Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


RASPANDIREA GEOGRAFICA A IZVOARELOR MINERALE DIN ROMANIA

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic




RASPANDIREA GEOGRAFICA A IZVOARELOR MINERALE DIN ROMANIA

Apele minerale din Romania sunt cunoscute din cele mai indepartate timpuri. Din inscriptiile romane descoperite la Baile Herculane a reiesit ca izvoarele de aici purtau numele de „ Adaquas Herculis sacras” (apele sacre ale lui Hercule); de asemenea, izvoarele calde de la Geoagiu-Bai erau denumite „Thermae Dodone”. Asadar, inca de acum 2000 ani, pe teritoriul tarii noastre se infiripeaza cateva asezari balneare, situate in jurul unor izvoare termale. Apoi, secole de-a randul nu s-au mai pastrat documente despre utilizarea apelor minerale. Abia spre sfarsitul sec. al XVII-lea si mai ales in secolul al XVIII-lea se fac cunoscute cateva localitati prin efectele curative care le aveau apele minerale (Baile Felix, Bazna, Baile Tusnad, Vatra Dornei, Olanesti etc).




Astazi, se cunosc peste 500 localitati cu cateva mii de izvoare minerale care au o densitate cu distributie neuniforma. In functie de influenta exercitata de factorii exogeni (precipitatii, temperatura, morfologia reliefului) si factorii endogeni (constructia geologica, tectonica), frecventa cea mai mare a izvoarelor minerale se plaseaza in zona de geosinclinal (Carpatii si Subcarpatii Orientali, Subcarpatii Getici si Podisul Getic, Mintii Apuseni, Podisul Transilvaniei, Campia de Vest), iar numarul cel mai redus, in zona de paltforma (Campia Romana, Podisul Moldovei si Podisul Dobrogei).

Carpatii Orientali, prin constructia lor geologica variata, prin numeroasele lor depresiuni intramontane si mai ales prin prezenta marelui lant vulcanic Oas-Gutai-Calimani-Harghita se caracterizeaza prin cele mai numeroase izvoare minerale din tara noastra si prin predominarea apelor carbogazoase. Aici se fac simtite manifestarile postvulcanice, sub forma emanatiilor de CO2 si mai rar de H2S ce afecteaza o suprafata foarte mare (200 km latime), cunoscuta sub numele de aureola mofetica. Apar peste 1500 de izvoare minerale, majoritatea din ele fiind incarcate cu CO2 si avand o compozitie chimica complexa.

Subcarpatii Orientali includ cel mai numeros grup de izvoare clorosodice, sulfuroase si sulfatate. Izvoarele clorosodice se afla in stransa legatura cu formatiunile geologice de varsta miocena si in special cu masivele de sare si argilele salifere (Slanic-Moldova, Slanic, Targu Ocna etc). Izvoarele sulfuroase iau nastere in depozitele de varsta paleogena si neogena. Izvoarele sulfatate se afla in nordul Subcarpatilor Moldovei (Oglinzi, Baltatesti).

Carpatii Meridionali constituie unitatea muntoasa lipsita de ape minerale, cu exceptia vaii Cernei la Baile Herculane. Izvoarele minerale de la Baile Herculane provin din apele vadoase, care, patrunzand in adancime pana la 2000 m, se incalzesc si se incarca cu diferite saruri dizolvate din depozitele jurasice si cretacice. Substantele organice incluse in aceste roci dau nastere hidrogenului sulfurat prin reducerea sulfatilor. Ies la suprafata sub forma de ape hipertermale (40-690C) sulfuroase, cu caracter foarte radioactiv.

Subcarpatii Getici si Podisul Getic gazduiesc izvoare clorosodice si izvoare sulfuroase. Geneza izvoarelor sarate este legata tot de prezenta unor masive de sare sau argile salifere (Ocnele Mari, Ocnita).

Muntii Apuseni se caracterizeaza prin prezenta izvoarelor oligominerale, dintre care unele sunt hipotermale si hipertermale. Intr-un numar mai redus se gasesc si izvoare carbogazoase, sulfuroase si feruginoase. Dupa felul cum sunt concentrate, ele sunt raspandite in trei regiuni morfo-hidrografice:

a)          Regiunea Muntilor Meses si Plopis, cu ape sulfuroase (Valea Pomilor), ape feruginoase (Plopis) si sulfatate (Zauan);

b)          Depresiunea Beiusului, cu ape oligominerale si hipotermale (Moneasa),



c)          Culoarul Muresului intre Muntii Metaliferi si Poiana Rusca, cu un numar mare de izvoare legate de existenta unor linii de falii ce ajung pana la vechile vetre vulcanice. Mai frecvente sunt izvoarele carbogazoase bicarbonatate (Bacia, Banpotoc, Vetel, Bretelin), carbogazoase feruginoase (Boholt, Valea Caoi) si oligominerale termale (Geoagiu-Bai si Calan).

Podisul Transilvaniei si Podisul Somesan cuprind, pe intrega lor bordura, ape clorosodice. Acestea isi au originea in masivele de sare sau argilele salifere din formatiunile miocene (Praid, Sovata, Cojocna, Turda, Ocna Mures, Ocna Sibiului). La Bazna si la Sangeorgiu de Mures se gasesc izvoare cu iod legate de gazul metan din depozitele sarmatiene.

Campia de Vest se caracterizeaza prin prezenta izvoarelor oligominerale din care unele sunt termale (Salonta, Baile 1 Mai, Baile Felix) si a izvoarelor carbogazoase feruginoase (Paulis, Lipova).

Campia Romana este lipsita de izvoare minerale cu exceptia unor limane fluviale sau a unor lacuri clastocarstice cu apa foarte mineralizata. Unele apartin de grupa apelor clorosodice (Balta Alba, Movila Miresii. Ianca), altele de grupa apelor sulfatate (Tataru, Amara, Fundata, Lacul Sarat – Braila) ori bicarbonatate (Craiova, Urzicuta).

Podisul Moldovei cuprinde predominant ape minerale sulfuroase si sulfatate, legate de prezenta sulfatilor din formatiunile miocene sau de existenta sarurilor din argilele si marnele nisipoase de varsta sarmatiana (Strunga, Izvoarele Sucevei).

Podisul Dobrobei se caracterizeaza printr-un numar redus de izvoare minerale. Cele cateva semnalate sunt de natura sulfuroasa (Mangalia, Topalu, Harsova).

5. IMPORTANTA IZVOARELOR MINERALE

Prin varietate compozitiei lor chimice si continutul de gaze, izvoarele minerale sunt folosite in tratarea diferitelor afectiuni ale oamenilor. In prezent, descoperirea si studierea unui numar mare de izvoare minerale situate in jurul a peste 500 localitati au favorizat, pe de o parte, dezvoltarea si modernizarea vechilor statiuni balneoclimaterice, iar pe de alta parte aparitia unora noi.

In contextul acestor realizari, medicina balneologica romaneasca a inregistrat succese remarcabile prin amenajarea unor sanatorii si statiuni balneoclimaterice profilate dupa valoarea terapeutica a apelor minerale. Putem mentiona statiunile Baile Herculane, Baile Feix, Geoagiu-Bai, Covasna, Calimanesti, Slanic-Moldova, Vatra Dornei, Techirghiol , care si-au dobandit demult un renume european, astfel incat, anual sunt folosite de un numar mare de vizitatori straini.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 915
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site