Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


CATEVA OBSERVATII DE ORDIN GEOLOGIC SI INFLUENTA ACESTUI FACTOR IN DISTRIBUTIA RESURSELOR DE APA

Hidrologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



cateva observatii de ordin geologic si influenta acestui factor in distributia resurselor de apa

In configuratia suprafetei topografice, modul de asociere a suprafetelor interfluviale si a culoarelor de vale atesta o diferentiere a travaliului exercitat de agentii externi in timp, diferentiere conditionata de un substrat geologic variat.




Interfluviile netede ale Bihariei cu pinteni lungi la extremitatea vestica (suprafata din Muntele Gaina), creasta ascutita a Muntilor Codru-Moma, platourile netede si magurile vulcanice din Zarand constituie o rama inalta, ca un amfiteatru aradean (al bazinului Crisului Alb) ce evidentiaza pe de o parte o mare complexitate petrografica, iar pe de alta parte o evolutie indelungata.

Prin trasaturile structurolo-genetice, zona muntoasa a bazinului Crisurilor (Muntii Apuseni) releva asemanari cu celelalte ramuri ale Carpatilor. Astfel si in Muntii Apuseni se distinge o zona cristalino-mezozoica in care sunt implicate structuri mai vechi (prealpine) si o zona de flis rezultata din evolutia unei zone de rifting. Prima reprezinta marginea continentala deformata a microplacii riftate; cea de a doua constituie cicatricea fostei zone de expansiune sau structura vest-carpatica (sud-apuseana).

Astfel interpretata situatia, si in Muntii Apuseni s-ar putea vorbi de o zona cristalino-mezozoica si de o zona a flisului, care sunt bine distincte si ar putea fi denumite ca atare. S-a incetatenit insa denumirea de Muntii Apuseni de Nord (pentru zona cristalino-mezozoica) si Muntii Apuseni de Sud (pentru zona flisului).

Dupa V. Mutihac (1990), M. Apuseni de Nord si de Sud nu constituie, asa cum presupune M. Bleahu (1970), o simpla alaturare geografica a doua portiuni de scoarta cu evolutie geologica deosebita care ar reflecta o unitate morfologica si nicidecum geologica. Dimpotriva, structogenetic (spune Mutihac), Muntii Apuseni de Nord au rezultat din procese tectogenetice generate de zona de rifting din care au rezultat Muntii Apuseni de Sud. La randul lor, procesele care au condus la edificarea Muntilor Apuseni de Sud au fost influentate de comportamentul marginii blocului panonic din care au rezultat Muntii Apuseni de Nord.

Etajarea reliefului din bazinul Crisului Alb concorda cu dispozitia formatiunilor geologice; astfel, in est se intalnesc formatiunile cele mai vechi apartinand fundamentului cristalin si cuverturii sedimentare, cu o mare varietate structurala si tectonica, care alcatuiesc si treptele de relief cele mai complexe: munti, dealuri si depresiuni, iar in partea de vest urmeaza zona de campie, constituita din depozite detritice pliocene si cuaternare caracterizate printr-o mare uniformitate morfologica.

Caracterizarea conditiilor geologice si stratigrafice ale zonei muntoase din bazinul Crisului Alb. In evolutia pre-alpina, spatiul muntos, a suferit transformarile a cel putin doua cicluri geotectonice, ultimul dintre ele fiind ciclul hercinic. La sfarsitul acestuia, aria muntoasa apartinea unui domeniu continental rigid (stabilizat) mult mai intins, format in principal din sisturi cristaline. Spre sfarsitul Paleozoicului, in Permian, aria muntoasa a constituit sediul unei acumulari de depozit predominant continentale, in care materialul de origine piroclastica avea o mare pondere. Odata cu inceputul ciclului alpin, cand se individualizeaza blocul transilvano-panonic, se deosebesc si cele trei domenii de baza: domeniul de Bihor, domeniul de Codru si domeniul de Biharia. Dupa restabilirea echilibrului tectonic, spre sfarsitul Cretacicului, aria muntoasa a fost din nou acoperita de ape, ea devenind bazin de acumulare. Depozitele formate in noile conditii alcatuiesc, in structura actuala, invelisul postgeneza conservat de obicei in ariile depresionare.

Caracteristice pentru fundamentul cristalin sunt manifestarile magmatice, asa cum este seria de Madrijesti din Muntii Highis constituita din paragnaise, calcare si dolomite cristaline cu intruziuni sin-orogene de roci granitoide. Lor li se alatura in fundamentul magurilor de la Siria, o fasie de sisturi muscovitice si corneene biotitice strapunsa de filoane granitoide. Aceasta serie, alaturi de granitoidele de Codru, alcatuiesc nucleul cel mai vechi metamorfozat in timpul precambrianului sau paleozoicului vechi (H. Savu, 1962; R. Dimitrescu, 1962).

Orogeneza hercinica este marcata de o activitate magmatica plutonica care a dus la punerea in loc a unor masive intruzive ca cele din Muntii Highis (seria de Paiuseni, dupa H. Savu, 1962). In Muntii Moma este cunoscuta seria intruziunilor de Codru - produse ale unui magmatism plutonic. Lor li s-a suprapus panza de Codru alcatuita din depozite (prealpine) permiene regenerate in cutarile alpine si din depozite mezozoice, adica invelisul alpin al cristalinului.

Sfarsitul mezozoicului este marcat de oscilatiile uscatului consemnate de faciesurile neritic-litoral si epicontinental bogate in organisme si in alternante cu depozitele continentale. Miscarile din faza lamarica au condus la exondarea zonei montane, urmate de eruptiile de banatite din paleogen.

Caracterizarea geologica a depresiunilor din bazinul Crisului Alb. Depresiunea Brad. Depresiunea s-a format in Badenian si a evoluat ca bazin de sedimentare pana in Sarmatian. Badenianul include depozite cu caracter de molasa. In suita acestora se individualizeaza un orizont de pietrisuri in baza (denumite de Almasu Mare), urmate de depozite argiloase cu carbuni. Sarmatianul s-a conservat pe suprafete mai restranse si include depozite variate ca facies, in care materialul piroclastic este foarte abundent. Se intalnesc depozite grosiere cu piroclastite, marne si tufuri cu intercalatii de argile cu o bogata fauna ce indica Sarmatianul inferior si mediu. Pe suprafete foarte restranse se intalnesc si depozite pliocene de facies panonic.



Depresiunea Halmagiului. Din punct de vedere geologic perimetru depresiunii apartine partii vestice a bazinului neogen al Zarandului. Fundamentul acestui golf este format din sisturi cristaline ce au fost strapunse de roci eruptive filoniene in partea de nord- nord vest si de eruptiile andezitice in partea de sud.

Depozitele de varsta pontiana se prezinta sub forma unui 'facies litoral', de apa foarte indulcita, marnos, nisipos, uneori chiar conglomeratic, sau sub forma unui 'facies vestic' depus la o departare oarecare de tarm si la, o adancime de peste 200 m. El este reprezentat prin marne cenusii albastre, in stare proaspata, si albe, prin uscare, sarace sau chiar lipsite de fosile.

Depresiunea Zarandului. Depresiunea Zarand reprezinta un compartiment alungit pe directia est-vest, coborat tectonic in timpul neozoicului si conturat ca unitate de sine statatoare la sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului. Structura orografica prezinta in linii mari ca si trasatura de baza, cresterea altitudinilor dinspre partea centrala spre cea periferic muntoasa (din nord si sud) dar si dinspre vest spre est, adica de la contactul cu Campia Crisurilor spre compartimentul Almas Gurahont.

Un sistem de falii profunde, neogene delimiteaza compartimentul depresionar al Zarandului fata de cristalinul din Masivul Highis si Codru-Moma, unde au avut loc fenomene vulcanice neogene. In acest fel modelarea s-a efectuat intens, denivelarea creata intre fundul Depresiunii Zarand si rama montana fiind confirmata si de grosimea foarte mare a depozitelor piemontane.

Geologia dealurilor piemontane din bazinul Crisului Alb. Ca geneza dealurile piemontane din bazinul Crisului Alb sunt foste campii de acumulare in timpul pliocenului. Astazi periferia acestor dealuri este marcata de pietrisuri si nisipuri depuse sub forma unor vaste conuri de dejectie cuaternare. Sincrone acestora sunt depozitele loessoide cu intercalatii de soluri fosile.

Dealurile Momei. Constituie unitatea deluroasa situata la poalele Muntilor Momei, cu caracter de plan de racord intre rama montana si vatra depresiunii. Se caracterizeaza printr-un fundament cristalin peste care se dispune sedimentarul (de varsta badeniana si sarmatiana) reprezentat de marne, argile cenusii si nisipuri usor cimentate. Cuaternarul acopera complet pliocenul si este alcatuit din: argile, nisipuri variate, pietrisuri si bolovanisuri.

Dealurile Tautului si Cuiedului apar ca o prispa marginala la nordul masivului Highis (799 m) respectiv ca o punte de legatura intre eruptivul din nord-vestul Masivului Drocea si Magura Mocrei. Litologia este complexa, fiind prezente marne si argile nisipoase, aglomerate vulcanice, tufuri, lavele andezitice, calcare sarmatice, sisturi cristaline permiene.

Campia joasa a Crisurilor. Caracterizare geologica. Zona de campie a bazinului Crisului Alb are origine comuna cu depresiunea Panonica, care in evolutie se suprapune celui de al doilea bloc rezultat din fracturarea micro-placii transilvano-panonice. Fundamentul sau se compune din blocuri de sisturi cristaline, acoperite de sedimentar cretacic, peste care se afla umplutura neogena specifica depresiunii.

Depozitele de umplutura incep cu badenianul si sarmatianul si sunt compuse din marne, argile, conglomerate si nisipuri. Grosimea pliocenului variaza de la cateva sute de metri, pana la 2000 3000 m. El se afla suprapus unor horsturi si grabene ale fundamentului. Cuaternarul acopera toata campia si se compune din depozite fluvio-lacustre, pietrisuri, nisipuri, argile, argila rosie, loessuri, depozite loessoide, nisip eolian, depozite de mlastina si turba.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1305
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site