Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA SI MASURI TEHNICE PROPUSE IN EXPLOATAREA MINIERA CALIMANI

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic




LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA SI MASURI TEHNICE PROPUSE IN EXPLOATAREA MINIERA CALIMANI





Muntii Calimani apartin lantului vulcanic de pe latura de vest a Carpatilor Orientali, fiind unitatea cea mai inalta si mai extinsa a acestuia. Relieful muntilor Calimani se remarca prin diversitate si spectaculozitate, dar din pacate in urma exploatarilor de sulf realizate in deceniul noua, peisajul a avut mult de suferit.

Peisajele pot fi grupate in mai multe tipuri:
- pajisti alpine, stancoase, cu specii de plante acidofile, cu insule de jneapan si smirdar, adevarate comori ale parcului.
- grohotisuri silicioase, de o mare frumusete.
- caldeira vulcanica, impresionanta, strajuita de
varfuri cu altitudini de peste 2000 m, a carei diametru depaseste 10 km
- nu in ultimul rand, elementul antropic devastator 'urmarile exploatarii de sulf' care creeaza o impresie profund dezolanta in comparatie cu padurile naturale. Potentialul turistic antropic este concentrat in localitatile limitrofe muntilor Calimani, fiind reprezentat de numeroasele traditii, arhitectura populara etc. Printre cele mai importante centre turistice se numara, in Suceava : Vatra Dornei, Saru Dornei, Dorna Candreni, Poiana Stampei, etc.; in Bistrita Nasaud: Prundu Bargaului, Bistrita
Bargaului, Josenii Bargaului, etc.; in judetul Mures intalnim : Stanceni, Lunca Bradului, Deda, Ideciu de Jos .
Parcul National Muntii Calimani, situat in vestul Carpatilor Orientali, se desfasoara pe o suprafata de 24.041 ha, in judetele Mures, Bistrita si Suceava. Desi propunerea si studiile pentru infiintarea parcului au fost facute inca din anul 1975, Muntii Calimani au fost declarati parc national de abia in anul 1990, fiind arie protejata administrata in special pentru protejarea ecosistemelor si recreere. Scopul principal pentru care a fost infiintat Parcul National Calimani este cel de conservare a biodiversitatii florei si faunei, mentinerea cadrului geografic natural, a habitatelor naturale. De asemenea se urmareste dezvoltarea durabila a zonei, astfel incat utilizarea resurselor naturale sa nu contravina obiectivului de conservare.

Domeniul de activitate pentru Calimani Negoiu este: Extractia sulfului prin cariera. Perimetrul se extinde pe o suprafata de 375 hectare incluzand incinte miniere, halde de steril , iazuri de decantare si alte activitati auxiliare. Activitatea de productie a fost sistata in 1997.

Asociat activitatii miniere sunt 6 halde de steril, continand 35000000 metri cubi de steril.

Matrialul din halda are un pH situat intre 3 si 5.5 cu un inalt continut de sulf (1700 - 3100mg/Kg ), cupru (20mg/Kg) si mangan(900mg/Kg). Iazul de decantare are un volum de 2340000 milioane metri cubi.

Cea mai apropiata comunitate este Saru Dornei situata la 5000 m de mina, avand 721 locuitori, iar cursul de apa cel mai apropiat este Neagra Sarului situat la 0 m de limitele campului minier.

Apele de mina cu un debit de 116 l/sec si pH de 4.5 se scurg din lucrarile miniere.

In rezervatie se intalnesc o specie rara de pin (Pinus Cambrae) si formatiuni carstice. Acestea trebuie protejate.

PROPRIETATEA CULTURALA

In apropierea santierului exista o zona cu o specie rara de pin si formatiuni carstice. In timpul executieib lucrarilor acestea vor fi protejate. Daca din intamplare o descoperire valo roasa se va produce, se va opri orice operatie fizica pana ce autoritatile competente (Comisia Judeteana pentru Monumente istorice sau Ministerul Culturii si Cultelor) vor autoriza reinceperea lucrarilor.



LUCRARILE PROGRAMATE

Lucrarile de inchidere si refacerea mediului propuse:

- Curatirea generala a perimetrului, dezafectarea utilajelor si recuperarea fierului vechi si demolarea a 113 cladiri si structuri, cu un volum total de 34900 metri cubi (in principal beton si caramida) care vor fi decon taminate si depozitate in halde de steril

- Colectarea contaminantilor sau a materialelor contaminate si depozitarea acestora la o groapa de gunoi special construita in acest scop. Locatia si marimea gropii de gunoi vor fi dipuse in functie de cantitatea de material neacceptat. Se vor construi trei straturi izolatoare pe suprafata compactata: stratul de bentonita de 2,5 cm, geomembrana de 2,5 mm si geotextilul de 5mm. Stratul final de neacceptat va fi sigilat cu material acceptat depus in asa fel incat sa permita scurgerea apelor pluviale. O conducta de gaze va fi plasata in punctul cel mai inalt.

- Inchiderea suitorilor, forajelor si a altor lucrari minore conectate cu suprafata.

- Excavarea si transportul a 110000 mc. de material din halde de steril, incinte, taluze si trepte.

- Modelarea taluzelor la un unghi general de taluz sub 1/3. Constructia de gardulete de coasta si gabioane pentru asigurarea stabilitatii pe termen lung si controlul eroziunii.

-Acoperirea cu sol vegetal si inierbarea a 10 Ha, plantarea a 40 Ha cu specii locale de arbori sau arbusti.

- Protectia suprafetelor reabilitate si a cursurilor de apa printr -un sistem de canale de garda de 1300 m.

-Constructia facilitatilor de tratare a apelor de mina corespunzator debitului de 116 l/sec si pH de 4.5.

Reabilitarea iazurilor de decantare:

Imprejmuirea lagunei

- Drenarea apelor continute in iazul de decantare

- Consolidarea structurilor digurilor

- Constructia de drenuri de perimetru, drenuri laterale si la baza digului

Nivelarea, izolarea si revegetarea iazului

EVENIMENTE DE MEDIU CE SE POT PRODUCE PE TIMPUL LUCRARILOR DE INCHIDERE:

Bazat pe lucrarile proiectate, utilajele si metodele propuse, urmatoarele evenimente de mediu se pot produce:

-Zgomot, praf, noroi si fum generate de utilajele de constructii;

-Zgomot, praf fum si vibratii generate de operatiunile de impuscare;

-Poluarea potentiala a solului cu lubrifianti sau combustibili de la utilaje sau mijloace de transport;

-Poluarea potentiala a apelor cu lubrifianti de la utilaje daca acestea lucreaza langa sau in cursuri de ape;

-Poluarea potentiala a solului sau a apelor generate de alte activitati din santier (birouri, depozite, ateliere,etc.);

-Poluarea potentiala a apelor subterane cu materiale contaminate cand se executa rambleerea lucrarilor subterane, a golurilor de cariere sau a golurilor de subminare;

-Afectarea vegetatiei existente din santier sau adiacent acestuia datorita utilizarii neglijente a utilajelor;

-Deteriorarea drumurilor publice datorata traficului de utilaje sau masini de transport pentru lucrul in santier;

-Poluarea solului sau a apelor prin scurgeri de material contaminat provenit din iazurile de decantare.

CONCLUZII :

Ca urmare a interventiei factorului antropic,in Muntii Calimani a avut loc o succesiune primara,mediul fiind perturbat de catre exploatarile miniere care au aparut in zona.

Prin masurile care au fost propuse se urmareste refacerea ecosistemului initial prin reintroducerea speciilor indigene.

Se urmareste astfel reconstructia ecologica a zonei si marirea biodiversitatii ecosistemului.

Prin poluarile provocate de exploatarile miniere de sulf aparute in zona Muntilor Calimani,au aparut o serie de consecinte,cum ar fi:

-reducerea productivitatii biologice;

-reducerea diversitatii genetice(inlocuirea biocenozelor complexe cu altele simplificate);

-afectarea grava a mecanismelor homeostatice ale ecosistemelor,a acpacitatii de autoreglare a acestora.

Aparitia haldelor miniere au provocat o succesiune ecologica cu un impact devastator asupra ecosistemului din Muntii Calimani.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1612
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site