Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Pajisti de Festuca rubra ( paius rosu )

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Protectia si conservarea mediului inconjurator
Deseuri din agricultura
Poluarea Somesului
Arii naturale protejate
Calea catre o lume mai curata - energia solara
PRODUSE SECUNDARE, APE UZATE, POLUAREA MEDIULUI
TIPOLOGIA APELOR MINERALE DIN ROMANIA
Dezvoltarea marilor orase, cum au influentat mediul
Monitoringul mediului:concept, SMIR
Tipuri de poluanti; forme de poluare a apei


Pajisti de Festuca rubra ( paius rosu )

Arealul fitogeografic al pajistilor de Festuca rubra corespunde etajul padurlior de molid ( Picea abies), cunoscut su sub denumirea de etajul boreal. La limita altitudinala inferioara a acestui etaj, pajistile de Festuca rubra se intrepatrund cu cele de Agrostis capillaris, coborand si in etajul nemoral uneori, pana la 700-800m m altitudine.




Deasupra limitei superioare a padurii de molid, pajistile de Festuca rubra s-au instalat in decursul timpului pe terenurile caru au fost defrisate de vegetatie lemnoasa, in scopul maririi suprafetelor necesare pentru pasunat.Extinderea la altitudini mai mari a pajistilor de Festuca rubra este conditionata de asigurarea cerintelor speciei dominante fata de fertilitatea si umiditatea solului.Astfel, de la limita superioara a padurilor pana la altitudinea de 1600-1700 m pajistile de Festuca rubra ocupa suprafete mai mari pe solurile mai fertile din jurul stancelor si pe terenurile ingrasate prin tarlire. Prin inbunatatirea insusirilor de troficitate ale solului, aria de raspandire a pajistilor de Festuca rubra se extinde pana la altitudinea de 1800-1900m, adica pana la limita cu etajul subalpin.

Pajistile de paius rosu se intalnesc pe terenuri plane si pe versanti cu diferite grade de inclinare, pe toate expozitiile, pe soluri revene, de la moderat pana la foarte puternic acide, cu soluri brune, brune acide, brune feriiluviale, rendzine, litosoluri.

In etajul nemoral( subetajul padurilor de fag si de amestec de fag cu rasinoase) si in partea inferioara a etajului boreal, specia dominanta din pajistile de paius rosu este Festuca rubra ssp. rubra. In restul arealului de raspandire, predomina specia Festuca rubra ssp. commutata, considerata de Flora europaea ca o specie aparte ( Festuca nigrescens ).

Festuca rubra este o specie inalta de 30-90cm, cu tecile bazale de culoare brun-roscata si valoare furajera buna.

Speciile furajere din pajistile dce paius rosu ajung la o acoperire de 70-90%. Specia dominanta este Festuca rubra, care contribuie in cea mai mare parte la formarea productiei si a stratului de telina. Dintre gramineele cu valoare furajera intalinte in aceste pajisti, mentionam: Cynosorus cristatus, Phleum alpinum ssp. commutatum, Agrostis capillaris, A. rupestris, Anthoxanthum odoratum, Poa annua, P. pratensis, P.chaixi, Briza media.

Leguminoasele furajere sunt in general slab reprezentate ) pana la 8-10% acoperire), cu exceptia suprafetelor plane, pana la slab inclinate, ingrasate prin tarlire, unde ponderea leguminoaselor valoroase ajunge uneori peste 30% o fecventa mai mare avand: Trifolium repens, T. pratense, T. alpestre, Lotus corniculatus.

Speciile din alte familii botanice, cu oarecare valoare furajera, sunt putine la numar si cu grad de acoperire redus, ca de exemplu: Achiilea distans ssp. stricta Alchemilla xanthoclora. A. flabellata, Taraxatum officinale, Leontodon autumnalis, Plantago lanceolata, P. medie, Pimpinella saxifraga.

In compozitia floristica a pajistilor de Festuca rubra, din etajul molidului, se intalnesc frecvent specii fara valoare furajera sau chiar daunatoare si toxice, care in anumite conditii au o acoperire insemnata. Astfel pe pajistile neangrijite, pasunate nerational, cu soluri sarace in elemente nutritive, slab aerisite, apare nardus stricta. In functie de intensitatea actiunii acestor factori, Nardus stricta ajunge sa oacoperire apropiata de cea ce speciei Festuca rubra ssp. commutata devenind codominanta sau reuseste sa domine in vegetatie, pajistea transformandu-se, in acest caz intr-o pajiste tipica de taposica. Frecventa si dominanta speciei nardus stricta creste pe masura ce ne apropiem de limita inferioara a etajului subalpin.



De asemenea, spre etajul subalpin, in pajistile de paius rosu apare din ce in cea mai mult Festuca ovina ssp. sudetica, specie cu valoare furajera destul de redusa, caracteritica etajului subalpin.

In microdepresiuni, pe pantele domoale, umezite prin izvoare de coasta, pe soluri cu umiditate permanenta in exces in substrat, atat pe soluri profunde, bogate in humus acid, cat si pe soluri sarace, compacte nearisite gaseste conditii optime de crestere Dechampsia caespitosa, specie cuz tufa deasa, cu valoare furajera slaba

Pe suprafete puternic    ingrasate prin tarlire, in decurs de mai multi ani (nerational), vegetatia pajistilor dominante de Festuca rubra ssp commutata este distrusa li se instaleaza asa-zisele ,,buruienisuri,, de munte, Urtica dioica (urzica mare), Rumex alinus (stevia stanelor), Veratrum album (stirigoaia). Pe terenurile mai uscate, puternic tarlite, devine abundenta Poa annua, specie de talie joasa, cu valoare furajera mijlocie, slab productiva.

Alte specii fara valoare furajera deosebita, caracteristice pajistilor de Festuca rubra, sunt: Potentilla ternata, Campanula abietina, Hieracium aurantiacum, Veronica chamaedrys, Viola declinata, Hypericum maculatum, Genista tinctoria ssp. oligosperma, scorzenera rosea.

Vegetatia lemnoasa, sub forma de arbusti, este reprezentata de Vaccinium myrtillus, V vitis-idaea, Juniperus sibirica, pinus mugo si alte specii caracteristice etajului subalpin.

Pajistile de Festuca rubra sunt cele mai valoroase din arealul de raspandire a pajistilor muntilor inalti din tara noastra, De pe aceste pajisti se obtin productii de 1-3 t/ha s.u. (5-15 t/ha m.v) in functie de starea de intretinere si de conditiile de relief si de sol. Coeficientul de consumabilitate a ierbii este de 90-95%. Din punct de vedere nutritiv, la 1 ha de pajiste se realizeaza in medie 100-150 kg P.B. si 700-1300 U.N.

Valoarea pastorala, calculata pe baza acoperirii speciilor, este de 2-3 sau de 40-60 cand se calculeaza pe baza frecventei si contributiei specifice. Aceste pajiati suporta o capacitate de pasunat de 0,9-1,2 U.V.M./ha.

Pajistile degradate, cele cu un procent mare de acoperire cu vegetatie lemnoasa arborescenta, precum si subtipul Festuca rubra ssp. commutata Nardus stricta se incadreaza in categoria pajiatilor slabe mijlocii, cu valoare pastorala de 1,0-1,5    (20-30) si capacitate de pasunat de 0,4-0,6 U.V.M./ha.

Inbunatatire acestor pajisti se poate face, in primul rand, prin folosire rationala, fertilizare echilibrata cu ingrasaminte organice ( 30-40t/ha sau tarlire rationala) si dupa caz suprainsamantare cu amestecuri din specii valoroase (Dactylis glomerata, Festuca pratensis, F.rubra, Phelum pratense, Lolium perene, Poa pratensis, Trifolium repens, Lotus corniculatus).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2041
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site