| CATEGORII DOCUMENTE | 
| Arheologie | Istorie | Personalitati | Stiinte politice | 
MONARHIA CONSTITUTIONALA SI PARTIDELE POLITICE IN ROMANIA INTERBELICA
Monarhia
Regele
Si in perioada interbelica regele era elementul cheie al vietii politice. Prestigiul monarhiei a crescut imediat dupa razboi.
Cauze:
atitudinea lui Ferdinand fata de Antanta;
promisiunile facute in perioada primului razboi mondial (reforma agrara, votul universal) au fost respectate;
prezenta suveranilor in mijlocul trupelor si al populatiei refugiate in Moldova;
in 1918 este realizata Unirea.
Ferdinand I (1914-1927) a respectat limitarile impuse de Constitutie.
a domnit ca un monarh constitutional;
a contribuit la cresterea prestigiului monarhiei;
 la 15 oct. 1922 
Prerogativele regelui au fost stabilite prin Constitutia din 1923.
Conform acesteia:
regele este seful puterii executive
regele numeste seful guvernului
are dreptul de a elabora regulamente pentru aplicarea legilor
sanctioneaza si promulga legile
este seful armatei
are drept de a bate moneda
confera decoratii si grade militare
orice act al regelui trebuie contrasemnat de un ministru care isi asuma astfel raspunderea
Prestigiul monarhiei a fost afectat de:
influenta exercitata asupra regelui Ferdinand de catre I.I.C. Bratianu (seful PNL);
"criza dinastica" declansata de mostenitorul tronului, printul Carol.
In decembrie 1925 Carol renunta la prerogativele de mostenitor al Coroanei.
La 4 ianuarie 1926 Parlamentul accepta renuntarea la tron si proclama ca mostenitor al tronului pe Mihai, fiul lui Carol.
Este formata o regenta care sa exercite prerogativele regale in eventualitatea in care Mihai ar fi ajuns pe tron inainte de a fi major.
In 1927 regele Ferdinand I si I.I.C. Bratianu mor.
Consecinte:
opozitia face agitatie in favoarea revenirii lui Carol - se formase un curent de opinie care il prezenta drept "salvator" al tarii. La 8 iunie 1930 Carol revine in tara si este proclamat de Parlament ca rege.
Carol al II-lea (1930-1940)
Domnia acestuia a reprezentat o noua etapa in evolutia monarhiei. In plan politic, Carol al II-lea a urmarit preluarea efectiva a puterii in stat si inlocuirea regimului bazat pe partidele politice cu un regim autoritar.
Consecinte:
Dupa 1930 Carol al II-lea a adoptat masuri in vederea impunerii regimului personal:
numirea unor guverne care sa depinda de rege;
compromiterea partidelor politice;
compromiterea institutiei fundamentale a regimului democratic - Parlamentul.
Alegerile din 1937:
au fost un test critic pentru democratie;
au demonstrat ca politica regelui a dat rezultate;
i-au permis lui Carol al II-lea sa cheme la guvernare un partid nereprezentativ - Partidul National Crestin si sa-l numeasca in functia de prim-ministru pe Octavian Goga.
Consecinte:
La 18 februarie 1938 regele numeste un guvern prezidat de patriarhul Miron Cristea, iar la 20 februarie 1938 este adoptata o noua Constitutie.
Este instaurat regimul monarhiei autoritare. Conform acesteia, regele:
devine un factor politic activ
participa efectiv la activitatea de guvernare
atributii:
detine puterea legislativa
sanctioneaza si promulga legile
are initiativa legislativa
detine puterea executiva
convoaca Parlamentul
numeste si revoca ministrii
poate sa guverneze prin decrete-lege
in etapa urmatoare Carol al II-lea a adoptat masuri in vederea consolidarii puterii.
| 
   Masuri  |  
   Obiective  | 
 
| 
   1. Introducerea starii de asediu si a cenzurii  |  
   - interzicerea oricarei opozitii impotriva regimului  | 
 
| 
   2. Dizolvarea partidelor politice  |  
   - lichidarea unei componente esentiale a regimului democratic  | 
 
| 
   3. Decret-lege privind apararea ordinii in stat  |  
   - posibilitatea adoptarii de masuri legale impotriva opozitiei, in special a legionarilor  | 
 
| 
   4. Reforma administrativa prin care erau create tinuturile conduse de rezidenti regali  |  
   - subordonarea si controlul eficient al administratiei  | 
 
| 
   5. numirea prefectilor din randul ofiterilor superiori  |  
   - descurajarea opozitiei  | 
 
| 
   6. Crearea breslelor de lucratori  |  
   - desfiintarea sindicatelor si asigurarea controlului asupra organizatiilor profesionale ale muncitorilor  | 
 
| 
   7. Constituirea Frontului Renasterii Nationale - partidul unic admis  |  
   - asigurarea suportului politic pentru regim  | 
 
Carol al II-lea a adoptat masuri dure impotriva Garzii de Fier considerata drept inamic. Membrii Garzii sau simpatizantii erau fie arestati, fie internati in lagare. Corneliu Zelea Codreanu seful Garzii a fost asasinat in noiembrie 1938 din ordinul regelui. In replica, legionarii l-au asasinat pe Armand Calinescu, prim-ministru, la 21 septembrie 1939.
Situatia internationala, succesele obtinute de Germania in toamna anului 1939 il obliga pe Carol al II-lea la o "reconciliere" cu legionarii.
In septembrie 1940 - criza regimului lui Carol al II-lea atinge apogeul.
Cauze:
pierderile teritoriale din vara anului 1940
nemultumirea opiniei publice
dorinta de razbunare a legionarilor
Consecinte:
4 septembrie 1940 - Carol al II-lea il numeste pe generalul Ion Antonescu prim-ministru.
5 septembrie 1940:
Gen. Ion Antonescu este investit de rege cu puteri depline;
Carol al II-lea suspenda Constitutia si dizolva Parlamentul;
6 septembrie 1940 - Carol al II-lea abdica si paraseste tara.
Constitutia din 1923
Dupa Unirea din 1918 era necesara o noua constitutie.
Cauze:
transformarile produse dupa Unirea din 1918;
necesitatea unei noi legi fundamentale care sa ii reprezinte pe toti cetatenii;
marirea teritoriului;
traditiile administrativ-juridice diferite din provincii.
Principii instituite de noua constitutie:
- principiul suveranitatii nationale:
o Regatul Romaniei era declarat stat national unitar si indivizibil, teritoriul sau fiind inalienabil (art. 1 si 2)
o Puterea in statul roman apartine natiunii (art. 33)
- principiul separarii puterilor in stat:
| 
   Executiva  |  
   Legislativa  |  
   Judecatoreasca  | 
 |||
| 
   - Rege - Guvern  |  
   - politica - fata de Parlament - penala - fata de Curtea de Casatie si Justitie - civila  |  
   Parlament - bicameral  |  
   Curtea de Casatie si Justitie  |  
   Judeca constitutionalitatea legilor  | 
 |
| 
   Raspunderea Guvernului:  |  
   - Adunarea Deputatilor - Senat  |  
   Drept de control asupra puterii executive  | 
 |||
Conform Constitutiei din 1923 regimul politic consacrat era un regim democratic.
Principalele atributii ale factorilor de decizie erau:
| 
   Puterea executiva  |  
   Puterea legislativa  |  
   Puterea judecatoreasca  | 
 |||
| 
   atributii  |  
   atributii  |  
   atributii  | 
 |||
| 
   Regele si Guvernul - conduc activitati curente ale statului  |  
   Regele si Parlamentul (ales pe 4 ani) - fiecare are drept de initiativa legislativa  |  
   Curtea de Casatie si Justitie - instanta suprema de judecata  | 
 |||
| 
   Regele  |  
   - numeste si revoca ministrii - are dreptul de a dizolva Parlamentul - sanctioneaza si promulga legile - nu poate interveni in actele justitiei - este capul armatei  |  
   Parlamentul  |  
   - adopta legile; - are dreptul de a interpela guvernul.  |  
   - singura care are dreptul sa judece constitutionalitatea legilor; - se ocupa cu organizarea si functionarea puterii judecatoresti.  | 
 |
| 
   Guvernul  |  
   - exercita puterea in numele regelui - sunt raspunzatori pentru toate actele regelui, pe care trebuie sa le semneze  | 
 ||||
Partidele politice
Regimul politic interbelic
Caracteristici:
- problema principala - mentinerea si consolidarea democratiei
- viata politica a evoluat de la democratie la autoritarism
- adoptarea votului universal ofera posibilitatea unui experiment democratic bazat pe viata parlamentara si pluripartidism
- dispare rotativa guvernamentala
- democratia intra in declin spre sfarsitul perioadei interbelice
Caracteristici ale evolutiei partidelor politice in perioada 1918-1938:
disparitia partidelor conservatoare
consolidarea pozitiilor PNL
infiintarea de noi partide
integrarea partidelor nationale din provinciile unite cu Romania
fondarea PNT - al II-lea mare partid de guvernamant
aparitia si afirmarea partidelor minoritatilor nationale
aparitia si impunerea unor organizatii extremiste
criza partidelor politice
Partidul National Liberal
| 
   Doctrina  |  
   Baza sociala  |  
   Lideri  |  
   Activitate politica  | 
 
| 
   Neoliberalism - economic, Romania se gaseste la inceputul capitalismului - progresul este conditionat de dezvoltarea industriei nationale - Romania intruneste conditiile necesare industrializarii - doctrina liberalilor "prin noi insine" - industrializarea conditioneaza modernizarea generala si independenta nationala - social: consolidarea pozitiilor burgheziei - politic: democratia parlamentara  |  
   - burghezia industriala si financiara - elemente orasenesti: functionari, avocati, ingineri, medici, profesori, meseriasi.  |  
   Ionel I. C. Bratianu Vintila Bratianu I.G. Duca C.I.C. Bratianu Stefan Zeletin  |  
   - a reprezentat cel mai puternic partid al perioadei interbelice - in politica, au condus autoritar - folosesc toate mijloacele pt a castiga alegerile - in economie, aplica doctrina "prin noi insine" pt protejarea economiei nationale fata de concurenta capitalului strain - industrializare - folosirea resurselor interne - Guvernare - 1922-1926; 1933-1937 - a rezolvat problemele dificile ale organizarii noului stat - unificarea Romaniei pe plan administrativ si legislativ - refacerea economica - aplicarea reformelor - adoptarea Constitutiei din 1923.  | 
 
Partidul National Taranesc
| 
   Doctrina  |  
   Baza sociala  |  
   Lideri  |  
   Activitate politica  | 
 
| 
   "Taranismul" - economic, Romania evolueaza pe o cale diferita decat aceea a statelor occidentale - era necesara realizarea "statului national taranesc in care agricultura sa aiba rolul principal" - au sustinut doctrina "portilor deschise" pornind de la ideea ca statul roman nu era capabil sa sustina dpdv financiar investitiile in industrie - social, taranimea este principala categorie sociala - politic, sustinea democratia parlamentara  |  
   - burghezia mica si mijlocie - taranimea - intelectualii  |  
   - Iuliu Maniu - Ion Mihalache - Virgil Madgearu - Gh. Zane  |  
   - se formeaza in 1926 prin fuziunea P. Taranesc cu PNR din Transilvania - a guvernat putin: 1928-1931; 1932-1933 - liderii PNT desi erau admirabili dpdv moral, erau lipsiti de abilitatea politica a liberalilor - legislatie - legi pt reducerea datoriilor producatorilor agricoli afectati de criza economica; legea monetara - PNT a comis o serie de greseli tactice: a sustinut revenirea in tara a regelui Carol (1930) si a semnat pactul de neagresiune electorala cu legionarii (1937).  | 
 
Partidul Comunist Roman (extrema stanga)
| 
   Doctrina  |  
   Baza sociala  |  
   Lideri  |  
   Activitate politica  | 
 
| 
   Marxismul in varianta leninista - obiectivul principal al comunistilor era instaurarea prin revolutie a dictaturii proletariatului si realizarea societatii comuniste - mijloace: nationalizarea principalelor mijloace de productie - lichidarea regimului politic existent  |  
   - restransa - o mica parte a lucratorilor industriali - 1944 - avea cca. 1000 membri  |  
   - Gh. Cristescu - Marcel Pauker - Lucretiu Patrascanu  |  
   - a infiintat in 1921 si afiliat Internationala a III-a Comunista - a adoptat teza conform careia Romania este un stat multinational - 1924 este scos in afara legii - majoritatea secretarilor generali ai PCR au fost impusi de Comintern si nu sunt romani.  | 
 
Extrema dreapta - (LANC si legionarii)
| 
   Doctrina  |  
   Baza sociala  |  
   Lideri  |  
   Activitate politica  | 
 
| 
   - gruparile de extrema dreapta aveau la baza o doctrina antisemita, antidemocratica si anticomunista - urmareau eliminarea evreilor din viata politica si educarea tineretului in spirit crestin si nationalist - legionarii considerau ca ei sunt singurii capabili sa asigure renasterea noastra nationala - pe plan politic, urmareau instaurarea unui regim totalitar  |  
   - tineri - studenti - preoti - elemente ale muncitorimii si burgheziei cu vederi antisemite  |  
   - A.C. Cuza - Corneliu Zelea Codreanu - Horia Sima  |  
   - in 1923 se formeaza Liga Apararii National Crestine condusa de A.C. Cuza - se manifesta prin presa, brosuri de propaganda, intruniri, unele actiuni impotriva evreilor - in 1927 se desprinde gruparea condusa de C.Z. Codreanu - formeaza "Legiunea Arhanghelului Mihail" - in 1930 isi schimba numele in "Garda de Fier" - in 1933 este scos in afara legii de catre I.G. Duca - primul-ministru - ca mijloc de actiune, legionarii au folosit terorismul politic si asasinatul pt eliminarea adversarilor - 29 dec 1933 - asasinarea lui I.G. Duca  | 
 
Alte partide si grupari politice cu orientare democratica
| 
   Doctrina  |  
   Baza sociala  |  
   Lideri  |  
   Activitate politica  | 
 
| 
   Liga poporului - nu are o doctrina coerenta, ci doar principii generale  |  
   - initial atrage oameni din toate categoriile sociale, din randul taranimii  |  
   - Alexandru Averescu  |  
   - infiintat in 1918 sub numele de Liga Poporului (din 1920 Partidul Poporului) - initial se bucura de mare popularitate datorita lui Al. Averescu - guverneaza in perioada 1920-1921; 1926-1927 - legiferarea reformei agrare - unificarea monetara - actiune ferma impotriva miscarii comuniste  | 
 
| 
   Socialismul - viza instaurarea socialismului in Romania - milita pt reformarea societatii prin preluarea puterii de catre clasa muncitoare, dar se pronunta pt dezvoltarea democratiei  |  
   - muncitori - unii intelectuali cu vederi de stanga  |  
   - C-tin Titel Petrescu  |  
   - in 1927 socialistii care au refuzat sa intre in PCR au pus bazele Partidului Social-Democrat.  | 
 
| 
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare | 
              
                Vizualizari: 4614				
                Importanta: ![]()
Termeni si conditii de utilizare | Contact 
     
      © SCRIGROUP 2025 . All rights reserved