Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


PARTIDELE POLITICE

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




PARTIDELE POLITICE





1. Notiunea de partid politic

In societatea moderna partidele politice s-au impus ca realitati incontestabile. Procesul aparitiei lor trebuie privit in stransa corelatie cu aparitia si dezvoltarea parlamentarismului, deci cu ideea de reprezentare in viata publica. in ansamblul institutiilor unei societati cele mai apropiate pot fi considerate statul si partidele politice care desigur nu trebuie confundate.

“Statul exprima colectivitatea in timp ce partidele politice exprima ideologiile si interesele grupurilor sociale care coexista in cadrul natiunii”. Evolutia partidelor politice de la aparitia lor si pana in prezent poate fi considerata spectaculoasa.

Stabilirea conceptului de partid politic este necesara pentru explicarea, interpretarea si desigur aplicare unor prevederi constitutionale si legale.

Constitutia utilizeaza notiunile de partide politice in art 8 (2), art. 37 (3), partide in art. 37 (2), in art. 84 (1).

Definirea stiintifica a partidului politic se impune in ideea explicarii corecte a raporturilor partide - parlamente si mai ales a distinctiei ce trebuie facuta aici intre raporturile politice partid - alesi (deputat, senator) si raporturile juridice. Aceste distinctii sunt deosebit de importante in sistemele constitutionale care se fundamenteaza pe mandatul reprezentativ.

Partidele politice sunt rezultatul asocierii libere a cetatenilor. Ca orice asociatie, partidul politic rezulta din exercitarea de catre cetateni a dreptului de asociere, ca manifestare libera a vointei lor de a se constitui intr-un partid.

Definirea partidului politic nu poate fi conceputa fara nominalizarea scopului (scopurilor) acestuia. Este firesc sa se explice (sa se afirme) in ce scop cetatenii se asociaza in partide.

Constitutiile reglementand scopurile partidelor politice stabilesc ca acestea sunt: contributia, dupa metoda democratica, la determinarea politicii nationale (Italia, art. 49); contributia la formarea vointei politice a poporului (Germania, art. 21); contributia la exprimarea sufragiului (Franta, art. 4); contributia la formarea si la manifestarea vointei populare, fiind instrumentul fundamental al participarii politice (Spania, art. 6); contribuirea la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor (Romania, art. 8).

Definirea partidului politic nu poate face abstractie de necesitatea existentei unor coordonate juridice cat priveste scopurile si activitatea. Aceste coordonate juridice sunt prevazute in constitutii si legi, in functie de ele apreciindu-se constitutionalitatea partidului politic.

Astfel vazute lucrurile, partidele politice pot fi definite ca fiind asociatii libere ale cetatenilor prin care se urmareste, pe baza unei platforme (program), definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, asociatii care au, si-si afirma clar si deschis, vocatia si aptitudinea guvernarii.

2. Scopul asocierii cetatenilor in partide politice. Functiile partidelor politice

Fara indoiala explicatiile din paragraful anterior au cuprins si multe date despre functiile partidelor.

Nu poti incerca o definire a partidului politic fara a avea in vedere motivatia asocierii si rolul ce revine unei asemenea asociatii. Anumite sublinieri se mai impun totusi.

3. Categorii si variante de partide politice

Orice incercare de a clasifica partidele politice si mai ales de a incadra un caz concret intr-o categorie sau alta, implica un mare risc teoretic si ramane permanent discutabila, aceasta pentru cel putin doua motive. Primul este rezultatul diversitatii fenomenului. Al doilea motiv rezulta din evolutia partidelor politice atat in general cat si in concret.

A. Partide confesionale, partide regionale, partide nationale, partide
de clasa, partide etnice

Asemenea diferentiere se poate face prin criteriul apartenentei si orientarii membrilor ce le compun si platformelor lor.

a) Partidele confesionale au drept criteriu de constituire credintele
religioase.



b) Partidele regionale sunt expresia unui „egoism local rau inteles” (P.P.
Negulescu), reprezentand interesele locale ale diferitelor regiuni ale unui stat
unitar sau ale diferitelor parti ale unui teritoriu national neajuns inca la unificare.

c) Partidele nationale au aparut in secolul XIX odata cu confirmarea
principiului nationalitatilor. in aceasta categorie sunt nominalizate partidele din
Imperiul Austro-Ungar, Partidul National-Liberal din Prusia (1866-1870), Partidul “Popular” Slovac al lui Andrej Hlinka.

d) Partidele de clasa, o spune chiar denumirea, exprima interese unei
clase sociale. Au aparut in secolul XIX iar in aceasta categorie sunt
nominalizate partidele socialiste, partidele agrariene, partidele taranesti. Aici se
include si clasificarea, ce a dominat de aproape un secol, in partidele burgheze
si partidele muncitoresti.

e) Partidele etnice, sunt specifice continentului african, avand in vedere
ca aici formarea natiunilor nu a precedat formarea statelor independente ci
formarea statelor a fost considerata de catre conducatorii africani ca fiind cel
mai bun mijloc pentru crearea natiunilor.

B. Partide democratice, partide liberale, partide conservatoare, partide
social-democrate, partide de stanga, partide de centru, partide de dreapta

Enumerarea este evident exemplificativa si incompleta, integrarea intr-o categorie sau alta este dificila, dar criteriul unei asemenea clasificari poate fi cel al cailor folosite pentru rezolvarea marilor probleme precum: raporturile dintre individ si societate; raporturile dintre stat si compartimentele sale; raporturile dintre stat si biserica.

D. Partide de cadre si partide de mase

Este o clasificare des evocata. Criteriul este al compozitiei partidelor.

a) Partidele de cadre unesc notabilitatile, reprezentantii elitelor sociale.
Stau la originea democratiei in epoca votului restrans. Universul lor politic este
centrul (radicalii) si mai ales dreapta. Sunt descentralizate si slab organizate.
Mai sunt denumite si partidele patronilor.

Sunt nominalizate aici Partidul Radical Francez (1901), partidele conservatoare.

b) Partidele de mase sunt efectul introducerii votului universal, cuprind un mare numar de membrii.

E. Partide suple si partide rigide

Este o clasificare explicata de Schwartzenberg, realizata prin criteriul disciplinei votului. Partidul este suplu daca permite parlamentarilor sai sa voteze cum vor si este rigid daca impune acestora sa voteze numai intr-un anumit sens.

F. Partide unice, partide unificate, partide dominante

Distinctia se face mai ales de catre cei care au examinat partidele politice africane (Lavroff, de exemplu). Africa neagra a crezut ca a gasit propria sa cale cu partidul unic sau unificat. Din anul 1962 s-a manifestat tendinta de unificare a partidelor.

Partidul unificat este o uniune de partide politice care, regrupate intr-un cadru nou, accepta un program comun, adesea putin elaborat. Este o solutie ce se situeaza intre uniunea nationala si partidul unic care constituie un ansamblu omogen supus unei directii unice.



Partidul dominant poate exista acolo unde unui partid i se recunoaste (sau i se stabileste) pozitia dominanta. Desigur ies din discutie sistemele cu partide unice si raman numai sistemele pluraliste cu, desigur, limitarile inerente, datorite unei dominari politice.

4. Sisteme de partide politice

Prin aceasta urmeaza a se explica ansamblul de raporturi ce exista in fiecare sistem constitutional. Cea mai raspandita clasificare a sistemelor de partide distinge: partidul unic, bipartidismul (dualismul) si multipartidismul. O alta clasificare, de asemenea interesanta, este cea care cuprinde partidele pragmatic-pluraliste si cele revolutionare-centralizatoare.

Bipartidismul se inscrie in cadrul democratiei pluraliste si liberale. El ofera cetatenilor o alegere clara si suficienta, iar la nivelul puterii o majoritate neta.

Multipartidismul este forma frecvent folosita in democratiile pluraliste si liberale. La nivelul alegatorilor ofera fiecaruia o alegere mai larga si mai bine adoptata la gama opiniilor ce pot exista intr-o societate

a) Partidele politice in Romania dupa Revolutia din decembrie 1989

Romania se caracterizeaza astazi prin existenta unui numar foarte mare de partide. O analiza a acestui fenomen, desigur, excede preocuparile noastre.

Partidele politice din Romania au o istorie a lor, inceputa inaintea primului razboi mondial, continuata apreciabil intre cele doua razboaie mondiale pana cand prin Decretul-lege pentru dizolvarea tuturor asociatiunilor, a gruparilor sau partidelor politice s-a stabilit ca: toate asociatiunile, gruparile sau partidele actualmente in fiinta si care s-au constituit in vederea propagarii ideilor politice sau a realizarilor, sunt si raman dizolvate; nici o noua organizatiune politica nu va putea activa decat in conditiunile si cu formele prevazute printr-o lege speciala ce se va intocmi in acest scop.

In Romania, sunt inregistrate si functioneaza legal un numar de peste o suta de partide politice. Desigur, din 1990 pana in prezent s-au realizat si multe unificari de partide, schimbari de denumiri. Fara a intra in detalii, cateva aspecte, de suprafata, pot fi subliniate. Daca majoritatea se denumesc partide, unele au si alte denumiri precum: uniuni, fronturi, ligi, forumuri, miscari, aliante etc.

Partidele politice s-au organizat in baza Decretului-lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind inregistrarea si functionarea partidelor politice si a organizatiilor obstesti din Romania, decret al carui continut l-am analizat deja la dezvoltarea constitutionala.

b) Cateva exigente juridice privind partidele politice

Fata de rolul partidelor politice, in mod firesc se impun anumite exigente constitutionale si legale in materie. Cel putin doua asemenea exigente ni se par ca trebuie precizate:

sporirea rolului partidelor politice, marea lor forta de influentare a
electoratului si de aici (sau prin aceasta cale) determinarea continutului si
trasaturilor guvernarii, nu pot ramane fara importante semnificatii de ordin juridic si statal. De aceea, intr-un stat de drept si democratic consacrarea prin constitutie a unor reguli privind partidele politice devine obligatorie. Este o exigenta a timpurilor noastre stiut fiind ca in conceptia clasica partidele reprezentau un fenomen exterior constitutiei;

dispozitiile constitutionale trebuie sa fie detaliate printr-o lege a
partidelor politice. Desigur acest lucru se face demult, existand experienta si
traditii care pot fi valorificate. Dar si acest lucru ni se pare ca fiind important, legea trebuie sa contina obligatia ca prin statutul care-l prezinta cu prilejul inregistrarii sa se specifice explicit calitatea de partid politic. Astfel spus sa existe obligatia legala, ca la inregistrare asociatiile sau organizatiile ce vor sa se organizeze ca partide politice sa declare oficial si expres acest lucru.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 620
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site