Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Platforma Moesica

Geologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Platforma Moesica

Platforma Moesica cuprinde zone ce se intind de o parte si de alta a cursului inferior al Dunsrii, intre Depresiunea Precarpatica, la nord, Depresiunea Prebalcanica, la sud si Orogenul Nord-Dobrogean la nord-est. Delimitarea in partea de nord se face de-a lungul unei linii tectonice, consideraaa ca prelungirea faliei pericarpatice de pe directia Mizil-Tinosu-Gura Sutii-Spineni-Bibesti- Drobeta Turnu Severin, iar in partea de sud, pe teritoriul tarii noastre, delimitarea este facuta de Dunare, iar in nord-est de falia Peceneaga-Camena.



Platforma Moesica are doua mari sectoare: unul vestic, cu o pozitie mai coborata si o succesiune de sedimante aproape completa si un sector estic cu o pozitie mai ridicata si cu multe lacune stratigrafice. Delimitarea celor doua sectoare este facuta de falia Targu Fierbinti-Belciugatele, de-a lungul careia depozitele triasice din sectorul estic vin in contact cu cele carbonifere din sectorul vestic.

Principalele elemente structurale majore, care se prezinta sub forma unor creste si caracterizeaza tectonica platformei sunt : Nord Craiova-Bals-Optasi, in est si Boredei Verde, in est. Prima reprezinta o creasta a fundamentului cristalin, iar a doua, a sisturilor verzi.

Structura formatiunilor paleozoice este un rezultat al formelor positive si negative ale fundamentului, iar formatiunile mezozoice si mai noi au o structura in blocuri, pe un fond, in general, de monoclin. In ceea ce priveste structura de detaliu a platformei, care pe marginea nordica se afunda sub Depresiunea Precarpatica, se caracterizeza printr-un sistem pronuntat de falii care o compartimenteaza.

La nivelul formatiunilor paleozoice si triasice sunt urmatoarele zone de ridicare : Darvari-Strehaia ; Leu-Bals-Optasi ; Nord Bulgara, Bordei Verde si Central Dobrogeana.

Conditiile de formare a hidrocarburilor :

roca-mama - argile negre sau cenusii (ordovician, silurian si devonian inferior), dolomitele bituminoase cu piritizari (devonian superior), muschelkalk (triasic mediu), intercalatiile de dolomite (anissian), intercalatii de dolomite si argile (ladinian), sisturile cu Posidonia (jurasic), intercalatii de argile, calcare argiloase si calcare dolomitice (cretacic) si intercalatiile pelitice din badenian, sarmatian, meotian, pontian si dacian.

roca-rezervor - brecii, conglomerate, gresii, gresii silicioase, dolomite, calcare, gresii calcaroase, gresii oolotice, nisipuri;

roca-protectoare - toate intercalatiile de roci pelitice impermeabile (argilite, argile, marne, anhirit).

In afara de zacaminte combinate sunt intalnite toate tipurile de zacaminte : stratiform boltite ( pontian - Ghergheasa, Boldu, Rosioru) ; stratiforme ecranate tectonic (sarmatian - Petresti, Corbii Mari-Poina, Stoenesti-Cacioarele, Glavacioc, Cartojani, Baciu, Dumitrana) ; stratiforme ecranate litologic (sarmatian - Videle ; pontian - Ghergheasa, Boldu) ; delimitate litologic (pontian - Ghergheasa, Boldu ; meotian - Bordei Verde-Oprisenesti) ; masive (devonian - Bibesti ; triasic - Bradesti, Ciesti ; albian - Dumbrava-Sud, Silistea-Nord - Ciolanesti) si sunt cazuri in care doua zacaminte suprapuse de-a lungul unei discordante stratigrafice formeaza un zacamant comun (devonian si triasic - Bibesti ; dogger si triasic - Oporelu).

BIBLIOGRAFIE

1. I. GAVAT Geologia petrolului si gazelor naturale. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti - 1964.

2. C. BECA ; D. PRODAN Geologia zacamintelor de hidrocarburi. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti - 1983.

3. ** ** ****** Forajul sondelor - Carnet Tehnic. S.C. Petrostar S.A. Ploiesti, editia I, 1997.

4. G. RAILEANU; S. PAULIUC Geologie Generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti - 1969.

5. M. SECLAMAN; C. MARIN ; Introducere in geologie generala. A. LUCA Ed. Goeland, Bucuresti - 1999.

6. D. P. STEFANESCU Practica Extractiei Gazelor Naturale. Vol.1 si 2, Ed. Universitatii "L. Blaga" Sibiu.

7. ** ** ******* "Legea Petrolului", 28 dec. 1995.

8. ** ** ******* H.G. nr. 1.265/22 noiembrie 1996, Norme metodologice pentru aplicarea "Legii Petrolului".

9. ** ** ******* Instructiuni tehnice privind elaborarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice si rezervelor de petrol si continutul cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice si rezervelor de petrol. Monitorul Oficial al Romaniei nr.25/ 26.01.1998.

10. ** ** ******* Indrumator I.F.F.O.S.P. editia a III-a 1988.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3662
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved