Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


STUDIUL FLOREI SPONTANE DE PE ALBIA RAULUI DAMBOVNIC

Geologie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SISTEME DE COORDONATE: GEOGRAFICE (LONGITUDINEA, LATITUDINEA)
PROIECT LA TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR - TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA HIDROCARBURILOR PRIN CONDUCTE
STUDIUL FLOREI SPONTANE DE PE ALBIA RAULUI DAMBOVNIC
POLUAREA SOLULUI: organica, industriala, radioactiva
PEDOLOGIA SOLULUI - Formarea solului, Alcatuirea minerala a solului
Marea Bariera de Corali
LUNGIMEA UNITATII DE ARC PE ELIPSOID
Cutremurele de pamant - Cutremurul

STUDIUL FLOREI SPONTANE DE PE ALBIA RAULUI DAMBOVNIC, DEZVOLTATA SUB INFLUENTA APELOR REZIDUALE EPURATE DE S. N. P. PETROM BUCURESTI – SUCURSALA ARPECHIM PITESTI

Cresterea economica sustinuta si imbunatatirea mediului inconjurator sunt obiective esentiale, compatibile si interdependente ale politicii de dezvoltare. Obiectivele de amenajare a mediului inconjurator, impreuna cu cele ale dezvoltarii, sunt convergente si permit definirea acestuia drept masa de resurse fizice si sociale disponibile, la un moment dat, pentru satisfacerea cerintelor omului, iar dezvoltarea, drept un proces urmarit de toate societatile, in vederea cresterii bunastarii omenirii.




Protectia mediului este o problema de prim rang pentru toate natiunile si vizeaza pastrarea echilibrului ecologic, printr-o utilizare rationala a resurselor naturale, printr-o prevenire si combatere a poluarii si a consecintelor acesteia. Necunoasterea importantei plantelor pentru viata omului, ignorarea legilor naturii pune in pericol existenta vietii si, implicit, existenta omului ca specie. Pentru cresterea si dezvoltarea plantelor, un rol esential il au solul, apa, substantele minerale si conditiile climatice, plantele adaptandu-se, de-a lungul anilor, conditiilor in care au fost nevoite sa creasca. Printre ele intalnim martori locali si informatori fara gres ai istoriei pamantului romanesc de-a lungul a mii de ani. Sunt dovezi graitoare ale dramaticii inclestari dintre apa si uscat.

Gingasia si frumusetea plantelor au reprezentat principala sursa de inspiratie pentru creatiile folclorice romanesti. Omul, cel mai bun prieten al plantelor pe care le cultiva, le ocroteste, le canta si se inconjoara de ele, poate fi, cu sau fara voia sa, cel mai mare dusman al acestora. Astfel, de-a lungul existentei sale ca specie, in goana dupa profituri mari si imediate, ignorand legile naturii, omul, prin activitatea sa, a dus la modificari sau a distrus peisaje naturale, ajungandu-se la imputinarea sau disparitia multor specii de plante.

Marea diversitate a tipurilor de sol a luncii Dambovnicului a determinat cresterea si dezvoltarea unui numar mare de specii vegetale, care confera acestei lunci farmec si culoare. Ele reprezinta o inestimabila comoara.

Pentru cresterea si dezvoltarea plantelor pe soluri cu textura nisipoasa (lunca Dambovnicului in localitatile Stefan cel Mare, Gratia, Clejani) un rol determinant il are apa, deoarece, din cauza temperaturilor ridicate, transpiratia este mai accentuata fata de alte soluri si, astfel, se ajunge la un dezechilibru care determina ofilirea plantelor. In decursul vremurilor, plantele s-au adaptat la aceste conditii. Ele au o talie mai mica, altele se intind la suprafata pamantului, uneori au partea subterana mai dezvoltata decat partea aeriana, perioada de vegetatie mai scurta, ori epiderma cerificata sau acoperita cu peri grosi, tomentosi, care incetinesc transpiratia. Plantele care cresc si se dezvolta pe solurile nisipoase, fiind obligate sa consume mai multa apa datorita transpiratiei forte intense comparativ cu cele care traiesc pe soluri mai umede si reci (cu un continut mai mare de argila), sunt cele mai bune indicatoare pentru calitatea apei pe care o consuma.

In raul Dambovnic se deverseaza, in fiecare zi, cantitati mari de apa uzata, provenita de la SNP PETROM, sucursala ARPECHIM S.A. Pitesti. Aceasta apa este mai intai filtrata si tratata in statia Combinatului, i se fac analizele fizico-chimice si numai dupa ce corespunde normelor de calitate aflate in vigoare i se da drumul in rau.

Chiar si acum, dupa zeci de ani de la darea in folosinta a societatii, aceasta unitate se confrunta cu numeroase litigii privind poluarea culturilor de pe suprafetele riverane raului Dambovnic. De asemenea, acest subiect privind poluarea raului mai sus mentionat a fost dezbatut de foarte multe ori si in presa si la televiziunea locala.

In dorinta stabilirii cat mai corecte a influentei apei reziduale deversate de SNP PETROM–ARPECHIM S.A. Pitesti in raul Dambovnic asupra vegetatiei de pe valea raului si a zonelor limitrofe, pe langa cresterea si dezvoltarea plantelor cultivate s-a urmarit si cresterea si dezvoltarea vegetatiei spontane (ierboase si arboricole) din punctele stabilite. Analizele, observatiile si determinarile au fost facute de o comisie specializata, ai carei membri apartin, in mare parte, Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola Pitesti – Albota. Acest studiu s-a facut din necesitatea cunoasterii masurii in care apa raului Dambovnic este poluata si daca aceasta apa influenteaza negativ cresterea si dezvoltarea plantelor agricole cultivate si a florei spontane.

In fiecare luna, din aprilie pana in septembrie inclusiv, s-au recoltat probe de apa din rau si din fantanile apropiate raului, probe se sol din albia raului si din vecinatatea acestuia. Deplasarea comisiei s-a facut o data pe luna, s-a urmarit cresterea si dezvoltarea vegetatiei cultivate si spontane, s-au determinat plantele din punct de vedere botanic, s-a urmarit aspectul fenotopic pe intreaga perioada de vegetatie, iar daca au aparut efecte de fitotoxicitate asupra unor organe ale plantelor s-a determinat daca acestea se datoreaza apei raului Dambovnic.

Punctele au fost alese in asa fel incat sa se poata urmari toate efectele pe care apa raului le-ar putea avea asupra plantelor, din punctul de plecare, pana la intalnirea cu raul Neajlov si dupa aceasta intalnire la cativa km, in localitatea Clejani.

S-au ales urmatoarele puncte: Suseni, Rociu, Stefan cel Mare (jud. Arges), Gratia (jud. Teleorman) si Clejani (jud. Giurgiu). Flora spontana din fiecare punct a fost cercetata pe o lungime de 200 m de-a lungul albiei si pe o latime de 20-30 m pe fiecare parte a albiei, de la nivelul apei pana la delimitarea primei terase, unde influenta noxelor devine posibila numai in cazul revarsarii (inundatiilor). In ultima perioada (1999-2003) s-au manifestat astfel de fenomene, deoarece au fost si ani cu precipitatii abundente, atat iarna cat si primavara, ori zapada s-a topit brusc, ceea ce a facut ca apa sa iasa din matca datorita debitului foarte mare.

Determinarea plantelor apartinand florei spontane, din punct de vedere botanic, s-a facut, in general, in camp, dar au fost cazuri cand unele plante au fost recoltate si determinate in laborator. Numarul de plante pe metru patrat s-a stabilit cu ajutorul ramei metrice. Pe perioada deplasarilor, situatia se prezenta diferit, in functie de data la care s-a facut deplasarea si de localitatea in care s-au facut observatiile.

Suseni este primul punct de observatie pe cursul raului Dambovnic, in aval de S.C.Arpechim S.A. Acest punct de observatie are gradul de expunere cel mai ridicat in ceea ce priveste aparitia unor fenomene de poluare, cauzate de prezenta eventualelor substante toxice in apele deversate de Combinat.

In luna aprilie, arbustii si plantele ce alcatuiau covorul vegetal din apropierea luciului de apa erau foarte dezvoltate, unele plante fiind deja inflorite (papadia), de culoare verde inchis si fara urme de fitotoxicitate. In luna mai, situatia se prezenta aproximativ la fel, cu unele modificari, in sensul ca, dupa o perioada mare de seceta, vegetatia, care se gasea la o distanta de 2-3 m de luciul de apa, suferea puternic de seceta, in timp ce vegetatia din apropierea luciului de apa era bine dezvoltata, de culoare verde intens si, in mare parte, in faza de inflorire. Printre plantele ce alcatuiau covorul vegetal din apropierea luciului de apa, plante ce se hraneau cu apa din rau, se gaseau multe specii foarte sensibile la substante toxice din apa si sol (triazine): Trifolium sp., Anthemis sp., Matricaria sp., Inula hirta. Seceta, care a inceput odata cu venirea primaverii, a continuat si in luna iunie, cand am putut observa aceleasi fenomene ca si in luna mai, cu mentiunea ca odata cu agravarea lipsei de apa, vegetatia care se gasea mai departe de apa era aproape uscata. Plantele din imediata apropiere a apei erau verzi, sanatoase si fara urme de fitotoxicitate, unele fiind chiar inflorite (Anthemis – specie foarte sensibila la triazine). In luna iulie, umiditatea solului a crescut ca urmare a precipitatiilor care au cazut si mare parte a plantelor ce sufereau de seceta si-au reluat vegetatia. In luna august, plantele s-au dezvoltat normal, unele ajungand la maturitate si formand un numar foarte mare de seminte (Cirsium, Anthemis, Xanthium), altele fiind in faza de inflorire (Polygonum hydropiper, Juncus sp., Echinochloa crus-galli). O data cu venirea toamnei, marea majoritate a plantelor a ajuns la maturitate, ramanand verzi numai plantele ce au rasarit dupa ploile din luna iulie. Pe parcursul perioadei studiate nu am intalnit fenomene de fitotoxicitate care ar fi putut fi puse pe seama apei din raul Dambovnic, din contra, plantele care au crescut in apa sau in imediata apropiere a acesteia erau mult mai bine dezvoltate si mai sanatoase decat cele care nu au avut apa.



Rociu. Albia raului este slab dezvoltata, din argila, si imprima raului un curs repede, in mare parte. Malurile apei sunt abrupte, permitand foarte rar inundarea suprafetelor invecinate, atunci cand raul are debit foarte mare. Punctele de observatie au fost alese in zona inundabila (unde cursul apei este lin si malurile mai putin abrupte) pentru a se putea observa    mai bine influenta apei din rau (in caz de inundare) asupra plantelor situate la o distanta mai mare de ambele maluri. Zonele marginale ale raului sunt folosite ca pasune pentru animalele satului, care au ca sursa de adapat apa raului Dambovnic. In luna aprilie, plantele erau in plina crestere si nu s-a observat fenomenul de fitotoxicitate la nici una dintre speciile intalnite. In lunile mai si iunie, situatia a fost aceeasi ca si la Suseni, in sensul ca vegetatia din vecinatatea apei era foarte bine dezvoltata, iar cea care se gasea la o distanta mai mare de apa suferea de seceta. Atat in localitatea Suseni cat si la Rociu, pe fundul albiei raului se gaseau foarte multe alge verzi (Characeae), iar din materialul adus de apa s-au format mici insule, pe care au crescut foarte bine mai multe specii de graminee, cea mai mare pondere avand-o Echinochloa crus-galli. In luna septembrie, foarte multe plante au ajuns la maturitate si au format multe seminte. In perioada analizata nu s-au observat fenomene de fitotoxicitate la nici una dintre speciile prezente in arealul analizat.

Stefan cel Mare. In aceasta localitate raul are un curs lin, cu deschidere mare a albiei, care ii imprima o anume specificitate. Lunca este de dimensiuni mari, cu sol nisipos, sarac in materie organica, fapt ce nu a permis instalarea unui covor vegetal prea bine inchegat. In lunile aprilie, mai si iunie seceta s-a instalat si in aceasta localitate si plantele au suferit. Totusi, in apropierea apei, covorul vegetal era bine inchegat, compus din specii higrofile ca: Polygonum hydropiper, Ranunculus acris, Juncus sp., Agropyron repens. In luna iulie, plantele ce au compus covorul vegetal si care au suferit ca urmare a secetei prelungite si-au reluat vegetatia in urma precipitatiilor cazute, insa in luna august, lipsa de apa a dus la uscarea plantelor, singurele verzi ramanand cele din imediata vecinatate a apei. In luna septembrie, acestea din urma au ajuns la maturitate, formand un numar mare de seminte, in timp ce acelea fara aport freatic s-au uscat. Nici in aceasta localitate nu s-au inregistrat fenomene de fitotoxicitate asupra plantelor ce compun covorul vegetal, din contra, plantele ce compun acest covor s-au dezvoltat mai bine decat cele de pe mal.

Gratia este asezata in plina campie, albia raului Dambovnic este larga, peste 50 de m, nisipoasa, cu frecvente formatiuni grosiere. Apa are un curs domol. Malurile au panta mica, traversarea raului facandu-se usor, dar si revarsarea apelor fiind frecventa. In aceasta localitate, apa din rau este foarte solicitata de catre sateni, atat pentru adapatul animalelor, cat si pentru spalarea diferitelor obiecte din gospodarie. De asemenea, este locul de scaldat al copiilor, dar si al ratelor si gastelor din sat. Solul din vecinatatea raurilor este format din nisip si pietre, fiind slab fertil, iar instalarea covorului vegetal fiind greoaie si numai cu specii specifice acestui tip de sol si cu arbusti. Si in aceasta localitate s-a instalat seceta inca din luna aprilie, durand pana in luna iulie. In aceasta perioada, plantele care se gaseau la o distanta mai mare de luciul de apa (fara aport freatic) s-au ofilit si uscat, ramanand verzi doar cele din apa si din imediata apropiere a acesteia. Ploile care au cazut in luna iulie nu au fost suficiente pentru relansarea vegetatiei dupa o perioada atat de mare de seceta, plantele avand o talie si o densitate mica si multe frunze uscate la baza. Pe malul apei predominau, in luna iulie, Polygonum hydropiper, Xanthium spinosum, Mentha aquatica. In luna august a fost seceta, singurele plante verzi ramanand cele cu aport freatic. In luna septembrie plantele au ajuns la maturitate, formand un numar mare de seminte. In acest punct de studiu, singura cauza care a afectat plantele a fost seceta puternica, neexistand fenomene de fitotoxicitate ce ar fi putut fi datorate apei din rau, la nici o specie de plante. Dimpotriva, apa din rau a avut efecte benefice, plantele crescand viguros si formand un numar mare de seminte. Pe toata perioada deplasarilor, apa era curata si populata cu pesti.

Clejani. In amonte, la 4 km de la punctul de studiu, apa raului Dambovnic se uneste cu cea a raului Neajlov, fenomen ce duce la dublarea volumului de apa in localitatea Clejani, cu influente hotaratoare asupra dimensiunilor albiei. In aceasta localitate, elementele specifice cursului de apa sunt conturate in asa fel incat a fost posibila instalarea vegetatiei tipice apelor curgatoare de campie, cu o zonare bine determinata de-a latul luncii: Scirpus maritimus, Poa bulbosa, Marrubium vulgare, Hibiscus trionum, Echinochloa crus-galli, Ranunculus acris, Seseli pallasii, Salvinia natans.

Vegetatia ierboasa, arbustiva si arborescenta sunt bine reprezentate printr-un numar mare de specii, care cresc si se dezvolta bine, ceea ce demonstreaza ca aici intalnesc conditii foarte bune de crestere si dezvoltare. Datorita cantitatilor mari de apa pe care le transporta primavara, dupa topirea zapezii sau dupa precipitatiile abundente, apa iese din matca, inundand suprafetele invecinate. Si in aceasta localitate s-a observat ca in lunile aprilie, mai si iunie vegetatia din preajma apei a crescut si s-a dezvoltat normal, chiar daca zona a fost foarte afectata de seceta. Luna iulie a fost mai bogata in precipitatii, plantele dezvoltandu-se normal. In luna septembrie, plantele de pe malul apei au ajuns la maturitate. Pe toata durata deplasarilor, albia raului a fost limpede, iar la plante nu s-au observat fenomene de fitotoxicitate. Si in aceasta localitate, apa este solicitata de comunitatea umana pentru spalatul diferitelor obiecte de uz gospodaresc, a masinilor, pentru scaldatul copiilor si al pasarilor.

Din determinarile realizate, rezulta urmatoarele:

Compozitia florei spontane a fost influentata de conditiile climatice, nu atat ca si compozitie botanica, cat mai mult ca predominanta unora sau altora, in anumite perioade ale anului.

Tipul solului a avut un mare rol in studiul compozitiei botanice a florei spontane, unui anumit tip de sol corespunzandu-i un anume tip de flora spontana. Astfel, la Suseni, unde tipul de sol este acid, greu, cu capacitate de filtrarea a apei mica, cu cantitate mare de argila, am intalnit plante ce cresc bine pe acest tip de sol, cum ar fi: Alopecurus aequalis, Crypsis alopecuroides, Vicia cracca, Vicia sepium, Thymus glabrescens, Trifolium repens, Crataegus monogyna, iar la Clejani, unde predomina solul de tip cernoziom levigat sau teren nisipos, cu buna drenare, (unde de multe ori se manifesta fenomenul de seceta), am intalnit plante ce prefera acest tip de sol: Scirpus maritimus, Euphorbia palustris, Poa bulbosa, Marrubium vulgare, Hybiscus trionum, Echinochloa crus-galli, Ranunculus acris, Eryngium campestre, Seseli pallasii, Salvinia natans.



In majoritatea localitatilor, determinarile au fost ingreunate de cantitatea mare de gunoaie depozitate pe malurile apei si care au influentat, intr-un fel sau altul, compozitia florei spontane. Foarte multe suprafete de covor vegetal au disparut datorita hidrocarburilor deversate accidental sau constient de cetateni, a blocurilor de beton, gunoiului de grajd, resturilor vegetale sau a arderii diverselor materiale.

Din punctele: Stefan cel Mare, Gratia si Clejani, localitati in care albia raurilor este formata din nisip si piatra, cetatenii au ridicat piatra de rau pentru constructii. Odata cu ridicarea sa, au distrus si o mare parte a covorului vegetal din albie si de pe malul raului. Apa raului a fost foarte solicitata de comunitatea umana pentru spalat, irigatii, adapatul animalelor – in acest an datorita secetei fiind singura apa accesibila (multe fantani au secat). Cel mai grav este insa ca la spalatul hainelor, obiectelor din gospodarie, masini, atelaje, cetatenii folosesc detergenti, lesie, hidrocarburi, care au efect nefavorabil asupra faunei si florei existente in rau si pe malurile acestuia.

Si in acest an, in toate punctele de studiu s-a observat ca pe malul adus de apa si retinut de diverse obstacole in apa raului, au crescut foarte multe alge verzi si plante din familiile Gramineae si Polygonaceae. Plantele care au crescut pe aceste mici insule s-au dezvoltat normal, au inflorit si fructificat, ceea ce demonstreaza faptul ca apa raului nu a continut substante nocive cresterii si dezvoltarii plantelor.

In urma determinarilor efectuate in acest an, s-a stabilit ca flora spontana de pe malurile raului Dambovnic este aproape aceeasi cu cea stabilita in anii anteriori. Singura deosebire a fost ca anumite specii au dominat in prima parte si ultima parte a anului, care a fost mai secetoasa si altele in luna iulie, cand a fost mai multa apa.

In acest an, din luna aprilie pana in luna iunie s-a observat o succesiune de generatii, numai in vecinatatea luciului de apa, unde plantele se hraneau cu apa din rau, iar la cativa metri de mal, din cauza lipsei de precipitatii, pamantul era foarte uscat si mare parte a vegetatiei disparuta.

Plantele ce compun covorul vegetal sunt in general bine dezvoltate, au o densitate buna si predomina anumite specii, in functie de anotimp si localitate. Situatia s-a schimbat in a doua decada a lunii iulie, cand in toate punctele de observatie am intalnit specii care au mai multe generatii pe an, ceea ce inseamna ca plantele au gasit in aceasta perioada conditii prielnice de crestere si dezvoltare. Dintre aceste specii amintim: Sisymbrium orientale, Cardaria draba, Stellaria media, Viola tricolor, Veronica persica, Chenopodium album, Capsella bursa-pastoris, Thlaspi sp, lamium purpureum, Veronica hederifolia, Amaranthus retroflexus, Galinsoga parviflora. Tot in aceasta perioada s-au dezvoltat foarte bine si speciile perene, ca: Trifolium sp., Poa pratense, Festuca pratensis, Lotus corniculatus, Cichorium intybus, care au crescut si s-au dezvoltat foarte bine cand solul a fost bine aprovizionat cu apa. Si acest lucru demonstreaza ca solul si apa raului nu au avut efect nociv asupra cresterii si dezvoltarii acestei specii.

In lunile secetoase (aprilie-iunie si august) predomina plante, ca: Xanthium italicum, X. spinosum, Erigeron canadensis, Eryngium campestre, Carduus nutans, Setaria sp., Cynodon dactylon, Polygonum aviculare pe malurile apei, dar in imediata apropiere a apei predomina specii cu cerinte mari de apa: Juncus sp., Phragmites australis, Polygonum hydropiper, Echinochloa crus-galli si alte graminee higrofile. In zona Stefan cel Mare, in ochiurile de apa formate in urma exploatarii nisipului din albie, cresc specii de Lemna, si Spirogyra. Dar, indiferent de conditiile climatice, plantele care s-au gasit in imediata vecinatate a apei sau in apa au crescut si fructificat normal, ele avand apa chiar daca a plouat sau nu.



Din punct de vedere botanic, cele 220 de specii stabilite si analizate se grupeaza in: dicotiledonate anuale (94), dicotiledonate perene (64), monocotiledonate anuale (22), monocotiledonate perene (31), alge verzi (4), pteridofite (1).

Analizand datele obtinute in urma studiului florei de pe Dambovnic s-a putut constata ca pe albia acestui rau predomina specii din familiile: Asteraceae, Poaceae, Brassicaceae, Fabaceae, Boraginaceae, Chenopodiaceae, Caryophyllaceae, Polygonaceae, Ranunculaceae, Apiaceae, Rosaceae, Scrophulariaceae, Lamiaceae. Un numar mare de familii participa cu una, doua sau trei specii: Onagraceae, Primulaceae, Geraniaceae, Urticaceae, Verbenaceae, Salviniaceae, Alismataceae, Amaranthaceae, Caprifoliaceae, Malvaceae, Cucurbitaceae, Rubiaceae, Salicaceae, Violaceae, Cuscutaceae sau Characeae.

In conformitate cu literatura de specialitate, speciile intalnite au fata de triazine urmatoarea comportare: 137 foarte sensibile, 58 sensibile si 21 specii rezistente.

In acest an, plantele, indiferent de sensibilitatea lor la triazine, au crescut si fructificat normal, fara nici o exceptie. O atentie deosebita am acordat plantelor Inula hirta, Trifolium sp., Anthemis sp., Matricaria sp., foarte sensibile la triazine. Acestea au fost intalnite in punctele Suseni, Rociu, Gratia si Stefan cel Mare. In lunile iulie – august – septembrie ele se gaseau in plina inflorire. De fapt, densitatea plantelor din speciile apreciate ca sensibile la triazine, care cresc in zone alimentate cu apa direct din raul Dambovnic, a crescut considerabil.

De asemenea, s-au urmarit si unele specii de graminee anuale si perene si anumite dicotiledonate perene si anuale, care sunt in general sensibile la factorii poluanti din apa si sol si nu s-au observat fenomene de fitotoxicitate care sa reduca fotosinteza sau alte fenomene nedorite.

Plantele care au crescut direct in apa, cum ar fi papura, pipirigul, piciorul cocosului, iarba rosie, iarba barboasa, precum si algele verzi, nu au dat nici un semn de suferinta, ceea ce ne face sa subliniem, inca o data, ca apa raului Dambovnic (in perioada de analiza: aprilie-septembrie) nu a continut elemente nocive cresterii si dezvoltarii plantelor spontane si cultivate.

CONCLUZII

Plantele din flora spontana, intalnite pe ambele maluri ale raului Dambovnic, cat si cele de pe albia raului se dezvolta normal, neexistand nici cela mai mici simptome sau deranjamente in vegetatie (cu exceptia celor produse de seceta), ceea ce demonstreaza ca apa raului nu este toxica pentru cresterea si dezvoltarea speciilor din covorul vegetal

Dominatia unor specii, fata de altele, se manifesta in functie de umiditatea solului si de temperatura mediului ambiant. Cand o specie intalneste conditii optime de crestere si dezvoltare, aceasta devine dominanta. Gasirea a doua-trei generatii pe an din speciile efemere demonstreaza ca acest mediu intruneste conditii optime pentru cresterea si dezvoltarea acestor plante.

In acest an, s-au dezvoltat foarte bine arbustii de pe malul apei (Crataegus sp., Salix sp., Rosa canina). Foliajul a fost verde intens si foarte bogat.

Se impune luarea de masuri conform legii impotriva cetatenilor din localitatile strabatute de raul Dambovnic, care polueaza apa prin depunerea de gunoaie in cantitate mare, direct in albia raului sau pe malurile acestuia, precum si a spalarii masinilor, a diferitelor obiecte de uz gospodaresc si a hainelor, direct in rau, folosind detergenti de diverse tipuri, toxici pentru flora si fauna raului.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1161
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site