Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Marile descoperiri ale secolelor XV- XVII

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Riturile poporului lui Israel
Sistemul defensiv si de comunicatii al Daciei
William Thorpe
METODICA PREDARII ISTORIEI
Discursurile legionar si comunist ca manifestari ale fenomenului totalitar
JOCUL PE MAI MULTE TABLOURI
William Lithgow
Echilibrul european si razboaiele europene in secolele XVII- XVIII
Organizarea administrativa a Daciei romane
Girolamo Savonarola



Marile descoperiri ale secolelor

XV- XVII





in secolele al XV-lea si al XII-lea, in Europa stiinta a

cunoscut un mare avant. Marii ganditori, deschizatori de

drumuri si noile instrumente stiintifice au schimbat radical

conceptiile despre univers si locul omului in el.

Revolutia stinitifica s-a produs intr-o socictate dinamica, aflata in plina expansiune si avansata din puncl de

vedere tchnologic. Inventarea prafului de

pusca, a armelor dc foc, construirea unor vase

care permiteau efectuarea calatoriilor oceanice

le-au dat posibilitatea europenilor sa

exploreze, sa faca harti si bineinteles sa

cucereasca noi teritorii. Inventarea tiparului a

permis pastrarea si transmiterea celor mai

importante informatii, noilor generatii,

incepand din secolulul al XVI-lea intre

societate stinta si tehnologie s-au nascut

legaturi din ce in ce mai stranse, fiecare

influentand      in mod continuu dezvoltarea

celorlalte doua.

Incputul marilor descoperiri

Cu exceptia catorva descoperiri stintifice

remarcabile, gandirea stintifica din epoca

medievala tarzie a facut relativ putine progrese

in comparatie cu tehnologia. Tehnologia se ocupa de probleme practice, care puteau fi

testate imediat, determinandu-se daca

functioneaza sau nu. In schimb, stiinta studia

mai ales natura universului si legile care il

guverneaza. Noile idei erau greu de

demonstrat si din aceasta cauza se loveau de o

opozitie generala. Aceste idei veneau in

contradictie cu vechile teorii dogimatice si cu

explicatiile religioase date fenomenelor

naturale, motiv pentru care erau considerate

socante si califcate drept sacrilegii.

La inceputul secolului al XVI-lea ~ inceputul

erei moderne - majoritatea ideilor privind

universul erau bazate pe teoriile ganditorului

grec Aristotel (384 - 322 i.e.n.) si pe

completarile aduse de astronomul grec

Ptolemeu (secolul al II-lea e.n,) Scrierile

grecesti si romane aveau o influenta puternica

in tarile din vcstul continentului, mai ales daca

Biserica le considera acceptabile.

Acest lucru era valabil si pentru descrierea

data de Ptolemeu cerurilor, el sustinea ca

Pamantul se afla in centrul sistemului solar - la

fel cum Crestinii credeau ca intreaga istorie se

construieste in jurul dramei pacatului si a

salvarii omulni, Potrivit lui Ptolemeu, Soarele,

Luna si restul planetelor se roteau in jurul

Pamantului, care era fix. Cand observatiile

astronomice au venit in contradictie cu ideile

lui Ptolemeu, traiectorile planetelor au fost

reconcepute - intr-o maniera ingenioasa si

complicata - astfel incat sa se potriveasca

totusi teoriei.

Nu toti ganditorii greci erau de acord cu

Ptolemeu, care sustinea ca Soarele se roteste in

jurul Pamantulni;totusi teoriile sale au ramas

in picioare de-a lungul Evului Mediu. Prima

alternativa bine demonstrata a apartinut lni

Nicolaus Copernicus (1473-1543), un savant

Polonez fiind canonoic la o catedrala,

Copernicus a avut posibilitatea sa-si petreaca

cea mai mare parte a vietii efectuand diverse

studii si cercetari, Desi existau si membri ai

Biserici Catolice care nu s-au opus acestor noi

Idei.

Savantul italian Galileo Galilei (1564-1642)

a reusit sa aduca o serie de dovezi mult mai

spectaculoase. El a beneficiat de avantajele

unei noi inventi - telescopul, conceput in jurul

anului 1600, in Olanda. Dupa ce a aflat de

existenta acest-ui instrument in 1609, Galileo a

construit o versiune mai elaborata a

telescopului, pe care a folosit-o pentru

studierea boltii ceresti. Descoperirile sale au

avut un impact deosebit, Galileo a aratat



existenta a numeroase stele ce nu puteau fi

observate cu ochiul liber; de asemienea a

dovedit ca suprafata Lunii nu e neteda, ca

Jupiter are sateliti, ca Venus are mai multe faze,

iar Soarele prezinta pete.

Galileo si-a tolosit descoperirile pentru a

sustine teoria heliocentrica (care sustine ca

Soarele se afla in cencrul universului) a lui

Copernicus. Dar in acest moment, Biscrica s-a

alarmat vazand amenintata autoritatea Bibliei,

care era scrisa in termeni predominant

geocentrici

EVENIMENTE      ISTORICE

Copernicus afirma ca Soarele e centrul

sistemului solar

Tycho Brahe observa o supernova si

(1577) o noua cometa

aprox. 1600

Inventarea telescopului

Observatiile astronomice ale lui Galileo,

realizote cu ajutorul telescopului

Formularea primelor doua legi ale lui

Kepler; cea de-a treia urmeaza in 1619

Publicarea lucrarii lui Galileo ' Dialog

despre cele doua sisteme ale lumii'

Galileo e arestat, judecat si condamnat

pentru erezie

Tycho Brahe in observatorul sau din

Uraniborg (Danemarca), unul dintre

primele institute de stiinta din perioada

moderna.

Un nou limbaj

Noua stiinta nu se multumea cu enuntarea

unor principii si observatii generale, ci incerca

sa dovedeasca veridicitatea lor prin intermediul

unor experimente stiintifice, iar apoi sa traduca

rezultatele obtinute in limbajul universal al

matematicii.

      0 pompa cu

vid. de tip Boyle-

Hook. utilizata

pentru reali-

zarea unor

experimente cu

privire la natura vidului.

Inventi

Pana in secolul al XVII-lea stiinta cunoscuse un

adevarat avant. Pe langa telescop, au fost

inventate si alte instrumente de o importanta

deosebita: microscopul, termometrul,

barometrul si pompa cu aer.

Ulterior progresele stintei au cunoscut o

amploare si mai mare. Newton a explicat

natura undelor luminoase si a demonstrat ca

lumina e alcatuita din mai multe culori

spectrale, ce pot fi separate cu ajntorul unei

prisme. Astfel formand culorile de baza pe care

noi le folosim astazi zi de zi pentru a da umpic

mai multa culoare lumi prin desenele si pictutile

ce le facem pentru a captiva frumusetea ce ne inconjuara.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1334
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site