CATEGORII DOCUMENTE |
Arheologie | Istorie | Personalitati | Stiinte politice |
Pe parcursul
istoriei
Primul act cu valoare constitutionala este considerat
Statutul dezvoltator al Conventiei de
Legea Electorala imparte alegatorii in doua categorii, dupa criteriul averii, respectiv alegatorii directi, categorie in care erau incluse persoanele care plateau o contributie de cel putin 4 galbeni, aveau varste de peste 25 de ani, stiau carte, precum si intelectualii si pensionarii cu un venit de cel putin 200 de lei pe an, si alegatorii primari, categorie in care erau incluse persoanele care nu stiau carte, dar care isi plateau contributia la veniturile statului. Contributia era diferentiata in functie de zona de provenienta, astfel, contribuabilii de la sate plateau 48 de lei, iar cei de la oras intre 80 si 100 de lei. Alegatorii din ultima categorie votau prin delegati votau prin delegati.
Perioada ascensiunii
politice si constitutionale a Romaniei nu se incheie o data cu abdicarea, in
februarie
Constitutia din 29
martie
A fost adoptata in 1938 o noua constitutie, care incerca sa limiteze individualismul si sa dea intaietate socialului.Aceasta Constitutie a fost suspendata in 1940 cand a abdicat Carol al II-lea.
Perioada care a urmat 1948-1949 a marcat desavarsirea edificiului stalinist in Europa Centrala si de Est. Regimurile politice instaurate, de "democratie populara" au fost rezultatul unor factori externi, dintre care un rol important l-a avut ocupatia sovietica, ce a stavilit dezvoltarea interna fireasca a statelor din aceasta parte a Europei, dupa cel de-al doilea razboi mondial.
In perioada regimului comunist au fost elaborate mai multe acte constitutionale Constitutia din 13 aprilie 1948, Constitutia din 24 septembrie 1952, Constitutia din 21 august 1965.
Constitutia din 1965- Constitutia din 2003
In 1965, la 47 de ani, N. Ceausescu devenea oficial
succesorul lui Dej si prelua functia de prim-secretar al partidului.
Succesiunea fusese asigurata de grupul Maurer, Bodnaras, Stoica si Apostol,
continuatorii liniei nationale promovate de Dej. Perioada 1965-
La 21 august
Prin aceasta Constitutie, Romania era proclamata "Republica Socialista", considerandu-se ca dispune de o economie socialista generalizata si de relatii de productie socialiste, dominante, in toate domeniile vietii sociale, oranduirea socialista reusind sa se impuna in mod deplin si definitiv art. 1. Tot in acest articol prevede si faptul ca Romania este "stat al oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si unitar. Teritoriul statului este inalienabil si indivizibil".
Spre deosebire de art. 1 al Constitutiei din 1965, art. 1 al Constitutiei din 2003 reglementeaza caracterul democratic al statului roman care in noua formulare stabileste ca "Romania este stat de drept, democratic si social, in care libertatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei de la 1989, si sunt garantate". Aliniatul 4 al aceluiasi articol consacra principiul democratic al separatiei puterilor in stat. Acest principiu are numeroase avantaje, el permitand definirea clara a modului de organizare a autoritatilor ce exericita una dintre cele trei puteri, modalitatea de functionare a acestora, precum si mecanismele de interferenta dintre acestea.
Nerecunoscand principiul separatiei puterilor in stat, actul fundamental din 1965 nu a reusit sa incorporeze nici una dintre traditiile constitutionale romanesti in materie de legislatie si de aplicare a acesteia in functie de organele si institutiile indrituite sa o faca , in art. 3 se mentioneaza ca forta conducatoare a intregii societati este Partidul Comunist Roman.
Indusrializarea a fost o
problema esentiala pentru regimul comunist. Initierea dirijismului absolut,
organizarea Sovromurilor, a planurilor cincinale au avut rezultate doar pe
termen scurt.Se poate observa cu usurinta ca in perioada regimului comunist
economia tarii era o economie socialista, bazata pe proprietatea socialista
asupra mijloacelor de productie. Aceasta afirmatie este consacrata si de art. 5
al constitutiei din 1965. Caderea regimului si toate celelalte transformari au
dus ca astazi sa se poata vorbi de o economie de piata, bazata pe libera
initiativa si concurenta. Libera initiativa si concurenta reprezinta aspecte
esentiale pentru realizarea criteriilor economice de aderare a Romaniei
Principalul instrument de transpunere si realizare in practica a politicii partidului comunist este statul socialist, care, conform dispozitiilor constitutionale, "organizeaza, planifica si conduce economia nationala, apara si dezvolta proprietatea socialista, asigura conditiile si dezvoltarea invatamantului, stiintei si culturii, apara legalitatea societatii si ordinea de drept, organizarea apararii tarii si dezvoltarea fortelor armate" (art.13 / 1965).
Art.2, alin. (1) din actuala Constitutie, prevede ca "Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum. Conform acestui cadru constitutional, poporul participa la conducere pe calea reprezentarii sau prin referendum.
In ceea ce priveste
teritoriul Republicii Socialiste Romania art.15 prevede ca este organizat in
unitati administrativ-teritoriale; judetul, orasul si comuna. Aceasta prevedere
se regaseste si in Constitutia din
Titlul II al celor doua Constitutii:
Titlul II, "Drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor", consacra si garanteaza egalitatea in drepturi a cetatenilor in domeniile vietii economice, juridice, sociale si culturale, dreptul la munca, dreptul la asigurare materiala de batranete, boala sau incapacitate de munca, dreptul la invatatura, drepturi acordate nationalitatilor, egalitatea in drepturi intre barbati si femei, dreptul de a alege si de a fi ales in Marea Adunare Nationala si in consiliile populare, dreptul la libertatea constiintei, a presei, a intrunirilor, a mitingurilor si a demonstratiilor, inviolabilitatea persoanei, a domiciliului, secretul corespondentei, dreptul la petitionare.
O parte din aceste drepturi se regasesc si in constitutia din 2003: dreptul la invatatura, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondentei, libertatea constiintei, etc la care se mai adauga si unele prevederi noi rezultate din eforturile de integrare europeana;dreptul de a fi ales in Parlamentul European. Egalitatea in drepturi intre barbati si femei este prevazuta in ambele constitutii, doar ca prezenta Constitutie asigura astfel accesul femeilor la functiile publice si demnitati in aceleasi conditii cu barbatii. Acest demers, conform principiilor dreptului Uniunii Europene, reprezinta un raspuns eficient atat la tendintele de evolutie ale societatii moderne, cat si la imperativul integrarii europene.
Daca in Constitutia din 1965 drepturile sunt ocrotite de lege, in actuala Constitutie drepturile sunt garantate. Desi dreptul la proprietate personala este ocrotit de lege. Cu toate acestea, se consacra proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie, acest tip de proprietate imbracand fie forma proprietatii de stat, fie a celei cooperatiste (Constitutia din 1965).
Constitutia din 2003 are in cadrul acestui TITLU un capitol destinat unei autoritati care nu exista in perioada regimului comunist, Avocatul Poporului. Acesta este numit pe o durata de 5 ani pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice art. 58 alin (1).
Conform art. 61 alin (1) din actuala Constitutie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului si unica autoritate legiuitoare a tarii. Parlamentul este alcatuit din camera Deputatilor si Senat. Aceasta institutie ar fi echivalentul Marii Adunari Nationale din 1965 Marea Adunare Nationala este "unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste Romania" art. 42 /1965. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani care se poate prelungi in anumite conditii art. 63 alin. (1). Legislatura Marii Adunarii era cu un an mai mare decat a Parlamentului, adica de 5 ani art. 45/1965. Atat cele doua Camere, cat si Marea Adunare Nationala isi aleg pe parcursul mandatului Birouri; Birouri permanente in cazul celor doua camere si biroul Marii Adunari Nationale pentru Marea adunare Nationala. Cele doua autoritati (Parlamentul si Marea Adunare Nationala) lucreaza in sesiuni.
O alta deosebire intre acestea apare si la nivelul procesului de legiferare; in timp ce Parlamentul adopta legi constitutionale, organice, ordinare, Marea Adunare Nationala adopta legi si hotarari. Aceasta ultima categorie de legi este legiferata in actualului regim de catre Guvern care adopta si ordonantele. In martie 1974 se inregistreaza in viata politica o modificare in Constitutie. Evenimentul a fost determinat de hotararea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman de a propune spre dezbatere Marii Adunari Nationale instituirea functiei de Presedinte al Republicii socialiste romania si alegerea in aceasta functie a lui N. Ceausescu. Articolul 71al Constitutiei din 1965 prevedea ca "Presedintele Republicii socialiste Romania este seful statului si reprezinta puterea de stat in relatiile interne si internationale ale republicii", "este comandantul suprem al fortelor armate" art.74. Principalele atributii sunt prevazute in art. 75 al Constitutiei din 1965.
Unele dintre ele sunt:
Ø Prezideaza Consiliul de Stat;
Ø Prezideaza sedintele Consiliului de Ministri atunci cand apare necesar;
Ø Numeste si revoca, la propunerea primului-ministr, pe viceprim-ministri, ministri si presedintiialtor organe centrale ale administratiei de stat;
Ø Acorda gradele de amiral, general si maresal;
Ø Confera decoratiile si titlurile de onoare;
Ø Acorda gratierea;
Ø Acorda cetatenia, aproba renuntarea la cetatenie si retrage cetatenia romana;
Ø Acorda dreptul de azil;
Ø Stabileste rangurile misiunilor diplomatice;
Ø Incheie tratate internationale in numele Republicii;
Ø Emite decrete prezidentiale si decizii etc.
Presedintele Republicii Socialiste Romania raspunde pentru activitatea sa in fata Marii Adunarii Nationale.
In ceea ce priveste justitia in Republica Socialista Romania aceasta se infaptuieste, potrivit legii, prin Tribunalul Suprem, tribunale judetene, judecatorii, precum si prin tribunalele militare. Prin activitatea de judecata, tribunalele si judecatoriile apara orinduiala socialista si drepturile persoanelor, educand cetatenii in spiritul respectarii legilor art.102. Tribunalul suprem raspunde pentru activitatea sa in fata Marii Adunari Nationale, iar intre sesiuni, in fata Consiliului de Stat. In Constitutia din 2003 justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si justitie si prin celelelte instante judecatoresti stabilite de lege. In domeniul justitiei, exista de asemenea dispozitii armonizate cu normele comunitare. Astfel este reglementata organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, astfel incat acesta sa isi indeplineasca in mod eficient rolul de garant al independentei justitiei.
Deosebirile dintre cele doua Constitutii se regasesc si la nivelul simbolurilor nationale:
Ø Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru, galben, rosu. Acelasi drapel era si in perioada Republicii Socialiste Romania doar ca acesta avea in centru stema Republicii Socialiste;
Ø Imnul national al Romaniei este "Desteapta-te romane"; in 1965 imnul national se aproba de catre Marea Adunare Nationala;
Ø Stema tarii si sigilul sunt reglementate prin legi organice. In regimul comunist stema reprezenta muntii impaduriti, deasupra carora se ridica soarele. In partea stinga a stemei se afla o sonda. Stema era incadrata de o cununa de spice de grau. In partea de sus a stemei se afla o stea in cinci colturi; in partea de jos, spicele sunt infasurate intr-o panglica tricolora pe care este scris "Republica Socialista Romania";
Ø
Pe sigilul
Republicii Socialiste este reprezentata stema tarii, in jurul caruia este scris
"Republica Socialista
Poate ca legea suprema din 1965 nu este foarte
sugestiva pentru unii dintre noi, a ceea ce a reprezentat epoca regimului
comunist, sistemul totalitar, dar sunt convisa ca printre noi se afla si acei
oamenii care nu pot uita ca au fost martori la nebunia serbarilor omagiale, a
congreselor, a conferintelor, care au fost membri ai Academii de partid "
Stefan Gherghiu". Acei oameni sunt istoria vie a acelei perioade si daca mai
avem nelamuriri in ceea ce unele documente afirma astazi ei sunt marturia pura
a evenimentelor. Constitutia din
Asa cum s-a putut
constata pe parcursul acestei scurte dezbateri noua constitutie cuprinde
numeroase prevederi cu relevanta comunitara. Pe langa prevederile de mai sus,
se mai numara si altele. De exemplu in conditiile aderarii Romaniei
O alta prevedere
constitutionala introdusa in anul 2003 se refera la dreptul cetatenilor romani
de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European, in conditiile aderarii
Romaniei
O prevedere de o
deosebita importanta este reprezentata de posibilitatea cetatenilor straini si
apatrizilor de a dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor
numai in conditiile rezultate din aderarea Roamaniei
Legea fundamentala
consacra posibilitatea de inlocuire a monedei nationale cu aceea a Uniunii
Europene. Uniunea Economica si Monetara este un demers integrativ mai
accentuat, avand consecinte economice, sociale si, nu in ultimul rand,
juridice, distincte. Statele zonei euro renunta la un atribut fundamental al
suveranitatii, respectiv dreptul de a bate moneda. Acest fapt a impus o
reglementare distincta, in cadrul proiectului de Constitutie, a trecerii la
moneda unica, in conditiile aderarii
Un element de noutate
este dat de introducerea unui titlu distinct in Constitutie referitor la
"Integrarea euro-atlantica". Articolul intitulat "Integrarea in Uniunea
Europeana" reprezinta baza juridica pentru aderarea Romaniei
Printre
cele prezentate un aspect deosebit de important este acela al prioritatii
tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si a celorlalte
reglementari comunitare cu caracter obligatoriu fata de dispozitiile contrare
din legile interne. Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa introduce
principiul prioritatii dreptului comunitar asupra dreptului intern, Constitutia
Romaniei utilizeaza asadar o formulare similara celei din Tratatul mentionat.
Un element de noutate
este dat de introducerea unui titlu distinct in Constitutie referitor la
"Integrarea euro-atlantica". Articolul intitulat "Integrarea in Uniunea
Europeana" reprezinta baza juridica pentru aderarea Romaniei
Un aspect deosebit de important este acela al prioritatii tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si a celorlalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu fata de dispozitiile contrare din legile interne. Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa introduce principiul prioritatii dreptului comunitar asupra dreptului intern, Constitutia Romaniei utilizeaza asadar o formulare similara celei din Tratatul mentionat.
Bibliografie:
1. "Constitutia din
2. "
Constitutia din
3. " Istoria Romaniei" ed. Academiei
4. Angela Baciu - "Istoria Constitutionala a Romaniei - deziderate
nationale si realitati sociale" - Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001
5.Constantinescu Mihai, Deleanu Iona, Iorgovan Antonie, Muraru Ioan,Vasilescu Florin, Vida Ioan - "Constitutia Romaniei comentata si adnotata" - Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1992.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1192
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved