Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


ELEMENTE LEGATE DE RETEAUA HIDROGRAFICA

Hidrologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



ELEMENTE LEGATE DE RETEAUA HIDROGRAFICA

Cadastrul apelor

Activitatea de gospodarire a apelor se sprijina in primul rand pe cunoasterea retelei hidrografice ca dimensiuni, tipologie, forme in plan, densitate, modul de grupare a cursurilor de apa (sistemele hidrografice), suprafata bazinelor hidrografice, regimul scurgerii, dinamica apelor si efectele acesteia (eroziune, transport aluvionare), folosintele de apa etc.



Cea mai mare parte a informatiilor necesare, prezentate mai sus, cu exceptia elementelor privind scurgerea, sunt cuprinse in Atlasul Cadastral (Cadastrul apelor).

In prezent este in uz editia a II-a a „Atlasului cadastrului apelor din Romania” publicata in 1992, care cuprinde doua parti:

a) „Date morfohidrografice asupra retelei hidrografice de suprafata” – un volum cu tabele;

b)   O mapa cu 130 foi de harti la scara 1:100000.

In partea I sunt cuprinse tabelar, in ordine hidrografica, toate cursurile de apa codificate prin metoda Gravelius, respectiv cele mai lungi de 5 km si cu suprafata bazinului hidrografic de peste 10 km Calculele s-au efectuat pe harti topografice la scara 1:50000 (completate, pentru detalii, cu date de pe harti topografice la scara 1:25000). Precizia de masurare este de 1 km pentru lungimi si 1 km2 pentru suprafete.

Ca bazine mari colectoare au fost adoptate: Dunarea (prin Tisa) - 32% din teritoriul tarii, Dunarea – 66% si Marea Neagra – 2%. Cu exceptia unor rauri dobrogene care se varsa direct in Marea Neagra (2% din teritoriul national) se poate constata faptul ca intreaga retea hidrografica a Romaniei este colectata de catre Dunare.

In ansamblu, la nivelul tarii noastre sunt codificate 4864 cursuri de apa cu o lungime totala de 78.905 km, repartizate pe cei trei colectori astfel (tabelul nr. 6.1)

Tabelul nr. 6.1 RETEAUA HIDROGRAFICA DIN ROMANIA, INVENTARIATA SI CODIFICATA (dupa C. Savin, 2001)

Date caracteristice privind cursurile de apa codificate

Colectori principali

Total pe teritoriul Romaniei

Dunare

(Tisa)

Dunare

Marea Neagra

Numar

Lungime (km)

Suprafata (km2)

Densitate (km/km2)

In ceea ce priveste codificarea, modul de abordare a problemei a fost urmatorul :

- raurile afluente direct in Dunare, considerate de ord. I au primit indici cu cifre romane I – XIV, iar afluentii Marii Negre, indicele XV.

- afluentii de ordine 2,3 etc. au primit indici formati din cifre arabe, in ordine hidrografica, de la 1 la n. Intre ordinele diferite se pune punct.

Exemplu:

Raul Carligati, afluent al Trebisului, afluent al Bistritei, afluent al Siretului:

Siret – XII;

Bistrita – XII.63 (al 63-lea afluent codificat al Siretului);

Trebis – XII 63.7 (al 72-lea afluent codificat al Bistritei);

Carligati – XII.63.72 (al 2-lea afluent codificat al Trebisului).

In tabelele atlasului cadastral sunt consemnate rauri pana la ordinul 7.

Principalele cursuri de apa din Romania se prezinta in tabelul nr. 6.

Tabelul nr. 6. 2 Cateva date morfometrice privind bazinele hidrografice ale colectorilor principali din Romania

(dupa C. Savin, 2001)

Bazine hidrografice

(sau grupe de bazine) de ordinul 1

Cod

Cursuri de apa codificate

(nr)

Lungime retea hidrografica codificata (km)

Suprafata bazinului hidrografic (km²)

Densitatea retelei hidrografice (km/km²)

Suprafata fondului forestier

(km²)

Tisa

I

Somes

II-1

Crasna

II-2

Crisuri

III

Mures

IV-1

Aranca

IV-2

Ier

IV-4

Bega

V-1

Timis

V-2

Caras

V-3

Nera

VI-1

Cerna

VI-2

Jiu

VII

Olt

VIII

Vedea

IX

Arges

X

Ialomita

XI

Siret

XII

Prut

XIII

Dunare

XIV

Litoral

XV

Total in Romania

Un fragment din Atlasul cadastrului apelor din Romania se prezinta in tabelul nr. 6.3.

Continutul tabelului este precizat in capul fiecarei coloane si se refera atat la albiile raurilor, cat si la bazinele lor hidrografice.

Tabelul nr. 6.3 Caracteristicile morfometrice ale principalelor cursuri de apa din bazinul hidrografic SIRET

(dupa Atlasul cadastrului apelor din Romania, 1992)

Nr.

crt

Raul

(afluentul)

Lung

Km.

Part

d/s

Cote

Pante

Coef

sin.

Supr.

F (km2)

Hm.

(m)

K

pad.

Izv.

Confl

Ir.‰

Ib.‰

Siret

s

Intr. Rom.

am.Suceava

Suceava

d

am. Brodina

Brodina

d

am. Solonet



Solonet

d

am. Scheia

Scheia

d

Siret am. Moldova

Moldova

d

am. Moldovita

Moldovita

s

am. Suha

Suha

d

am. Rasca

Rasca

d

am. Ozana

Ozana

d

am. Topolita

Topolita

d

Siret am. V. Neagra

V. Neagra

d

Siret am. Bistrita

Bistrita

d

am. Dorna

Dorna

d

am. N. Sarului

N. Sarului

d

am. N.

Brosteni

N. Brosteni

d



am. Sabasa

Sabasa

s

am. Bistricioara

Bistricioara

d

am. Bicaz

Bicaz

d

am. Tarcau

Tarcau

d

am. Cracau

Cracau

s

Siret am. Trotus

Trotus

d

am. Sulta

Sulta

d

am. Asau

Asau

s

am. Uz

Uz

d

am. Oituz

Oituz

d

am. Casin

Casin

d

am. Tazlau

Tazlau

s

Siret am. Susita



Susita

d

Siret am. Barlad

Barlad

s

Siret am. Putna

Putna

d

am. Vizauti

Vizauti

S

am. Milcov

Milcov

D

am. Ramna

Ramna

d

am. Rm. Sarat

Rm. Sarat

D

am. Buzau

Buzau

d

Lungimea raului

Lungimea raului este distanta (in km) masurata intre gura de varsare si izvor. Se ia ca reper gura de varsare deoarece acesta este un punct mai usor de identificat in teren si mai stabil. Pe cursurile principale de apa exista borne cadastrale care urmaresc traseul acestora si servesc pentru activitatile de gospodarire a apelor (identificarea sectoarelor la care se refera anumite lucrari pe ape sau fenomene naturale (eroziuni de mal etc).

Construirea axului cadastral are in vedere amplasarea bornei 0 exact la gura de varsare a raului si urmarirea tuturor inflexiunilor raurilor.

Determinarea lungimii cursurilor de apa se face pe harti topografice cu diferite mijloace de masurare:

un instrument numit curbimetru; Este un cadran gradat la diferite scari de harti, prelungit cu un maner tip bastonas.La capatul de jos are o rotita care se ruleaza in lungul cursului de apa. Acul indicator de pe cadran arata direct lungimea, pe gradatiile corespunzatoare scarii hartii utilizate. Verificarea se face prin repetare.

compasul distantier. Verificarea se face prin repetarea operatiei cu o alta distanta intre varfurile compasului. Se recomanda deschideri cat mai mici ale compasului pentru a urmari mai usor sinuozitatile cursului de apa reprezentat pe harta.

banda de hartie si un ac de fixare. Este un mijloc improvizat. Banda de hartie se desfasoara in lungul cursului de apa de pe harta, fixand cu acul punctele de schimbare a directiilor, dupa inflexiuni.

Cand se foloseste compasul distantier, calculul lungimii se face cu formula:

unde ll = prima masuratoare;

l2= a doua masuratoare;

d1= prima distanta de compas;

d2= a doua distanta de compas;

l = lungimea raului;

N= scara hartii.

Coeficientul de sinuozitate (ks)

Coeficientul de sinuozitate (ks) reprezinta raportul dintre lungimea reala a raului si lungimea unei linii drepte care uneste punctul de varsare cu izvorul.

Acest raport este practic totdeauna supraunitar. Poate fi 1 la canalele perfect rectilinii:

>1

ks = coeficient de sinuozitate;

L = lungimea reala a raului;

AB = linia dreapta varsare- izvor.

Toate determinarile facute pe harta sunt estimative, deoarece intervin numeroase erori (de proiectie cartografica, de scara, de acuratetea masurarii).


Unii autori prezinta o clasificare a coeficientilor de asimetrie in functie de situatiile concrete din teren (Figura nr. 7.1).

Figura nr. 7.1. Tipuri de sinuozitati

In tabelul nr.7.1 se prezinta coeficientii de sinuozitate pentru cei 15 colectori de ord. 1.

Tabel nr. 7.1 Coeficientii de sinuozitate pentru principalele cursuri de apa din Romania (dupa C. Savin, 2001)

Colectorul principal

de ordinul 1

Codul bazinal

L

(km)

Coeficient de

sinuozitate

Tisa

I

Somes

II-1

Crasna

II-2

Crisuri (R, A, N)

III

Mures

IV-1

Aranca

IV-2

Ier

IV-4

Bega

V-1

Timis

V-2

Caras

V-3

Nera

VI-1

Cerna

VI-2

Jiu

VII

Olt

VIII

Vedea

IX

Arges

X

Ialomita

XI

Siret

XII

Prut

XIII

Dunare

XIV

Litoral

XV

Coeficientul de despletire (impletire sau de ramificatie)

La scaderile rapide ale pantelor, raurile care transporta mult material aluvionar se impotmolesc in propriile aluviuni, iar albiile se ramifica. In literatura mai veche, acest fenomen se numea “despletire”, iar unii autori englezi si romani (I.Ichim) folosesc termenul de “impletire”, pornind de la ansamblul situat in plan: ramificarile si reunirile albiilor minore au aspectul unor impletiri de albii.

Valoarea Kd este data de raportul dintre lungimea totala a bratelor secundare (laterale) si lungimea cursului principal.

Kd =     l1,.n = lungimea bratelor laterale

L = lungimea cursului principal

La noi in tara, cele mai frecvente fenomene de despletire se intalnesc in zonele pericarpatice si in arii depresionare cu rame laterale inalte si usor erodabile. Cunoasterea lor este importanta pentru proiectarea lucrarilor de dragare sau de regularizare a cursurilor de apa.

Schema hidrografica a raurilor

In actiuni operative de prezentare sau in cazurile in care reteaua hidrografica este un element secundar, aceasta se reprezinta schematic, fara a se mai urmari sinuozitatile. Se respecta ordinea confluentelor, iar directiile de scurgere sunt aproximative (Figura nr. 7.2).

Figura nr. 7. Schema hidrografica a raului Jiu si a principalilor afluenti (dupa C. Savin, 2001)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3218
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site