Abordarea PESC in Tratatul de la Lisabona

Abordarea PESC in Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona reia in primele sale articole si paragrafe, obiectivele pe care Uniunea Europeana si le-a asumat si in tratatele anterioare. Completarile apar in ceea ce priveste scopurile Politicii Externe si de Securitate Comuna, care conform Articolului 21, paragraful 2, sunt, pe langa cele avocate anterior in tratate, si urmatoarele :

• promovarea dezvoltarii durabile pe plan economic, social si de mediu, a tarilor in curs de dezvoltare , in scopul de a eradica saracia;
• incurajarea    tuturor tarilor de a se integra in economia globala, inclusiv prin eliminarea treptata a barierelor din calea comertului international;
• acordarea de asistenta tarilor,regiunilor si populatiilor care se confrunta cu dezastre naturale sau provocate de om;
• promovarea unui sistem bazat pe o cooperare multilaterala mai puternica si pe o buna guvernare globala.

Astfel remarcam tendinta Uniunii Europene de a-si dezvolta capabilitati de putere civila, menite sa ajute la gestionarea mai eficienta a problemelor ce apar in sistemul international.

Astfel, prevederile Tratatelor precedente, nu sunt major schimbate ci mai degraba actualizate si imbunatatite. Modificarile majore lipsesc din Tratatul de la Lisabona, fapt pentru care , in ceea ce priveste PESC, tratatul reia majoritatea prevederilor si clauzelor din tratatele anterioare.

Ceea ce este de mentionat este faptul ca, Inaltul Reprezentant primeste o serie de prerogative mai extinse. Astfel, acesta "consulta periodic Parlamentul European cu privire la aspectele principale si la optiunile fundamentale din domeniul politicii externe si de securitate comune si ale politicii de securitate si aparare comune si il informeaza in privinta evolutiei acestora. Acesta se asigura ca punctele de vedere ale Parlamentului European sa fie luate in considerare in mod corespunzator. Reprezentantii speciali pot fi implica i in activitatea de informare a Parlamentului European"[2]. Inaltul Reprezentant devine figura centrala a expresiei in plan extern a PESC.

Capacitatea Consiuliului European Sub noile atributii conferite de Tratatul de la Lisabona, de a putea defini intereselse si obiectivele strategice, pentru toate domeniile de actiune externa a UE, reprezinta o importanta insertie simbolica a autoritatii statelsor membre, asupra domeniilor de politica comunitara, desi ramane de vazut impactul practice al acesteia .

De asemeni, trebuie avut in vedere faptul ca, prin acordarea de personalitate juridica, Uniunea Europeana va fi mult mai usor perceputa ca o entitate politica.

Identitatea politica a Uniunii Europene este strans legata de dezvoltarea Politicii Externe si de Securitate Comuna. Tratatul de la Lisabona intareste cooperarea in domeniul politicii externe, aducand statele membre mai aproape de a impartasi o politica externa comuna, care s-ar reflecta in cristalizarea unei identitati politice europene.

Daca Tratatul de la Maastricht reprezinta primul pas spre conceptualizarea unei identitati politice europene, Tratatul de la Lisabona reprezinta cu siguranta, primul pas in exprimarea concreta a unei atare identitati in planul relatiilor internationale.

In ceea ce priveste discutia prezenta, Tratatul de la Lisabona aduce o inovatie majora. Astfel, conform Tratatului se introduce functia de Presedinte al Consiliului European, ales de catre membrii acestuia, care insa nu poate exercita un mandat national. Acesta urmeaza a asigura reprezentarea PESC fara a aduce atingere atributiilor Inaltului Reprezentant[4].

Presedintele ales, cu mandat determinat, rezolva problema confuziei in reprezentarea externa, intrucat se renunta la alternanta de Presedinti, sefi de executive ale statelor membre, cu directii si interese in politica externa diferite.

Din punct de vedere a dezvoltarii si perceptiei PESC pe plan extern, reprezentarea printr-un presedinte care sa exprime o directie unica si constanta de politica externa, va favoriza perceperea Uniunii ca un bloc politic cu o identitate politica aparte.

Coerenta politicii externe si de securitate comunava fi de asemenea ameliorata in viitor, prin crearea unui post de Inalt reprezentant pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate, in acelasi timp Vice-Presedinte al Comisiei Europene, care va dispune de prerogativele unui ministru de externe al Uniunii, fiind ajutat si de un important serviciu diplomatic.

Ministrul de Externe al Uniunii Europene introdus de catre Tratatul de la Lisabona, urmeaza a detine , atat, responsabilitatile Inaltului Reprezentant, cat si cele ale Comisarului responsabil de Afaceri Externe, fiind astfel incadrat atat in Consiliu, cit si in Comisie, in calitate de Vice-Presedinte . Astfel, Ministrul de Externe va contribui la atit la prepararea, cat si la implementarea dispozitiilor PESC si PESA. Totodata, acesta va asigura reprezentarea Uniunii Europene, in cadrul Conferintelor Internationale, si se va ocupa de a asigura consistenta dialogului politic cu tertii. Ministrul de Externe al UE, va prezida , Serviciul de actiune Externa European, o noua institutie introdusa de catre Tratatul de la Lisabona. Serviciul de actiune externa, introdus de Articolul 13a, paragraful 3, are rolul de a asista Inaltul Reprezentant, in indeplinirea mandatului acestuia. Functioneaza in cooperare cu serviciile diplomatice ale statelor membre, si inglobeaza in componenta sa oficiali din Secretariatul General al Consiliului si din Comisie, si este secondat de un staff format din serviciile diplomatice nationale. Organizarea si functionarea sa urmeaza a fi definita in urma unei decizii a Consiliului, care va fi luata la propunerea Inaltului Reprezentant.

Aceste noi aranjamente institutionale, pun problema relatiilor dintre diferitele institutii, aici avandu-se in vedere, relatiile dintre Ministrul de Externe, Presedinte, Inaltul Reprezentant si Comisarul pentru Afaceri Externe. Felul in care vor fi gestionate aceste relatii va influenta mult, eficienta PESC si PESA in ansamblul relatiilor externe ale UE cu Tertii.

Astfel, trebuie sa remarcam ca, Tratatul de la Lisabona creeaza un cadru mai coerent in perceptia si functionarea PESC, in sensul in care putem vorbi despre mai ,multa transparenta si eficacitate in implementarea actiunilor intreprinse sub Pilonul II al Tratatului de la Maastrich.