CERCETARI ECOLOGICE IN BUCOVINA

CERCETARI ECOLOGICE IN BUCOVINA

Ecologia, stiinta care studiaza relatiile de interactiune intre formele de viata si mediu, are la noi o istorie de durata mai scurta si incepe cu Grigore Antipa, stralucit elev a lui E. Haeckel. Au urmat alti mari biologi romani, care s-au ocupat de cercetarile ecologice: Emil Racovita, in pesteri, Alexandru Borza, Andrei Popovici-Baznosanu, Radu Codreanu, Nicolae Salageanu, Eugen Botezat, Traian Stefureac, Emil Pop, Constantin Motas.

Pentru etapa contemporana, mentionam pe ecologii Bogdan Stugren, in domeniul ecologiei generale, Ioan Puia, Viorel Soran, Dan Schiopu, Bujor Manescu, in domeniul ecosistemelor agrare, Victor Giurgiu, Nicolae Donita, Constantin Bandiu, Nicolae Pascovici, Radu Ichim, in domeniul economiei forestiere, Mihai Bacescu, in domeniul ecologiei marine, iar prof. Eugen A. Pora, I. Popescu-Zeletin, Adriana Murgoci, Nicolae Botnariuc s.a. au promovat si incurajat studiile de ecologie in universitate.

O importanta contributie la dezvoltarea ecologiei, cu numeroase elemente de specific local, o au biologii din Bucovina istorica, ceea ce ne propunem a demonstra, macar in parte, in acest studiu. In nordul Moldovei, cele mai stabile, productive si interesante ecosisteme au fost si raman ecosistemele forestiere, agrare si acvatice.

Ecosistemul, ca parte structurala si functionala a naturii, determina complexul din ecosfera si este sediul actiunilor si retroactiunilor lumii vii din mediul inconjurator. (MOHAN, ARDELEAN, 1993).

In continuare ne ocupam de contributia unor biologi-ecologi de referinta pentru Bucovina in cercetarea ecosistemelor forestiere, agrare si acvatice.

EUGEN BOTEZAT (l87l-l964), nascut la Tereblecea, azi Ucraina, intr-o familie de invatatori, si-a facut studiile si si-a inceput cariera in Imperiul Austro-Ungar. S-a dedicat cercetarilor de zoologie, histologie, anatomie comparata, ecologie, etologie. Cele mai importante studii le-a dezvoltat asupra organelor de simt: a descoperit terminatiile nervoase din corpusculii tactili de la mamifere, organele gustative la pasari, structura neurofibrilara a terminatiilor nervoase, dubla inervatie a muschiului striat si a epidermei si activitatea glandulara la diverse celule senzoriale, numite ,,celule glandulare senzoriale" (CODREANU, 1975)

Strabatand codrii Bucovinei in lung si in lat, profesorul Botezat a efectuat ample cercetari ecologice. A studiat animalele salbatice in mediul lor natural: mistretul, caprioara, cerbul, ursul, lupul, rasul. A descris insemnatatea biologica a cantatului pasarilor, s-a ocupat de echilibrele biologice si a promovat masuri pentru ocrotirea naturii. Intr-un studiu intitulat ,,Die Edelhirsche und das Kronengeweih unter okologischen Gesichtspunkten", Eugen Botezat a expus cu rigoare si claritate date privitoare la cerbii nobili si la tipul de coarne al acestora in raport de conditiile ecologice.

Ocupandu-se de cerbi, admirabili reprezentanti ai faunei din ecosistemul forestier, profesorul Botezat a reusit sa deosebeasca doua varietati si anume cerbul ragazan si cerbul lidvan. Cerbul lidvan este bondoc, cu o culoare intunecata a parului si coarne brune, raspandit, mai cu seama, in zona muntoasa, iar cel ragazan este trupes, cu parul de culoare deschisa si coarne foarte mari si care prefera zonele deluroase. Profesorul ajunge la concluzia potrivit careia ,,conditiile ecologice sunt de cea mai mare importanta pentru conformarea cerbilor nobili, precum in genere pentru cea a animalelor si a organismelor". Si tot aici face sublinierea: ,,sunt a se deosebi trei stari de dezvoltare a coarnelor: rastee sau tepuse, coarnele plane si cele cu coroana cari dezvolta coroana, precum intre cei tipici cu coroana si exemplare cu coarne numai plane". Concluzia de esenta ecologica, ca urmare a cercetarilor efectuate asupra cerbului, capata o formulare directa si clara: ,,Exista o reciprocitate dintre felul biotopului si forma si culoarea corpului, conformarea coarnelor si a coroanei. Aceasta reciprocitate are, pe langa altele, si in felul sistemului sangvin oarecare expresiune mecanica-fiziologica". A distins doua forme la ras: forma patat si forma unicolor, iar pe baza masuratorilor craniometrice a gasit si doua forme la specia de urs. In lucrarea ,,Insemnatatea biologica a cantatului pasarilor" Eugen Botezat a dat o interpretare mai acceptabila asupra rolului cantatului pasarilor, comparativ cu explicatiile date de Darwin, care sustinea ca aceasta manifestare vocala a masculilor este rezultatul selectiei sexuale. Intrucat masculii continua sa cante si dupa imperechere si chiar in timpul clocitului, este dovada ca nu este vorba de o selectie sexuala, ci mai curand de rolul acestora de a stapani un areal de viata.

Indelungata experienta in cunoasterea faunei din ecosistemul forestier, a protectiei, conservarii si cultivarii vanatului ca una din importantele avutii nationale, a fost sintetizata in lucrarea ,,Vanatoarea ca factor de cultura si civilizatie". Interesant este ca aceasta lucrare nu cuprinde numai problemele vanatorii si a vanatului, ci se extinde asupra temelor evolutioniste, mutationismului, geneticii mendeliene, mecanicii dezvoltarii ecologice si biogeografice etc. Cuprinde, mai apoi, importanta economica a apelor curgatoare, a iazurilor si lacurilor.

OREST MARCU (l898-l973), nascut in Radauti, absolvent al Liceului ,,Euddoxiu Hurmuzachi,, si al Facultatii de Stiinte de la Universitatea din Cernauti, format la scoala lui Eugen Botezat, lucreaza ca profesor la Radauti si apoi la Cernauti, Iasi si Cluj-Napoca. Alaturi de activitatea didactica, Orest Marcu s-a ocupat de biologia daunatorilor din padurile Bucovinei. La Intaiul Congres National al Naturalistilor din Romania, din l8-2l aprilie l928 de la Cluj, Orest Marcu a sustinut comunicarea: ,,Contributiuni la ecologia unor distrugatori ai padurilor Bucovinei". Mentionam ca a studiat citohistologia terminatiilor nervoase in muschii insectelor, morfologia organelor de respiratie la coleoptere si caracterul daunator al ipidelor asupra padurii. A dezvoltat cercetarile privind taxonomia si ecologia coleopterelor, din care au rezultat masuri pentru protectia padurii si, deci, pentru combaterea daunatorilor, in special a celor din lumea coleopterelor. Cercetarile privind daunatorii si, mai cu seama, asociatiile intre diferite specii de Bostrychidae la coniferele din padurile Bucovinei au intreprins Jacobescu, Th. Popov, I. Borcea s.a. Asociatii se realizeaza nu numai intre Ips typographus si Pilyogenes chalcographus, ci si ,,la fiecare din speciile de conifere se afla astfel de asociatiuni biologice. Ele variaza dupa copaci, tineri sau batrani, sanatosi sau taiati si rupti de vant" (MARCU, 1927).

In ecologia Bostrychidelor, de mare insemnatate sunt generatiile din cursul unui an, generatii diferite de la o zona la alta. Iata ca Orest Marcu ne spune: ,,.pana astazi am putut stabili cu siguranta generatiunea unor specii in Bucovina de la Ips acurminatus si de la Xyloterus lineatus. Prima specie, aflata in Bucovina numai pe masivele de pin de pe Lucina, are o generatie care variaza dupa climat", deci generatia este simpla. Un alt bostrichid periculos, Xyloterus lineatus, are, scrie Orest Marcu, generatie dubla si nu tripla cum credea I. Borcea ,,In diferite locuri din Bucovina, Putna, Dorna, Lucina, Seletin, am constatat acelasi mers in dezvoltare", adica doua generatii pe an. Interesante date sunt aduse si in privinta galeriilor sapate in lemn, cu roaderea de regenerare, galeriile materne, canalurile de intrare, cavitatile iregulare s.a., toate criterii pentru felul speciei, generatie si gradul de atac.

TRAIAN STEFUREAC (l908-l986) nascut la Campulung Moldovenesc, cu studii secundare la Liceul "Dragos Voda" si superioare la Universitatea din Cernauti, elev al savantilor M. Gusuleac, E. Botezat, C. Hurmuzachi s.a., s-a dedicat studiului unor domenii precum briologie, algologie, micologie si ecologie si a evocat figuri de biologi romani si straini.

Alaturi de cercetarea muschilor, Traian Stefureac s-a ocupat de problema monumentelor naturii, cu deosebire in zonele Slatioara, Rarau, Giumalau, Valea Caselor, Lucina, Izvoarele Sucevei, Poiana Stampei si in alte zone.    In toate aceste preocupari au fost prezente problemele de ecologie. Intre numeroasele manifestari stiintifice din judetul Suceava a fost si reuniunea din 1979 de la Campulung, in cadrul careia profesorul Stefureac a prezentat comunicarea privind valoarea botanica, floristica, filogenetica si ecologica a rezervatiei de mesteacan pitic, Betula nana, de la Lucina. Cu acest prilej, savantul biolog a fost aniversat la 70 de ani. Traian Stefureac a studiat natura,dar a si aparat-o prin demersuri specifice omului de stiinta. A acordat insemnatate tuturor plantelor din ecosistemele studiate si, cu deosebire, a celor forestiere si ne-a lasat o frumoasa sintagma: ".Nu exista plante si animale care sa nu aiba rol, o importanta cat de mica in economia naturii".

GEORGE BUJOREAN (l893-l97l), nascut la Bosanci, cu studii secundare la Liceul "Stefan cel Mare" si superioare la Universitatea din Cluj, este fondatorul ecologiei romanesti. A lucrat la Facultatea de agronomie din Timisoara ca profesor titular la Catedra de botanica, unde a tinut primele cursuri de ecologie agricola din tara noastra. S-a apleacat cu multa staruinta asupra laturii experimentale, singura in masura sa confirme ipoteze, presupuneri, observatii etc.

Pentru activitatea practica a conceput si realizat aparate originale de cercetare ecologica. Numai la Congresul al XVIII-lea de agricultura de la Dresda din anul l939, profesorul George Bujorean a prezentat 11 aparate ecologice originale, an al consacrarii si in plan experimental ca fondator al ecologiei din Romania. In lucrarea ,,Geobotanica" cap. ,,Etape si lucrari importante in desvoltarea geobotanicii in tara noastra", autorii vor scrie: ,,O lucrare valoroasa de fitosociologie experimentala a publicat in l93l Bujorean George, cu titlul ,,Contributii la cunoasterea succesiunii si intovarasirii plantelor" si in care s-au prezentat argumentele pentru sustinerea infiintarii de stationare cu rol in studiul vegetatiei. Este prima lucrare in care se demonstreaza necesitatea studierii dinamicii vegetatiei pe cale experimentala si cu recomandari practice pentru utilizarea aparatelor de masurare a factorilor ecologici". Consfatuirile de geobotanica organizate intre anii l958-l968 de Societatea de Stiinte Biologice si Colocviul international privind flora si vegetatia Carpatilor, din septembrie l967, au consacrat meritele profesorului George Bujorean in domeniul ecolgiei. S-a ocupat de dinamica vegetatiei de pajisti si a urmarit efectele interventiei omului asuprta structurii cenotice din aceste ecosisteme. Eforturi extinse a depus profesorul si colaboratorii sai la lucrarile de cartare geobotanica privind organizarea teritoriului din vestul tarii si pentru motivarea masurilor de ameliorare a pajistilor. Importante studii a dezvoltat asupra buruienilor din culturi si asupra vegetatiei de saraturi.

George Bujorean a descris peste l00 unitati sistematice noi pentru flora Romaniei si l2 unitati noi pentru stiinta si a contribuit cu aproape 400 de specii la editarea lucrarii ,,Flora Romaniae Exiccata", lucrare condusa de Al. Borza si editata de Universitatea ,,Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca. George Bujorean s-a ocupat si de domeniul fitofenologiei. A facut cercetari legate de ecologia si biologia florala si a definit fenofazele si subfazele la mai multi taxoni. A initiat si coordonat cercetari privind monumentele naturii si rezervatiile naturale, publicand importante lucrari intre care studiul asupra rezervatiei Muntele Domogled. Multa vreme s-a ocupat si de raspandirea plantei ocrotite de lege Fritillaria meleagris L.,(laleaua pestrita sau bibilica) cu mentionarea ei si in zona Temnic-Radauti. Contributia la miscarea pentru ocrotirea naturii a profesorului George Bujorean a fost elogios evocata si de catre acad. Emil Pop la Sesiunea de comunicari stiintifice ,,Conservarea naturii pe baze ecologice" desfasurata la Suceava in perioada 22-28 iulie l973. Acelasi savant, publicand viata si opera marilor biologi romani, va scrie despre George Bujorean: ,,ilustru ecolog, fitocenolog, florist, fitoteratolog si mare inventatore".

MIHAI BACESCU (l908-l995) nascut la Brosteni, cu studii secundare la Falticeni si Chisinau si superioare la Iasi, stralucit elev al profesorilor Paul Bujor si Ion Borcea, s-a dedicat cercetarilor oceanlogice. Teza de doctorat ,,Mysidaceele din apele romanesti, studiu taxonomic, morfologic, biogeografic si biologic" il consacra in domeniul hidrobiologiei. Ia contact cu centre si cercetatori din Paris si Monaco si, revenit in tara, va lucra la Bucuresti, inclusiv la Institutul de Cercetari Piscicole. Lucrarile ,,Urme de fauna marina in apele Dunarii la Cazane si Portile de Fier", ,,Pestii asa cum ii vede taranul pescar roman", ,,Myscidele ponto-caspiene de pe coastele Anatoliei" si ,,Cumaceii din apele romanesti" definesc contributia stiintifica a profesorului Mihai Bacescu in domeniul hidrobiologiei. Ca membru al Consiliului International de Limnologie, este delegat la Congresul al Xll-lea al Asociatiei Internationale de Limnologie de la Helsinki, pune bazele Sectiei Dunarene a acestei asociatii internationale, care va publica, in anul l967, prima monografie a Dunarii. S-a impus in studiul Crustaceilor decapozi si mai cu seama a Myscidelor si Cumaceilor ca si in studiul pestilor din familia Cobitidae. In calitate de director al Muzeului de istorie naturala ,,Grigore Antipa" s-a ocupat de problemele manageriale, cu accent pe cercetarea stiintifica.

A lucrat in calitate de presedinte, secretar stiintific, delegat la manifestari stiintifice internationale, toate concentrate in zona hidrobiologiei, cu deosebire in zona Marii Negre. Cele mai multe studii privesc problemele de ecologie marina. Mihai Bacescu s-a ocupat de fauna relicta, fauna predeltaica, viata unor crustacee, fauna marina din adancurile Dunarii, influenta lucrarilor hidrotehnice asupra vietii apelor litorale ale Marii Negre, biocenologia etajelor periozoice ale faciesului paleodreisnifer.

Iata ce spune Mihai Bacescu despre importanta apei, in calitatea sa de hidrobiolog: ,,.ea a fost nu numai decisiva in aparitia vietii, ci a comandat si intretine toate procesele biologice si ia parte nemijlocit in majoritatea proceselor chimice. De aceea, cei vechi o socoteau intre cele patru elemente de baza ale lumii, alaturi de pamant, aer si foc. Prima uriasa actiune uzinala a apei este circuitul ei in natura - uriasa roata hidraulica a Terrei - cu rigurosul sau ciclu anual si cu corolarul sau - reglarea climei Terrei".

Din studiul lucrarilor ecologilor romani din Bucovina se desprind concluzii cu mare valabilitate azi:

- Studierea continua, cunoasterea si mentinerea intergitatii structurale si functionale a ecosistemelor ca elemente fundamentale ale dezvoltarii durabile;

- Realizarea unui sistem educational in domeniul protectiei mediului inconjurator in toate zonele tarii;

- Angajarea societatii civile, a organizatiilor nonguvernamentale si a populatiei la gospodarirea mediului inconjurator;

- Promovarea unor tehnologii nepoluante pornind de la agricultura ecologica, optimizarea consumurilor energetice si de materii prime, mai buna gestionare a deseurilor;

- Ansamblul de masuri pentru prevenirea poluarii si, acum, reconstructia ecologica in zonele afectate de activitatile antropice.

Bibliografie

1. MOHAN Gh., ARDELEAN A., 1993 - Ecologie si protectia mediului, Editura Scaiul, Bucuresti, p.68
2. CODREANU R., 1975 - Istoria stiintelor in Romania, cap. Zoologia generala, Bucuresti, Editura Academiei Romane, p.l09

BOTEZAT E., 1935 - Die Edelhirsche und das Kronengeweih unter okologischen Gesichtspunkten, Buletinul Facultatii de Stiinte din Cernauti, vol. lX, Editura Facultatii de Stiinte din Cernauti, p.l76-294

MARCU O., 1927 - Distrugatorii    padurilor Bucovinei. Familia Ipidae, Buletinul Facultatii de Stiinte, Cernauti