacurile de  la  Baile  Turda),  apele  minerale  de  la  Sangeorz  Bai,  climatul salinelor de la Praid, Turda sau Ocna Mures. Pentru turismul cultural, cu un  pronuntat caracter de tranzit, orasele regiunii, mai ales Cluj Napoca, Alba Iulia, Targu Mures, dar si Bistrita, Dej, Blaj, Aiud, Turda etc ofera o gama variata de obiective: muzee, monumente, institutii culturale, biserici. Fondul turistic etnografic este bine conservat ceea ce ofera turismului rural motivatii reale in perspectiva.

Transporturile intregesc o retea de cai rutiere si feroviare grefate cu predilectia pe culoarele de vale ale Muresului, Tarnavelor, Somesului. Regiunea este traversata axial de soseaua internationala E60 (Oradea-Cluj Napoca-Targu Mures-Brasov-Bucuresti) precum si de   magistrale      feroviare         Bucuresti-Sighisoara--Oradea,             respectiv Bucuresti-Brasov-Dej-Baia        Mare.  Conexiunea   cu        Moldova        este asigurata de o serie de sosele si  cai feroviare transcarpatice, cele mai importante urmand, pana la un punct, Culoarul Somesului Mare cu deversare in Depresiunea Dornei, spre Suceava si Iasi. La Cluj- Napoca si Targu Mures functioneaza aeroporturi.

Construirea autostrazii Bors - Cluj-Napoca - Brasov este mai mult decat hotaratoare pentru dezvoltarea regiunii si racordarea ei cu sistemele teritoriale invecinate. Se impune modernizarea cailor ferate pentru transporturile de mare viteza si largirea aeroportului din Cluj Napoca pentru traficul international, inclusiv de marfuri.


5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
Individualizarea  unei  singure  regiuni  geografice  in  Depresiunea

colinara a Transilvaniei este inadecvata din urmatoarele motive:

-  extensiunea apreciabila a teritoriului ceea ce creeaza dificultati in gestionarea lui coerenta si eficienta;

-  prezenta a cel putin doua arii de gravitatie independente, Mures- Somes si  Sibiu-Brasov, fara raporturi de interconditionare specifice unui sistem teritorial logic structurat;

-  tendinta  de  descentralizare  inspre  entitatile  teritoriale  de  nivel inferior,  larg  raspandita  si  cu  mare  audienta  actuala  in  practica amenajarii si planificarii teritoriului european, intra in contradictie cu marile regiuni geografice, chiar daca  delimitarea lor este favorizata de o serie de factori;

Aceste argumente au stat la baza delimitarii celor doua regiuni ale Transilvaniei, nordica si sudica, fiecare cu insusiri structurale si functionale particulare.


6. Bibliografie selectiva

1.  Maier, A. (2001), Populatia si asezarile din Podisul Somesan, Editura

Gh. Baritiu, Cluj-Napoca.

2.  Pop,     Gr.     (2001),     Depresiunea    Transilvaniei,    Editura     Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

3.  x  x  x  (1987),  Geografia  Romaniei.  III,  Carpatii  si  Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.










Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1287
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site