Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


REVOLUTIA BURGHEZA DIN ANGLIA

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic



REVOLUTIA BURGHEZA DIN ANGLIA




Revolutia din Anglia s-a desfasurat intr-o epoca cand numai in Olanda,in cateva state italiene si in zone ale Angliei se dezvoltasera relatiile capitaliste.In restul Europei dominau relatiile feudale si monarhia care tindeau sa conduca tot mai absolutist.

Avantul economic si tehnic,cresterea productiei si schimbului, intensificarea circulatiei banesti,destramareastructurilor societatii feudale,au facut sa apara intr-o serie de zone ale Europei Apusene relatii capitaliste.Istoricii apreciaza,ca doar revolutia din Anglia a fost prima revolutie burgheza de anvergura europeana care a exercitat o influenta puternica pe plan mondial, in sensul subminarii regimurilor feudale,revolutia franceza fiind aceea care a dus la victoria deplina a capitalismului in majoritatea statelor de pe glob.

Andre Maurois,in “Istoria Angliei”,spunea:”Aparati de vecinii lor continentali de apa marii si eliberati,multumita ei,de orice temeri care au paralizat in Franta atatia oameni de stat,ei au putut,fara a intampina mari primejdii sa-si organizeze pe indelete institutii originale”.

Politica monarhiei absolutiste,sub dinastia Tudorilor(1485-1603),corespunde intr-o masura destul de larga intereselor nobilimii noi si a burgheziei.Proprietarii si arendasii de ferme foloseau,alaturi de noua nobilime,munca lucratorilor agricoli salariati.Inca de la sfarsitul secolului al XVI-lea,Anglia poseda deja o clasa de fermieri capitalisti bogati pentru conditiile de atunci.

O caracteristica specifica in evolutia feudalismului englez a fost patrunderea timpurie a raporturilor capitaliste in agricultura.Din punct de vedere juridic, majoritatea taranilor erau liberi,dar dependenti de obligatia posesiunii lotului;Situatia se prezenta astfel:

-copyholderi-detinatori ai lotului pe temeiul unei copii din registrul memorial;

-freeholderi-detinatori liberi;

-cotteri-tarani fara lot,cel mult posedau o casuta si eventual o gradina(englezesc cottage=coliba);

-yeomenii-partea instarita a freeholderilor(au cel putin 40 silingi venit).

Filosoful si omul de litere englez Francis Bacon (1561-1626) ii definea ca o clasa intermediara intre gentelmeni si tarani.La inceputul secolului al XVII-lea,dupa Andre Maurois,erau circa 160.000.De altfel Cromwell pe acestia isi va baza puterea deoarece acestora nu le era frica nici sa munceasca si nici sa lupte.

Desi incep sa se cultive culturi noi:sfecla,trifoi,hamei,cartof,cresterea cererii de lana pe piata interna,cat si pe cea externa duce pe de o parte la exproprierea fortata a taranilord de pe pamanturile pe care lucrau,cat si cresterea suprafetelor de pasunat.Zeci de mii de tarani deposedati se alegeau cu spanzuratoarea,biciul si patul de paie mucegait.

Structura sociala a Angliei cunoaste schimbari deosebit de importante.Noua nobilime se completeaza in permanenta cu elemente provenite din alte stari(arendasi,negustori),iar o parte din vlastarele aristrocratice fac drumul invers in alte stari.

Prin “Statutul Meseriasilor” nimeni nu–si putea deschide pravalie,ca mester,sau intra ca lucrator,pana nu facea 7 ani de ucenicie.Astfel, tineretul tarii capata educatia tehnica si disciplina sociala.Iar in privinta instructiunii,fiii micilor nobili de tara formau un element important nu numai in scoli dar si in universitati.

In sfarsit,societatea engleza pe timpul Tudorilor ,si mai ales pe timpul Elisabetei(1558-1603),era intreprinzatoare,iar flota comerciala engleza,cat si corsarii,puteau fi vazuti tot mai des navigand pe mari si oceane.Politica Tudorilor corespundea in larga masura intereselor claselor din Anglia,si mai ales intereselor noii nobilimi si burgheziei,stiind prin talente politice sa-si atraga supusii,decat prin constrangere.

Insa lucrurile se schimba prin venirea la tron a regelui Iacob al VI-lea al Scotiei ,sub numele de Iacob I(cult,amabil,nerazbunator).

Doctrina “Rex est Lex” cu care guvernase Scotia era cu totul incompatibila la Londra si insemna o ofensa adusa Camerei Comunelor.Iacob I era un rege pacifist si ii displaceau oamenii de arme.De altfel ii lipseau si banii ca sa se inarmeze;dar nici Parlamentul nu era dispus sa-l sprijine.

Desi a convocat Parlamentul in 1604,regele marturisea ca nu-i putea suferi,pentru ca nu-i vota dreptul de a percepe noi impozite.

Iacob I a neglijat complet flota,in timp ce micuta Olanda strangea averi fabuloase,Portugalia avea o colonie numai in America de Sud care isi depasea metropola de circa 90 de ori iar Spania si Franta o amenintau si pe cale navala.Piratii arabi din zona Magherbului(Alger,Maroc) au avut indrazneala sa faca raiduri in zona Canalului Manecii,englezii fiind eliminati de olandezi si din comertul cu Rusia,prin Marea Alba.



In 1618 a izbucnit razboiul de 30 de ani(1616-1648),in care s-au confruntat majoritatea statelor europene,iar Anglia,practic,a fost o simpla spectatoare.

In locul regelui,decedat,in 1625 a urcat pe tron fiul acestuia in varsta de 25 ani,Carol I(1625-1649),care parea serios,distins,curajos si inclinat spre stiinte si arte frumoase.

George Villiers,favoritul sau atotputernic,initiase o serie de actiuni razboinice pripite si nereusite impotriva Spaniei.Va fi ucis in 1628 de catre un fanatic puritan.

La 7 iunie 1628 Parlamentul a inaintat regelui “Petitia dreptului”,primul document Constitutional din istoria Angliei,dupa Magna Charta,unde era expus programul minimal al garantiilor politice,tinzand la bararea absolutismului.Regele a sanctionat documentul,spre satisfactia intregii Londre,cand clopotele bateau lung iar seara tot orasul a fost iluminat ca in zile de sarbatoare.

In urma revoltei scotiene(1638-1640) Carol I este infrant si nevoit sa semneze pacea cu scotienii de la Bervick unde le recunostea drepturile politico-religioase ale acestora.Dar ambitiosul Stuart vedea in aceasta pace doar un ragaz pentru inarmarea si intretinerea unei armate dar pentru care avea nevoie de bani.Asa ca acesta cedeaza in fata englezilor si convoaca Parlamentul.Intrunit la 14 aprilie 1640 si dominat de opozitia condusa de John Pym,Parlamentul nu avea de gand sa-i acorde noi subsidii in vederea continuarii razboiului cu Scotia.Dupa trei saptamani regele dizolva Parlamentul intrat in istorie sub numele de “cel scurt”.Intre timp a fost infrant din nou de scotieni la Newburn si deoarece Spania nu i-a acordat subsidii regele a fost nevoit sa convoace Parlamentul din nou (Parlamentul cel Lung) .

Acest Parlament va juca un rol exceptional in desfasurarea revolutiei fiind sufletul si centrul organizatoric al tuturor fortelor care luptau impotriva absolutismului regal.

Parlamentul a luat o serie de masuri dintre care:

-dizolva armata regala;

-desfiinteaza drepturile casei regale de a cumpara prima la preturi preferentiale;

-desfiinteaza legea asupra padurilor.

Marele razboi civil(1642-1646)

Incercarea regelui de a-i aresta pe cei cinci fruntasi ai opozitiei(Pym,Hempden,Haseirig,Strode si Holles) esuand,el va parasi Londra pentru a-si gasi sprijinul financiar in mijlocul nobilimii din provincie si stabilindu-si cartierul general la Oxford.

Razboiul civil nu insemna prabusirea unei societati uzate,ci o disputa in jurul unor idealuri politico-religioase.Razboiul a avut loc intre rege si Parlament.Baza armatei Parlamentului o formau acei fermieri liberi(yeomani),care devenisera cei cei mai zelosi luptatori,mai ales cei din regimentele de calareti din East England conduse de Oliver Cromwell.Nascut in 1599,membru al Parlamentului din 1629,incepe sa lupte in calitate de capitan al escadronului 67 de cavalerie,echipat pe cheltuiala sa.

In jurul lui Cromwell se schiteaza un curent mai radical,care nu dorea un compromis cu regele,ci infrangerea lui.

Nicolae Iorga il caracteriza ca fiind “…unul din exemplarele cele mai curioase de umanitate,in sensul manifestarii unei energii extraordinare” ,in timp ce Trevelyan il elogiaza cu sobrietate pentru capacitatea militara.

In anii 1642-1643,fortele regale ocupa porturile Hull si Bristol dar sufera o mare infrangere la Marston Moor (2 iulie 1644) unde trupele lui Cromwell au jucat un rol decisiv.Este drept ca in tabara Parlamentului s-au aflat si trupe scotiene comandate de Alexander si David Leslie.

Batalia de la Naseby a pecetluit soarta armatei regelui ,cetatile asediate s-au predat una dupa alta,iar in iunie 1646 a capitulat si Oxfordul.In ianuarie 1647 scotienii l-au predat pe rege englezilor,dupa ce Parlamentul le achitase suma de 400.000 de lire(reprezentand cheltuielile armatei scotiene in timpul razboiului).

Regele,prizonier si fara trupe,era acum la discretia Parlamentului.De acuma,cuvantul Parlamentului era singura lege pe intregul teritoriu al Angliei.

Intre iunie 1646 si ianuarie 1649,patru parti erau interesate in a stabili viitorul Angliei:Parlamentul victorios,regele prizonier,Cromwell si armata.     



Armata luptand s-a maturizat politic;Soldatii se organizeaza si isi aleg “agitatori”.In iunie 1647 se creeaza Consiliul general al armatei,organ care reprezinta armata in fata Parlamentului.La 6 august 1647 unitatile armatei intra in Londra,intampinate cu bucurie de masele populare ,in timp ce partizanii monarhiei fug in strainatate.

In nordul Angliei,la Preston,Cromwell cu circa 9000 de ostasi a repurtat o stralucita victorie in august 1648,in fata a 24000 scotieni si regalisti englezi.Regele a fost facut din nou prizonier,iar englezii ocupa Edinburgul si restul Scotiei.

In dimineata zilei geroase de 30 ianuarie 1649,in fata palatului Whitehall, “Omul Carol Stuart “ este executat dupa ce a negat orice vinovatie.Cosciugul cu corpul neinsufletit a fost dus in capela castelului Windsor.

Peste cateva zile a fost desfiintata Camera Lorzilor,considerata “o ramura a tiraniei”.A fost abolita monarhia iar Anglia a fost proclamata republica si stat liber.S-a instituit Consiliul de Stat ca organ executiv superior.

REPRIMAREA RASCOALELOR DIN IRLANDA SI SCOTIA

Irlanda,”insula verde”,fusese cucerita de englezi la sfarsitul secolului al XII-lea.Populatia de origine celta,formata in majoritate din tarani si pescari,fusese supusa unei crunte exploatari.Colonizarile facute de englezi in partea de nord-est a insulei au avut ca urmare deposedarea bastinasilor de pamant.

In 1641,profitand de situatia confuza din Anglia,irlandezii se rascoala impotriva nobilimii si asupririi feudalo-absolutiste.

In octombrie 1642,rasculatii infiinteaza un stat independent,Confederatia Irlandeza a Catolicilor,cu capitala la Kilkenny.Irlanda,sustinuta de Spania,Franta si Statul papal devine un centru al intrigii,potrivnice revolutiei engleze.

Printr-o lege speciala ,”Act of Settlement”,pamanturile irlandeze au fost expropriate si date soldatilor si celorlalti englezi care au participat la reprimare.Dintre ostasii lui Cromwell unii si-au parasit fermele,iar altii casatorindu-se cu localnice,cu timpul,au intarit rezistenta irlandeza si catolica.

Scotia,comparativ cu Anglia,era mult mai inapoiata.Nordul era muntos,sarac si salbatic,potrivit pentru vanatoare si cresterea vitelor,iar in partea sudica,doar la Edinburgh,Glasgow,Stirling se facea comert si se practicau unele meserii.Prin executarea regelui,Scotia se putea considera dezlegata de legaturile sale politice cu Anglia.

Scotienii dispuneau de circa 26000 soldati,cu o cavalerie antrenata si un comandant deosebit de capabil,generalul David Leslie.Armata lui Cromwell s-a gasit in mare dificultate si numai o grava greseala comisa de Leslie I-a salvat pe englezi la Dunbar,scotienii lasand pe campul de lupta 3000 de morti,10000 de prizonieri,cu toata artileria si munitiile respective.Luptele au continuat circa 1 an,pana cand la Wercester scotienii sunt definitiv infranti,iar generalul Leslie este luat prizonier.

In mai 1652,orice rezistenta in Scotia a fost inabusita.Cucerirea ei precum si a Irlandei au savarsit centralizarea si unitatea politica a Insulelor Britanice.Lui Oliver Cromwell ii sunt oferite titlul si demnitatea de “Lord Protector al Angliei,Scotiei si Irlande”.

Instrumentul de guvernare va fi noua Constitutie care excludea de la vot pe catolici iar puterea politica era impartita intre Lord-Protector si un Patlament unicameral compus din 400 deputati.

Secolul XVII aduce pentru Anglia profunde transformari social-economice.Are loc revolutia agrara,adica desavarsirea de trtansformare a intregii proprietati funciare in proprietate de tip burghez.

Revolutia industriala are loc in Anglia in a doua jumatate a secolului XVIII si continua in primele decenii ale celui urmator.Relatiile capitaliste de productie devenind predominante au dezvoltat fortele de productie.

Inventiile mecanice,introducerea masinilor,minele de carbuni,drumurile “macadam”,inlocuirea in metalurgie a carbunelui de lemn cu huila,confectionarea pe scara larga a produselor din textile de bumbac au ajutat Anglia sa devina unul din statele cele mai dezvoltate din lumea.Totusi gustul pentru arta era influentat puternic de ideile franceze si italiene.

Evenimentele derulate intre anii 1642-1660 au avut o importanta istorica deosebita pentru Anglia.Prin rezonanta sa si influenta internationala pe plan politic,social,economic si cultural revolutia engleza a avut o semnificatie deosebita pentru istoria universala.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2229
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site