Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Biografie - Ludwig van Beethoven

Personalitati

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
James Trevisam
Pitagora
George Marsh
Ionel Teodoreanu
Benito Mussolini - Viata lui Mussolini
Marie Curie - Greutatile copilariei si adolescentei
Constantin Chirita
John Rogers
Lucian Grigorescu (Medgidia, 1894 - Bucuresti, 1965)
Thomas Iveson


Biografie      Ludwig van Beethoven  vazut de pictorul Josef Stieler

Ludwig van Beethoven s-a nascut in 1770 la Bonn, Germania, ca fiu al lui Johann van Beethoven (1740-1792), de origine flamanda si al Magdalena Keverich van Beethoven (1744-1787). Pana relativ recent ziua de 16 Decembrie este considerata, in multe lucrari de referinta, ca fiind data de nastere a lui Beethoven deoarece se stie ca el a fost botezat pe 17 Decembrie, ori la vremea respectiva copiii erau botezati la o zi dupa nastere. Oricum aceasta presupunere este inca privita cu rezerve la ora actuala.




Mediul familiar nu ii era tocmai favorabil, sub autoritatea capricioasa a tatalui, un cantaret de curte mediocru, alcoolic notoriu. Observand insa talentul muzical precoce al fiului sau, acesta a incercat sa faca, fara succes, din micul Ludwig un copil-minune, asemenea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Beethoven a inceput sa ia lectii de muzica, in jurul varstei de 10 ani, cu organistul Christian Gottlob Neefe. Acesta recunoaste dotarea muzicala exceptionala a tanarului Beethoven si, cu sprijinul Arhiepiscopului din Bonn, Maximilian Franz, ii faciliteaza in 1787 o calatorie la Viena. Aici ia probabil cateva lectii cu Mozart, dar trebuie sa se intoarca dupa scurt timp la Bonn, din cauza inbolnavirii si mortii mamei sale. In urmatorii patru ani lucreaza cu capela curtii si cu orchestra teatrului din Bonn, avand astfel prilejul sa-si imbogateasca cunostintele muzicale cu operele aflate in circulatie in acel timp. In aceasta perioada compune o Cantata cu ocazia mortii imparatului Iosif al II-lea.

In Noiembrie 1792, Beethoven pleaca pentru a doua oara la Viena, unde devine elevul lui Joseph Haydn, mai tarziu si al lui Antonio Salieri. In capitala imperiului habsburgic, Beethoven reuseste sa castige favorurile aristocratiei vieneze prin concerte private, cu care ocazie capata faima de virtuos pianist si de compozitor. Gratie acestor relatii si a contactelor cu casele de editura, care ii publica unele compozitii, Beethoven reuseste sa dobandeasca o independenta, pe care si-a dorit-o candva si Mozart.

In martie 1795 apare pentru prima data in fata publicului vienez executand primul sau concert pentru pian si orchestra. Urmeaza o serie de concerte la Praga, Dresda, Berlin si Preßburg. Dupa primele sonate pentru pian - printre care sonata op. 13 'Patetica' - , Beethoven deschide, incepand cu anul 1798, seria cvartetelor de coarde, compune si prima lui simfonie, in Do-major. In acelasi timp apar primele semne ale scaderii auzului, ceea ce il face sa se izoleze tot mai mult de societate. In celebrul 'Testament de la Heiligenstadt' (1802) Beethoven se adreseaza fratelui sau, inspaimantat de surzenia sa tot mai accentuata. Totusi, tocmai in acesti ani, Beethoven compune o serie de opere desavarsite ale stilului clasic de maturitate, ca cele trei sonate pentru pian op. 31, simfonia III-a 'Eroica', apoi sonata pentru pian op. 57 'Appassionata', concertul pentru vioara si orchestra, simfoniile a V-a (a 'Destinului') si a VI-a ('Pastorala'). In aceste compozitii se observa deosebirile fata de operele compuse in primii sai ani in Viena: orchestra devine principalul 'instrument' al lui Beethoven, chiar si operele compuse pentru instrumente soliste au un caracter orchestral.

Prin anul 1818, Beethoven devine complet surd, singura modalitate de a comunica cu interlocutorii erau 'caietele de conversatii', in care acestia scriau in loc sa vorbeasca. Surditatea nu i-a intrerupt insa creatia artistica, in 1819 compune 'Variatiile-Diabelli' pentru pian, in 1820 se executa prima versiune a 'Missei Solemnis', realizeaza ultimele sale sonate pentru pian si cvartetele de coarde, in sfarsit, Simfonia a IX-a. In ziua de 7 mai 1824 a avut loc la Viena prima auditie a Simfoniei a IX-a. Succesul a fost triumfal, s-ar putea spune revolutionar. Beethoven a fost intampinat cu cinci salve de aplauze, cand, potrivit etichetei, insasi familia imperiala era salutata la intrarea in sala doar cu trei salve. Simfonia a deslantuit un entuziasm delirant, multa lume plangea. Beethoven, care se gasea pe scena cu fata la orchestra, nu percepea nimic din cele ce se petreceau in sala, unde lumea ridicata in picioare striga si isi agita palariile. Una din soliste l-a intors pe Beethoven cu fata la public, putand astfel sa-si traiasca triumful.



Tot mai bolnav, fiind tintuit la pat inca din decembrie 1826, Beethoven moare la 26 martie 1827, in urma unei boli de ficat. La inmormantarea in cimintirul Währinger au luat parte mii de locuitori ai Vienei, cuvantul de adio l-a rostit poetul Franz Grillparzer.

[modifica]

Evolutia stilului muzical

Productia muzicala a lui Beethoven este considerata in mod traditional ca o punte intre Clasicism si Romantism si se poate impartii in trei perioade:

  • Prima perioada (1790-1802), cuprinzand compozitiile din tinerete de la Bonn si primii ani in Viena, reprezinta continuarea stilului lui Haydn si Mozart, si desavarsesc clasicismul vienez ajuns la maturitate. Un exemplu il constitue cvartetul de coarde in La-major op. 18, foarte apropiat de compozitiile similare ale lui Mozart.
  • A doua perioada (1802-1812), asa zisul 'ciclu eroic', cuprinde compozitii ca simfonia III-a (Eroica), concertele pentru pian si orchestra nr.4 si 5 (Imperialul), sonata pentru pian Appassionata. In toate aceste opere se remarca profunzimea temelor, contrastele dramatice si noutatile armonice, neintalnite inca la prdecesorii sai.
  • A treia perioada se profileaza din anul 1813. Compozitiile din aceasta perioada nu mai pot fi grupate pe cicluri, fiecare din ele se prezinta cu o proprie si puternica individualitate, eliberate de conventiile traditionale. In muzica instrumentala introduce recitative si arii, in fugi, variatiuni si elemente lirice, mereu in cautare de noi moduri de expresie. Cele doua opere importante din aceasta ultima perioada, Simfonia IX-a si Missa solemnis, se departeaza complet de genul traditional: astfel in finalul simfoniei se introduce o partitura pentru solisti vocali si cor, in timp ce Missa solemnis iese din tiparele messelor liturgice, devenind o confruntare subiectiva cu divinitatea.

Mostenirea artistica

Importanta lui Beethoven se refera si la transformarea rolului compozitorului in societate. De la artizanul in serviciul Bisericii sau aristocratiei, el devine un artist care creeaza dintr-o necesitate interioara si nu la comanda. Influenta lui asupra compozitorilor ce i-au urmat a fost enorma. Admirat de Franz Schubert, Felix Mendelsohn-Bartoldy, Robert Schumann, Johannes Brahms, pana la Richard Wagner si Arnold Schönberg ca intemeietor al unei ere noi in muzica, este considerat pana astazi ca figura cardinala in evolutia muzicii tuturor timpurilor, recunoscut si in limbajul si tehnica muzicii contemporane.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1686
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site