Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


TRASATURI GENERALE PRIVIND POPULATIA DE ETNIE ROMA

Demografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



TRASATURI GENERALE PRIVIND POPULATIA DE ETNIE ROMA

Delimitari conceptuale: etnie si rasa.



Notiunea de etnicitate, de etnie sau de grup etnic, de-a lungul acestui secol, au suportat schimbari si evolutii substantiale , atat in sfera lor de cuprindere a fenomenului la care se refera, cat si in intelesul lor, mereu reconsiderat in stiintele sociale.Acesta este un aspect important de care este bine sa tina seama nu numai cercetatorul avizat in domeniu, dar si publicul larg in discursul sau curent, ca si reprezentarile sociale, ori de cate ori facem uz de termenii si de conceptele etnic, etnie.Deoarece, initial in cercetarile antropologice din primele decenii numele de etnie era atribuit unor populatii de oameni mai izolate, unite prin relatii de rudenie ale membrilor, care descindeau din acelasi stramos si prezentau evidente asemanari fizionomice. Astfel de grupuri umane erau considerate ca " popoare primitive " si aveau o viata tribala.

Unele segmente ale populatiei formeaza grupuri etnice in pofida faptului ca au in comun anumite caracteristici culturale care le separa de altele din cadrul aceleiasi populatii.Etnicitatea se refera la deosebirile culturale care diferentiaza un grup de altul.

Etnicitatea se refera la practicile culturale si atitudinile unei anumite comunitati de persoane, care diferentiaza de ceilalti. Membrii grupurilor etnice se concep, pe ei insisi, ca fiind distincti din punct de vedere cultural de alte grupuri din societate si sunt perceputi ca atare de aceasta. Pentru a deosebi grupurile etnice intre ele pot ajuta diferite caracteristici, dar cele mai frecvente sunt limba, istoria stramosilor, religia si portul sau podoabele. ( Anthony Giddens, 2000, 232 )

O alta definitie a etniei este data de Larousse ( 1996, 102-103 ) : " etnia este definita in general ca fiind o populatie desemnata de un nume, care se bizuie pe aceeasi origine, cu o traditie culturala comuna, specificata de o constiinta de apartenenta la acelasi grup, a carui unitate se srijina in general pe o limba, un teritoriu si o istorie identice".

Grup etnic, grup cu traditii culturale comune si care are sentimentul identitatii ca subgrup in cadrul societatii inglobante. Membrii unui grup etnic difera de ceilalti membri ai societatii prin anumite trasaturi culturale specifice: limba, religie, obiceiuri, imbracaminte, comportamente. Esential insa este sentimentul identitatii si autoperceperea lor ca fiind diferiti de alti membri ai societatii. Unii sociologi considera sentimentele e. ca o extensie a sentimentelor de rudenie. In uzajul politic contemporan, termenul de grup etnic este frecvent utilizat pentru a descrie o minoritate cvasi-nationala care traieste in cadrul unui stat si care nu a atins statutul de natiune.( Lazar Vlasceanu)

Catalin si Elena Zamfir ( 1993, 20) spun ca cele mai importante caracteristici distinctive ale unei comunitati etnice sunt : caracteristici fizice, limba distinctiva, traditii folclorice, traditii culturale, mod de viata specific.

Caracteristicile fizice sau rasiale nu par o caracteristica distinctiva a populatiei de romi in europa. Specialistii spun ca populatia de romi are ca origine rasa indo-europeana, din care provin, prin diferite combinatii, toate populatiile Europei. Culoarea pielii ar fi particularitate care i-ar distinge pe romi la nivelul perceptiei comune. Acest semn distinctiv este relativ deoarece chiar daca cei mai multi dintre romi tind sa aiba o piele mai inchisa la culuare exista si persoane cu o piele mai deschisa decat a multor neromi.

Anthony Giddens (2000,261) da o definitie asemnatoare cu cea a lui Catalin Zamfir.El defineste rasa ca fiind:"caracteristicile fizice,cum ar fi culoarea pielii,tratate de catre membrii comunitaii sau ai societatii ca fiind semnificative etnic intrucat semnalaza caracteristici culturale distinctive.Multe credinte populare legate de rasa au doar o baza mitica.Nu exista caracteristici clar determinate conform carora fiintele umane pot fi repartizate intr-o anumita rasa."

In cazul comunitatii de romi din Romania limba romani nu are o semnificatie foarte mare deoarece aceasta limba nu mai este stiuta de multi dintre romii actuali. Vatrasii si rudarii , doua neamuri importante de romi, folosesc foarte putin aceasta limba, majoritatea membrilor necunoscand-o deloc. Copiii sunt invatati inca de la inceput limba comunitatii dominante , limba romani ramanand pe planul doi sau chiar fiind scoasa din uz in anumite familii. Limba romani nu este utilizata in activitati de tip religios aceasta fiind una dintre sursele importante ale mentinerii unei limbi minoritare.Unele cantece tiganesti sunt cantate in romani , dar sunt prea putine pentru pastrarea culturii traditionale specific. Muzica traditionala tiganeasca a devenit nu numai muzica pentru propria comunitate ci totodata muzica pentru comunitatea dominanta, in limba acesteia.

Limba romani a fos o limba nescrisa si din acest motiv ea nu a putut pastra decat un folclor oral , mai multe cantece si unele povestiri. Marginalizarea populatiei de romi si lipsa unei limbi scrise a impidicat dezvoltarea unei ample culturi. Lipsa unei literaturi proprii scrise a creat o cultura traditionala restransa. Lipsa unui grup de intelectuali ce ar fi trebuit sa promoveze cultura etnica a avut consecinte importante in evulutia intregii populatii.

Traditiile culturale etnice propii nu sunt bine cristalizate,romii nu traind niciodata o perioada suficient de indelungata in mod izolat ,in comunitati omogene relativ mari.In timpul robiei, ei traiau pe langa curtile boieresti sau manastiresti, in interactiune continua cu comunitatea de romani. Dupa eliberare acestia au trait la marginea satelor comunitatii dominante.

Lipsa unei limbi cultivate scrise dar si inexistenta unei religii proprii,alaturi de traditiile folclorice a facut ca romii sa nu dispuna de o cultura capabila sa evolueze in epoca moderna,si care sa ofere fiecarui membru al comunitatii sentimentul de identitate etnica.(Zamfir,Zamfir,1993,23)

Modul de viata al populatiei de etnie roma este cel care ii diferentiaza, cel mai bine, de alte comunitati etnice.Nu limba, religia sau obiceiurile ii distinge de restul populatiei, ci imbracamintea, locuinta si modul in care isi obtin resursele necesare vietii.

Pentru a putea determina apartenenta etnica a unei persoane sau pentru a estima dimensiunile unei populatii cu profil etnic trebuie luat in considerare particularitatile unui proces social complex: autoidentificarea si heteroidentificarea etnica, adica modul in care oamenii se autoidentifica pe ei insisi ca fiind romi sau nu.

Autoidentificarea. Exista o tendinta semnificativa din partea unor romi de a nu se defini pe ei, in relatiile cu ceilalti, ca fiind romi, ci se definesc in termenii etniei majoritate.

Atunci cand vorbim de autoidentificare trebuie luate in considerare mai multe probleme (E.si C. Zamfir, 1993, pp.52-56):

autoidentificarea etnica reprezinta o problema personala a fiecaruia si nu exista nici un mod institutional de a o verifica;

nu exista nici o obligatie a consecventei autoidentificarii

in functie de o conjunctura sociala, politica, culturala, autoidentificarea reprezinta o evaluare destul de fragila a populatiei de etnie roma;

gradul de inchidere/deschidere a populatiei este foarte importanta.Populatia de romi prezinta o deschidere importanta spre populatia majoritara;

daca autoidentificarea , prin intermediul recensamintelor sau al diferitelor sondaje, poate duce la o anumita estimare a unei populatii cu profil etnic, heteroidentificarea cu greu poate sta la baza unor asemenea estimari globale.

Heteroidentificarea poate fi definita ca fiind procesul de identificare de catre ceilalti, din acelasi grup etnic sau din alte grupuri etnice, a apartenentei etnice.

Elena si Catalin Zamfir (1993, pp.52-56) au realizat o clasificare a heteroidentificarii din punctul de vedere al atitudinii fata de celalalt:

seteroidentificare secundara - celalalt este tratat in principal ca persoana, ca membru al colectivitatii si doar secundar ca fiind de o anumita origine etnica;

heteroidentificare pozitiva - i se recunoaste apartenenta etnica ca fiind definitorie, dar asociata cu o apreciere pozitiva in diferite grade;

heteroidentificare negativa - este data de etichetarea negativa a grupului etnic in cauza si duce la izolare si marginalizare;

heteroidentificarea neutra - specifica cercetatorului stiintific.Autoidentificarea nu este suficienta pentru ca elimina un segment de populatie.

Originea si istoria migratiei romilor

Romii constituie, de veacuri, o problema pentru populatia majoritara din toate tarile pe teritoriul carora au sosit, au fost primiti ori prigoniti. Indiferent de atitudinile binevoitoare sau ostile cu care au fost gratulati, modul de viata specific si comportamentul ciudat, nemaiintalnit la alte persoane,chiar migratoare, au trezit dorinta oamenilor de a sti cine sunt si de unde vin. In timp, au fost emise fel de fel de ipoteze, plecand de la infatisare, mod de viata, comportament sau nume pe care si le atribuiau.Romii au fost o vreme considerati ca descendenti ai unor colonisti romani adusi de imparatul Traian in Dacia. Altii au sugerat ca romii ar fi urmasi ai vechilor evrei ori ai unor fugari din Egipt sau chiar descendenti ai hunilor lui Attila ori ramasite ale vechilor pecenegi sau avari.S-au inregistrat si supozitii bizare conform carora romii ar fi urmasii chaldeenilor ori babilonenilor.

Tudor Amza (1996, pp.9-12) spune ca ultimele cercetari, pornind de la analize comparative privind trasaturile morfologice de baza si limba, demonstreaza ca romii sunt originari din Hindustan, o provincie din nordul Indiei actuale.

Acelasi autor arata ca deplasarea, in anul 1994, in India ai unor reprezentanti ai romilor din Romania a avut ca rezultat culegerea de noi marturii care confirma ca romii provin din acea parte a lumii, au aceeasi limba ce apartine grupului indo-iranian si care cuprinde o baza importanta de cuvinte sanscrite.

Prezenta in vorbirea romani a unor cuvinte de origine greceasca, rusa,maghiara, romaneasca, spaniola, etc. nu trebuie sa induca in eroare cu privire la originea romilor, intrucat modul de viata de tip simbiotic, precum si absenta totala a limbii scrise conduc indubitabil la imprumutul de expresii si cuvinte proprii popoarelor pe teritoriul carora au migrat.

A. F.Pott (apud Vasile Burtea, p.29), inca din 1844, concluziona ca:"toate dialectele romany constituie o singura limba romany care este legata de nobila limba sanscrita prin legaturi de sange".

Abordand problema originii si plecand de la premisa ca romii sunt urmasii unui popor, ai unor triburi din nordul Indiei, se poate trage concluzia ca ei constitue o etnie, o minoritate nationala pe teritoriul statelor unde s-au asezat de sute de ani.

Unul dintre primii cercetatori care au incercat sa descifreze originea si numele romilor-doctorul in litere George Potra (apud Tudor Amza,1996, pp.10-11)- afirma inca din 1939 ca exista atatea denumiri pentru romi cate popoare sunt in Europa. Astfel, belgienii si olandezii le spun " heideni; cehii- cinkau; nordicii- thatas, saragini; englezii- gipsy; germanii- zigeuner; italienii-zingaro, zingrui, zingari; lituanienii-gigonas; rusii-tagan, tegan; sarbii-ciganin; spaniolii si portughezii-egypciano, gitanos; turcii-chinghia-nes; ungurii-czigany,ciganyor; macedonenii-ghiftu; arabii-harami.

In " Enciclopdia Romaniei" din 1935 (apud Tudor Amza, 1996, p11) se sublinia ca " romi" este un nume obisnuit pe care si-l dau persoanele din aceasta etnie fiindca denumirea de "tigan" li se pare o batjocura . Alti autori considera ca " rom" este un cuvant savant pentru a-i denumi pe tigani introdus de ziaristi in perioada interbelica.

Putem spune ca sensul peiorativ nu este dat de cuvantul in sine "tigan", ci de modul de viata si comportamentul cotidian al romilor care determina de multe ori sentimente de respigere si dezgust. Acceptarea si folosirea cuvantului "rom" in mod sigur nu va conduce la schimbarea atitudinii colectivitatii fata de acestia, atata timp cat ei nu vor intelge ca trebuie sa faca ei insisi eforturi deosebite pentru schimbarea modului de viata la nivelul standardelor unanim admise de populatia majoritara.

Migratia stramosilor actualilor romi s-a produs din India, mai precis din nord-vestul acesteia, din cauza presiunilor militare, religioase si politice intampinate dupa infrangerea din 1026.In drumul catre Bizant, romii au strabatut Persia si Armenia, unde au si locuit o perioada de timp.In Persia s-au despartit, o parte dintre migratori indreptandu-se spre Egip si Damasc si de acolo au ajuns in Spania, prin Libia, Algeria si Marocul de astazi, iar cealalta parte si-au continuat drumul spre Bizant, ajungand astfel, prin Bulgaria, in Romania de astazi, Ungaria, Austria si Prusia (Germania).(Vasile Burtea, pp.35-43)

3 Premisele istorice ale diferentierii

Romii au avut in evul mediu pe teritoriul Romanei un tip de habitat si o organizare sociala proprii, diferite de ale populatiei romanesti.Ceea ce ii particulariza era in primul rand nomadismul.Conditia de rob si apartenenta la un stapan - fie ca era domnie, fie ca era manastire sau un boier - nu au fost piedici in perpetuarea acestui mod de viata.

Populatia de romi s-a diferentiat de toata populatia in primul rand la nivelul opozitiei sedentar/nomad.Romii au reprezentat singura populatie nomada importanta din Europa, dezvoltand un mod de viata specific.In societatile actuale populatia de romi s-a sedentarizat dar elementele de nomadism s-au pastrat insa nu pot explica distinctivitatea populatiei actuale de romi.(Zamfir, 1993, 24)

Modul de viata traditional,specific populatiei de romi, este identificat ca fiind o "strategie de viata de tip simbiotic" (Zamfir, Zamfir, 1993, 27).Aceasta strategie de viata nu se bazeaza pe o traditie proprie, ci este reprezentata de un mod de viata mai putin obisnuit caracterizat in primul rand prin marginalizare si ca urmare a acesteia prin: oprimare, discriminare, saracie si, nu in ultimul rand, mentinerea in profesii marginale.Factorii care au dus la marginalizare sunt greu de identificat dat fiind faptul ca este dificil de determinat contributia fiecaruia.Printre posibilii factori care au avut o contributie mai mica sau mai mare in procesul marginalizarii putem enumera : modul in care populatiile europene priveau o populatie venita in conditii de dependenta cu valurile migratoare,acest factor i-a plasat pe romi inca de la inceput la marginea comunitatii europene; perioada mare in care romii au fost robi in Romania a fost o sursa a statutului lor social scazut si un alt factor a fost reprezentat de practicarea profesiilor de tip complementar celor agricole si modul migrator de practicare a lor care a dus la resurse economice modeste (Zamfir, Zamfir, 1993, 27).

Romii au o situatie sociala speciala dat fiind faptul ca modul lor de viata este asociat cu pattern-urile culturale ale saraciei, marginalizarii si discriminarii.Aceste pattern-uri au insotit comunitatile de romi secole intregi si au mentinut situatia de marginalitate fapt care i-a ajutat sa supravietuiasca., dar a devenit si o bariera in calea modernizarii. Mentinerea caracterului migrator, dar si izolarea de populatia majoritara au fost strategii defensive care au dus la mentinerea marginalitatii (Zamfir, 1993, 27).

Pe langa faptul ca o colectivitate majora a marginalizat comunitatile de romi printr-o discriminare continua din cauza unor stereotipuri etnice negative, originile marginalizarii provin din perioada inrobirii tiganilor.

Situatia de robie in care s-au aflat marea majoritate a romilor a conferit fara discutie intregului grup un statut marginal.Statusul de "rob"era unul de inegalitate in raport cu indivizii liberi care alcatuiau marea parte a populatiei majoritare. Tratamentul diferential se incadra in aceste conditii in normalitate.

Viorel Achim (1998, 55) vorbeste despre diferentele care se faceau intre romani si romi si despre marginalizarea ultimilor mentionati.El spune ca: "Modul de viata al tiganilor era diferit de al populatiei romanesti.Organizarea lor era, de asemenea, una specifica.Regimul de obligatii fata de stapan si stat era diferit de cel al taranilor liberi sau al celor aserviti.Distinctiile intre cele doua societati, cea rurala romaneasca si cea a tiganilor, au fost multa vreme mari.Taranii si tiganii intrau in anumite raporturi economice, dar constituiau doua comunitati care functionau pe baza unor reguli diferite.Multa vreme separatia intre ele a fost neta.

In societatea medievala romaneasca tiganii aveau un statut inferior.Pentru conditia lor sociala, ei erau considerati ca traind in afara societatii.Tiganii erau tratati cu cel mai mare dispret."

Amestecul etnic intre tigani si romani nu a fost un fenomen de amploare in perioada de timp in care tiganii au fost robi.Diferenta juridica, sociala si modul de viata au facut ca asta sa se intample doar in mod exceptional.Abia in secolul XIX , odata cu dezrobirea, a fost posibil ca o parte dintre tigani sa se integreze deplin in comunitatile romanesti.In a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in secolul XX s-a produs un proces de romanizare a unei parti insemnate din populatia de tigani din Romania.Acest proces a fost constatat de cercetarile sociologice si este confirmat de statisticile demografice.(Viorel Achim, 1998, 58).

Dezrobirea nu aduce o schimbare fundamentala din punct de vedere al pozitionarii fata de populatia majoritara .Meseriile practicate, lipsa oricaror mijloace materiale nu le puteau permite romilor decat ocuparea unor pozitii marginale in cadrul comunitatilor in care se integreaza, chiar daca sunt acceptati ca membrii ai acestora. Dezrobirea in loc sa facilizeze stergerea diferentelor, le-a perpetuat intr-o alta forma.Ei au fost separati de populatia majoritara prin faptul ca nu au fost improprietariti.Astfel, activitatile care le-au fost atribuite in robie, asociate cu statut social scazut au dus la separarea de populatia majoritara si la marginalizare.Romii au dezvoltat "o strategie activa de supravituire la marginea societatii in conditiile de saracie si de autoizolare" (Zamfir, 1993, 28).Aceasta strategie s-a transformat intr-un mod de viata care a dus la perpetuarea marginalizarii.Traiul la marginea societatii atata timp este alaturi de atitudinea comunitatii majoritare , un factor inhibator major al unei dezvoltari normale.

4 Caracteristicile distinctive ale modului de viata traditional al romilor

Intr-o analiza cuprinzatoare Elena si Catalin Zamfir (1993, 28-36) principalele elemente ale modului de viata traditional prezentate tineau de:

-modul de obtinere a resurselor economice necesare vietii;

-modul de relationare;

-solidaritate interna de grup, partial opusa si rezistenta la autoritatea statala;

-atitudinea ambivalenta fata de autoritatea statala;

-familia extinsa;

-locuinta si conditiile de locuire precare;

-inventivitate si spirit intreprinzator;

-atitudinea fata de saracie;

-interesul scazut fata de scoala are mai multe componente.

Modul de obtinere a resurselor economice necesare vietii. Traditionalitatea consta in continuarea trecutului in prezent, pastrand-se o serie de valori, obiceiuri si preferinte culturale.Aspectele legate de traditionalite si modernitate au la romi un specific aparte deoarece ei au parcurs diferit anumite perioade de prefaceri economice si sociale.Romii si-au pastrat in mare parte meseriile traditionale chiar daca au fost supusi procesului de modernizare.Meseriile traditionale s-au conservat mai bine acolo unde existau comunitati compacte de romi.Printre meseriile ce se mai practica si astazi se numara cele de caldarar, spoitor, caramidar, fierar sau lautar.(C. Zamfir, M. Preda, 2002, 160).Este posibil ca aceste meserii sa induca o viata la nivelul saraciei sau asocierea acestor meserii cu grupul etnic care are o imagine negativa sa fie platiti ca atare.

Satisfacerea unei nevoi colective marginale, prin utilizarea unor resurse sarace, cu potential economic redus si inexistenta competitiei din partea populatiei majoritare:colectarea si vanzarea oricaror bunuri sau resurse neexploatate, comercializarea a tot felul de maruntisuri cum ar fi seminte, porumb fiert, pietre de baie.Practicarea acestor activitati marginale cu o capacitate modesta si nesigura a veniturilor dovedesc ca romii se multumesc cu putin.Aceste resurse sunt destul de nesigure si pot disparea peste noapte din cauza modificarilor de politica economica sau de conditiile economice (Zamfir, Zamfir, 1993, 29).De exemplu, in ultimii ani nu cred ca exista cartier din Bucuresti si nu numai in care sa nu se auda in miezul zilei strigate de genul "fiare luam".Aceasta activitate nu este una prea sigura si nici banoasa.

Catalin Zamfir (1993, p. 39) spune ca "aceste tipuri de profesii caracteristice populatiei de romi sunt fie specifice sistemului traditional si deci dispar impreuna cu acesta, fie timp-intensive (nu neaparat munco-intensive) si deci foarte slab remunerate.In plus, asemenea activitati mentin o anumita marginalizare sociala si cultura, un nivel economic scazut, precaritatea statutului social-profesional si economic."

Exploatarea marginala a colectivitatii face parte din viata de zi cu zi a romilor.Ei practica activitati de tip parazitar precum: cersit, ghicit, mici intelatorii, furturi in cantitati reduse, incat sa nu merite urmarirea de catre pagubas.

Modul de relationare.Romii isi accepta situatia de marginalitate si prin modul de relationare.Recunoasterea explicita a diferentei de restul comunitatii, asociata cu asumarea unui statut de inferioritate, automarginalizarea prin propriul comportament sunt moduri de obtinere a acceptarii si a tolerantei propriei conditii.Toate acestea atrag discriminarea inevitabila din partea populatiei majoritare.Romii isi accentueaza inferioritatea si diferentele dintre ei si neromi chiar si prin modul de a se imbraca si felul lor de a fi.

Romii au o atitudine defensiv/ofensiva de autodenigrare, pe de o parte, combinata cu presiuni de obtinere a unor surse:cersetorie, rugaminte, autoinjosire pentru a starni mila, agasare.Strategiile de obtinere a resurselor, tendinta de lamentare si de subliniere a saraciei intretin o imagine negativa asupra comunitatii si stimuleaza un anumit tip de comportament care este el insusi marginalizator.

Asumarea unei modalitati specifice de obtinere a unui transfer de resurse de la colectivitate prin mici "gainarii" atrage dupa sine toleranta si acceptare, chiar daca provoaca anumite neplaceri.Populatia majoritara a inceput sa reactineze la astfel de comportamente doar prin constatari de genul "asa sunt tiganii".

Catalin si Elena Zamfir (1993, p.32) apreciau ca "nu se revendica drepturi, nu se afirma capacitati competitive, ci se solicita acceptare, ajutor din mila eventual, acceptarea deviantei moderate."

Solidaritate interna de grup, partial opusa si rezistenta la autoritatea statala.In societatile moderne pentru stat nu exista decat individul, iar solidaritatea grupului, sursa de posibila rezistenta, este descurajata. In comunitatile de romi traditionale inca se mentine, pe cat posibil, judecata tidaneasca.Catalin si Elena Zamfir (1993, p.32) au constatat ca:"solidaritatea ridicata a comunitatilor de romi are o dubla functie:de aparare impotriva amestecului autorotatii statale, perceputa ca straina si ostila, si de promovare a unor forme de autoritate difuza colectiva, de tip traditional.(.)Solidaritatea de grup - in formele ei traditionale - reprezinta insa si un factor al mentinerii separarii de colectivitatea majora."

Instantele statale sunt percepute de romi ca fiind partinitoare si ostile comunitatii de romi si de aceea ei prefera modul traditional de a judeca delictele in cadrul comunitatii.Ei isi mai exlica aceasta optiune spunand ca judecata trebuie sa restabileasca un echilibru natural care sa tina seama de puterea partilor implicate si care, in final, sa multumeasca pe toata lumea.

Atitudinea ambivalenta fata de autoritati. Romii accepa autoritatea statala si legea dar asta nu inseamna ca le si respecta.Ei fac tot posibilul sa le ocoleasca, sa le pacaleasca sau, in cel mai bun caz, sa le imbuneze.Exita o discordanta intre legalitatea promovata de populatia majoritara si specificul multor activitati economice ale comunitatii de romi.Acestia au incercat sa-si organizeze propria viata in afara legalitatii populatiei majoritare.Un exemplu in acest sens ar fi casatoria care este supusa doar recunoasterii comunitare, de cele mai multe ori, fara a fi legalizata in sistemul impus de societatea moderna.Varsta copiilor care se casatoresc constituie o alta ilegalitate, acestia fiind nevoiti, conform traditiei, sa se casatoreasca la o varsta foarte frageda inainte de a implini optsprezece ani ceea ce inseamna ca sunt inafara legii promovate de populatia majoritara.

Catalin si Elena Zamfir (1993, p.33) au constatat ca:"romii prefera adesea sa "imbuneze" autoritatea decat sa obtina "dreptate", aplicarea ei corecta.In contextul acestei relatii s-au dezvoltat sisteme vicioase cu autointarire: organele de ordine discrimineaza pe romi; acestia incearca sa scape, fie ca sunt vinovati sau nu, prin mita; mita la randul ei creeaza o relatie privilegiata de coruptie "organ de autoritate/rom."

Familia extinsa. Este cunoscut faptul ca romii fac foarte multi copii. Ne putem explica asta prin faptul ca varsta la care ei se casatoresc este foarte scazuta, la care se adauga saracia, nevoia de solidaritate la nivelul unor grupuri relativ restranse, modul de obtinere a resurselor si un alt factor foarte important este lipsa educatiei in acest sens.Existenta unei familii extinse care are grija de toti membri sai, inclusiv de tinerii casatoriti ti de copii acestora, este un factor suplimentar care explica varsta scazuta de casatorie atat a fetelor, cat si a baietilor. Romii nu isi propun sa-si cladeasca inainte de casatorie o situatie profesional-materiala stabila si independenta asa cum se intampla la populatia majoritara.

Locuinta si conditiile de locuire precare se datoreaza mentalitatii migratorii combinata cu modul de viata sarac. O problema majora este data de faptul ca foarte multe dintre gospodariile de romi nu au acte pentru terenurile pe care este construita locuinta.

.Intr-o analiza cuprinzatoare (Adrian Dan, 2002, pp.184-215) a constatat ca:

-doar putin peste o treime au bucatarie propriu-zisa;

-doar o locuinta din 5 este dotata cu baie;

-doar 2 din 10 locuinte au W.C . cu apa in casa, in timp ce una din 10 locuinte nu are deloc W.C.;

-doar 31,6% din locuinte sunt dotate cu instalatie de apa curenta (de 1,8 ori mai putine in comparatie cu media de la nivel national).

-de doua ori mai putine gospodarii de romi sunt racordate la reteaua de gaze naturale si la reteaua de canalizare.(2002, Adrian Dan, pp.184-215)

Conform studiului facut de Elena si Catalin Zamfir (1993, p.34) :"locuinta este neingrijita, darapanata, degradata, murdara. Usi si ferestre degradate, care nu se inchid, parchet stricat.(.) Mobiler minim si desperechiat:paturi improvizate, o masa, un dulap.Preferinta mai mult pentru instrumente muzicale;lipsa adesea a utilajului minim pentru bucatarie - aragaz, frigider.Exista impresia de neingrijire, de lipsa de interes si efort pentru realizarea unui spatiu de locuit cat de cat confortabil si estetic".

De cand romii au inceput sa munceasca in Occident situatia s-a mai schimbat in unele parti ale tarii. Cu banii stransi la munca in afara ei au inceput sa-si construiasca locuinte mari si aratoase cu tot felul de turnulete care mai de care mai impunatoare.Casele sunt in stilul lor caracteristic, adica sunt colorate tipator si impodobite cu fel si fel de flori din plastic.

Dimensiunea integrarii romilor intr-o societate romaneasca moderna nu poate fi cuantificata fara a fi luata in seama calitatea locuirii.Aceasta are o foarte mare importanta in izolarea sociala a romilor.

Inventivitate si spirit intreprinzator. Romii au adoptat o strategie in incercarea lor de a face fata marginalizarii si au creat o serie de pattern-uri si caracteristici care pot sustine o evolutie sociala pozitiva si rapida. Elena si Catalin Zamfir (1993, pp.35-36) spun despre ei ca au:"spiritul de inventivitate, spirit intreprinzator, capacitatea de adaptare rapida la situatii noi de viata, de a identifica resurse, chiar relativ rare, spirit deschis si mobil, inalt profesionalism intr-o serie de mestesuguri tradisionale, grija pentru copii, coeziune ridicata a familiei".

Astfel caracterizati, romii au premise bune pentru a se dezvolta si valorifica in conditiile in care adopta un mod modern de viata. Inca multe dintre componentele modului de viata actual nu faciliteaza, ci dimpotriva blochiaza tranzitia la un mod de viata modern. Exista o dificultate a culturii romilor in prezent. Aceasta este data de lipsa unei istorii sociale si politice necesare autoidentificarii si modului de viata marginal accentuat de saracie.

Atitudinea fata de saracie. Saracia este intalnita in toate celelalte etnii, nu e specifica numai romilor.Ceea ce ii diferentiaza pe romi de celelalte etnii este atitudinea acestora fata de saracie si lipsa simtului gospodaresc. Ei nu pun accent pe confortul locuintei sau pe acumularea de bunuri care sa le usureze munca.In vechiul regim, cei mai multi romi aveau un salariu relativ egal cu cel al restului populatiei. Cu toate acestea conditiile lor de viata erau mai scazute.

Saracia produce dezorganizarea sociala si umana, lipsa de perspectiva, resemnarea, lipsa de incredere in propriile posibilitati, lipsa de dorinta de a depasi situatia de saracie.Acest efect secundar al saraciei produce o crestere mai mare a saraciei.(E. si C. Zamfir, 1993, pp.34-35)

Simona Ilie (2002, pp.127-144) a constatat ca tendintele generale in structura veniturilor totale in raport cu cresterea venitirilor sunt:

- alocatiile de copii descresc de la 2/3 din venitul total pana aproape "sa dispara" in grupa celor bogati.

- salariile si pensiile pentru limita de varsta inregistreaza un trend invers cu cel al alocatiilor, cu diferenta ca primele cresc pana in jurul valorii de 30%, in timp ce aportul pensiilor pentru limita de varsta la formarea venitului total se opreste undeva in jurul valorii de 15%.

- beneficiile de somaj - ating maximul in grupele de mijloc si descresc spre extreme, pana la a deveni inexistente. Chiar si pentru grupele in care au o contributie semnificativa la formarea venitului ele reprezinta o sursa relativ nesemnificativa de venit, contributia maxima nedepatind 8%.

- grupa altor venituri stabile se refera la alte tipuri de pensii pe care le pot primi membrii gospodariei ca si diferitele forme de suport social.Este o sursa de venit cu un trend intrucatva asemanator beneficiilor de somaj, cu maximul usor defalcat spre grupele cu venit mare si valori ceva mai mari. Aceste valori se datoreaza, in principal, grupei de pensii incluse aici, diferitele forme de suport social nedepasind 2% din venitul total al gospodariei.

- veniturile din activitati ocazionale sunt o categorie extrem de eterogena de venituri.Ea cuprinde venituri din activitati "de ocazie", din activitati de zilierat si venituri reprezentand contravaloarea produselor/serviciilor primite pentru munca depusa. Sursa dominanta a acestei categorii de venituri o reprezinta veniturile din "activitati de ocazie" osciland in jurul unei ponderi medii de 9%. Veniturile din activitati de zilierat aproape lipsesc, valori semnificative inregistrandu-se doar pe segmentul celor mai bogate 40% gospodarii.Este vorba aici in principal de venituri declarate salariu, fara ca beneficiul lor sa aiba si statutul de salariat.

- veniturile din activitati pe cont propriu au o tendinta de crestere lenta odata cu cresterea venitului, egaland ponderea veniturilor salariale;impreuna reprezinta 60% din veniturile acestor gospodarii.

- Ajutorul social. Am vazut deja ca gospodariile apartinand segmentului sarac mentioneaza aceasta sursa printre veniturile lor de-a lungul unui an, uneori chiar drept cea mai importamta.

- O alta mentiune interesanta este legata de gospodariile care au declarat ca de-a lungul anului trecut (1998) au cersit pentru a obtine venituri (4,8%), care sunt prezente aproape in totalitate intre cele mai sarace 20%, in timp ce acelea care au declarat venituri din afaceri se aglomereaza pe segmentul gospodariilor bogate.

Faptul ca exista o prezenta atat de mare a veniturilor nepermanente indica nivelul de trai general scazut al gospodariilor rome.

Daca traditia este responsabila in cea mai mare parte de stilul de viata al romilor , standardul de viata actual este factorul - cheie care blochiaza schimbarea acesteia.

Interesul scazut fata de scoala. In randul populatiei de etnie roma scoala nu este perceputa ca avand importanta in evolutia sociala si profesionala, ci este vazuta ca o cale de scapare din comunitate si, de asemenea, o cale de a se asimila populatiei majoritare.

Pentru modul traditional de viata al romilor scoala nu este relevanta deoarece, pentru ei sunt foate importante modalitatile de obtinere a resurselor, iar astea se invata in familie si nu in forme organizate de scolarizare.(E.si C. Zamfir, 1993, p.34)

Pe de alta parte, educatia este privita de catre sociologi ca o investitie in capital uman.In cazul romilor, educatia este considerata a fi un mijloc de rezolvare a problemelor individuale si de grup si ca o resursa importanta a modernitarii si dezvolarii acestei etnii iar lipsa scolii este o piedica importanta in schimbarea modului de viata.

Sistemul scolar alaturi de familie si institutiile publice sunt sursele care formeaza sistemul de valori al individului.

Cresterea nivelului de scolaritate trebuie corelata cu politici active de combatere a somaului si creare de noi locuri de munca pentru a avea ca efect imbunatatirea situatiei socio-economice a acestei etnii.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 12712
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved