CAMERA DEPUTATILOR

CAPITOLUL 1 - PREZENTAREA INSTITUTIEI

Infiintarea si desfasurarea activitatii Camerei Deputatilor , limitele autoritatii acesteia ca for legislativ suprem al tarii , sunt reglementate prin Constitutie. Camera Deputatilor isi elaboreaza propriile regulamente de organizare si functionare, functionand in baza legala a acestora si a Constitutiei.

Fata de celelalte institutii de guvernamant, Camera deputatilor se deosebeste prin:

• modalitatea de constituire
• importanta misiunii sale, toate celelalte institutii avand nevoie de legi pentru a putea functiona
• functia de legiferare
• organizare
• proceduri caracteristice
• functia de for reprezentativ al statului
• Principalele caracteristici ale Camerei Deputatilor sunt:

functia de for reprezentativ

Timp de multa vreme, principala atributie a parlamentelor a fost de a reprezenta cetatenii la nivelul statului, dupa criterii geografice. La inceput era o institutie pur consultativa, ai carei componenti indeplineau functii executive limitate in teritoriu, la solicitarea conducatorului statului. Functiile de legiferare si de reglementare a politicii publice au aparut treptat, pe masura ce functionarea societatii s-a complicat.

functia de legiferare

Legiferarea a devenit , cu timpul, functia cea mai importanta a Camerei Deputatilor. Functia legislativa presupune adoptarea de norme juridice , obligatorii pentru executiv, iar in caz de litigii si pentru puterea juridica.

Daca exercitarea functiei legislative apartine teoretic numai Parlamentului, in practica legislativul imparte aceasta functie cu executivul, cu electoratul prin referendum, si cu propriile comisii. In acest sens trebuie precizat ca executivul se implica in aceasta functie prin initiativa legislativa. Din acest motiv se vorbeste despre limitele puterii legialative, insa aceste limitari sunt date de Constitutie, care stabileste chestiunile care trebuiesc reglementate prin lege , lasand atributii in acest sens si altor organe de stat.

stabileste principalele directii ale politicii in diverse domenii

Membrii Camerei Deputatilor sunt alesi de catre cetateni sa ia decizii in cele mai importante probleme. Imputernicirile Camerei Deputatilor sunt prevazute in Constitutie si se realizeaza prin lege. Camera deputatilor poate lua decizii in urmatoarele directii:

social-economic

juridic

cultural

statal

In acest sens, Camera Deputatilor impreuna cu Senatul au urmatoarele atributii:

adopta bugetul

aproba programul Guvernului

declara mobilizarea generala sau partiala

reglementeaza alegerile

reglementeaza organizarea si desfasurarea referendumului

organizeaza functionarea organelor de stat precum si a partidelor politice

organizarea fortelor armate si a apararii nationale

stabileste regimul juridic al starii de asediu si al starii de urgenta

stabileste infractiunile si pedepsele si acorda amnistii

reglementeaza cetatenia

stabileste sistemul general al impozitelor si taxelor si emisiunea de moneda

stabileste regimul proprietatii si al mostenirii

stabileste regulile generale privind raporturile de munca, sindicatele si securitatea sociala

organizeaza invatamantul

organizeaza administrativ teritoriul

stabileste proceduri jurisdictionale

stabileste statutul functionarilor publici, etc

alege, instituie , numeste si revoca unele autoritati statale

Ca si Senatul, Camera Deputatilor are prioritate fata de celelalte puteri publice si:

alege si revoca sefii de state sau guvern

aproba componenta guvernelor sau revoca guverne prin motiuni de neincredere sau motiuni de cenzura

numeste in functii inalti functionari

alege si revoca judecatori, etc

controleaza alte institutii ale statului

Potrivit Constitutiei si legilor, Camera Deputatilor impreuna cu Senatul pot controla:

activitatea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii

executia bugetara , cu prilejul aprobarii contului de incheiere a exercitiului bugetar

activitatea Bancii Nationale si a Curtii de Conturi

activitatea Serviciului Roman de Informatii

Controlul parlamentar este exercitat:

a)    direct de catre intreg Parlamentul prin audierea si dezbaterea unor dari de seama , mesaje, rapoarte, programe de actiune

b)    prin comisile parlamentare permanente sau speciale

c)    prin intrebari si interpelari adresate de catre parlamentari demnitarilor si institutiilor

d)    prin demersurile de rezolvare a petitiilor cetatenilor

e)    prin Avocatul poporului

decide in politica externa

Cele mai importante atributii in acest domeniu sunt:

stabilirea liniilor directoare ale politicii interne si externe a statului si controlarea infaptuirii acestora

ratificarea tratatelor internationale si denuntarea acestora

declararea starii de razboi precum si suspendarea ostilitatilor militare

hotararea privind incheierea armistitiului si dispunerea incetarii starii conflictuale

ratificarea tratatelor de pace

In ceea ce priveste relatiile Camerei Deputatilor cu alte institutii , acestea sunt preponderent de colaborare cu Ministerele in special la nivel de experti , dar si de control, asa cum s-a aratat mai sus. Activitatea de relatii externe a Camerei Deputatilor in legislatura 1996-2000 se inscrie in coordonatele generale ale diplomatiei parlamentare romanesti si s-a concretizat in:

v     initiative de politica externa ale Parlamentului

v     relatii bilaterale cu alte parlamente nationale

v     participarea parlamentarilor romani la activitatea forurilor parlamentare europene si internationale ( Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, Adunarea Parlamentara a OSCE, Adunarea Parlamentara a NATO , Adunarea UEO, Uniunea Interparlamentara, Adunarea Parlamentara a Francofoniei, Adunarea Parlamentara a Cooperarii Economice la Marea Neagra, Initiativa Central-Europeana - dimensiunea parlamentara, etc)

v     ratificarea tratatelor, conventiilor si acordurilor internationale

v     controlul parlamentar asupra guvernului in realizarea obiectivelor prioritare de politica externa

Activitatea de politica externa a Camerei Deputatilor s-a desfasurat in concordanta cu strategia generala de relatii internationale ale Romaniei. Obiectivele esentiale ale politicii externe romanesti au fost si obiectivele diplomatiei parlamentare , exercitata la nivelul conducerii Camerei Deputatilor, al comisiilor parlamentare si al grupurilor politice , al delegatiilor permanente sau la nivelul individual al membrilor legislativului. Acestea au vizat:

continuarea eforturilor diplomatice in vederea integrarii Romaniei in structurile europene si euroatlantice prin intensificarea relatiilor cu parlamentele tarilor membre ale Uniunii Europene si NATO

dezvoltarea unor relatii privilegiate cu parlamentele statelor care pot oferi un sprijin substantial pentru consolidarea proceselor de democratizare si de reforma din tara noastra: S.U.A., Germania, Marea Britanie, Franta, Italia si Spania

intensificarea relatiilor cu parlamentele tarilor vecine si din apropierea Romaniei pentru consolidarea raporturilor de buna vecinatate si afirmarea Romaniei ca factor de echilibru si de stabilitate in zona

aprofundarea relatiilor cu Parlamentul Republicii Moldova pentru crearea conditiilor care sa duca la adancirea integrarii economice si la consolidarea spatiului cultural si spiritual comun

stimularea cooperarii cu tarile din bazinul Marii Negre , folosind cadrul Adunarii Parlamentare a Cooperarii Economice la Marea Neagra

dezvoltarea relatiilor cu parlamentele tarilor din zone de interes extraeuropene, pornind de la legaturile traditionale existente cu unele din aceste tari si de la interesele specifice manifestate de acestea in dezvoltarea relatiilor parlamentare cu Romania

Relatiile parlamentare multilaterale au reprezentat , si in legislatura 1996-2000, o dimensiune activa a relatiilorparlamentare externe. S-au realizat peste 590 de actiuni in tara si in strainatate , in principal prin activitatea delegatiilor Parlamentului Romaniei la organismele parlamentare europene si internationale , dupa cum urmeaza:

Delegatia permanenta a Parlamentului Romaniei laAdunarea Parlamentara a Consiliului Europei a avut o participare activa la toate sesiunile acestui organism, precum si in diversele comisii din care parlamentarii romani fac parte (in total 243 de actiuni)

Comitetul Parlamentar Mixt Romania - UE, organism creat in baza Acordului European de Asociere a tarii noastre la UE si reprezentand cadrul institutionalizat al dialogului nostru cu Parlamentul European a organizat in aceasta perioada intalniri bianuale , precum si alte reuniuni la nivelul Biroului Comitetului Permanent Mixt. In total actiunile organizate cu organismele Uniunii Europene sunt in numar de 76.

In calitate de membru fondator al OSCE, Romania a participat cu drepturi depline la dimensiunea parlamentara a acestei organizatii , precum si la actiunile de monitorizare a alegerilor din diferite state europene organizate sub egida OSCE. Mentionam ca la sesiunea din luna iunie 2000 a Adunarii Parlamentare a OSCE , ale carei lucrari s-au desfasurat la Bucuresti , a fost ales in functia de presedinte al acestui for parlamentar deputatul roman Adrian Severin.

Delegatia Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara NATO a participat activ la sesiunile in plen si in comisii ale acestui for parlamentar , precum si la seminariile organizate sub egida lui pentru dezbaterea unor probleme majore ale securitatii euroatlantice si ale extinderii Aliantei

Romania are statutul de partener asociat al Uniunii Europei Occidentale si in aceasta calitatereprezentantii Parlamentului Romaniei au avut o participare activa in comisiile Adunarii si au indeplinit rolul de raportor pe anumite teme .

Camera Deputatilor a ratificat in timpul legislaturii 1996-2000 peste 250 de tratate si conventii internationale la care Romania a devenit parte , precum si acorduri, protocoale cu caracter bilateral sau multilateral. In momente importante ale vietii internationale Parlamentul Romaniei a adresat speluri sau mesaje altor parlamente sau unor organizatii internationale. Mentionam Apelul catre parlamentele tarilor NATO ( aprilie 1997), Apelul cu privire la inceperea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana (noiembrie 1997) , Apelul Camerei Deputatilor catre Adunarea Generala a ONU cu prilejul implinirii a 50 de ani de la adoptarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului (10 decembrie 1998), Declaratia-Apel a Parlamentului Romaniei catre Parlamentele statelor membre NATO inaintea Summit-ului de la Washington (10 martie 1999).

In contextul cresterii pe plan mondial a interdependentei dintre sfera interna si cea internationala a politicii statelor, Camera Deputatilor s-a implicat activ in definirea obiectivelor de politica externa ale Romaniei si in punerea in aplicare a acestei politici.

Activitatile Camerei Deputatilor sunt finantate din bugetul Camerei Deputatilor care se publica in Monitorul Oficial. Camera Deputatilor aproba bugetul propriu inaintea dezbaterii bugetului de stat si il inainteaza Guvernului in vederea includerii lui in bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital in bugetul propriu se face su consultarea Guvernului.

Pentru transparenta activitatii Camerei Deputatilor si imbunatatirea relatiei acesteia cu societatea civila , precum si cu cetatenii, in structura organizatorica a Camerei a fost constituita Directia pentru relatii publice , care are ca obiectiv principal institutionalizarea unui dialog permanent cu cei interesati indeosebi de procesul legislativ , dar si de modul in care deputatii isi exercita mandatul. Directia pentru relatii publice si-a urmarit scopul pentru care a fost infiintata in perioada 1996-2000 , prin activitatea de primire , inregistrare , evidenta , analiza si expediere a petitiilor in vederea solutionarii de catre autoritatile si institutiile centrale si locale , precum si urmarirea modului de solutionare a problemelor rezultate din petitii si audiente.

Directia pentru relatii publice cuprinde:

Serviciul pentru analiza si rezolvarea petitiilor

Serviciul pentru evidenta, secretariat si registratura

Birou de audiente

Birou de informatii publice si raporturile cu societatea civila

Birou de registratura generala

CAPITOLUL 2 - SISTEMUL ORGANIZATORIC IN CADRUL

CAMEREI DEPUTATILOR

Sistemul organizatoric al Camerei Deputatilor este prezentat in documentele de formalizare a structurii organizatorice: Regulamentul de organizare si functionare, organigrama, fisele de post.

Camera Deputatilor isi elaboreaza propriul Regulament de organizare si functionare, care se publica in Monitorul Oficial.Actualul Regulament de organizare si functionare al Camerei Deputatilor aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr.8 din 24 februarie 1994 a fost publicat in Monitorul Oficial nr.51 din 31 ianuarie 2001.

Regulamentul Camerei Deputatilor este structurat pe sase capitole, si anume:

Organizarea Camerei Deputatilor

Desfasurarea lucrarilor Camerei Deputatilor

Motiuni, intrebari, interpelari, informarea deputatilor, petitii si diverse interventii

Statutul deputatului

Serviciile Camerei Deputatilor

Dispozitii finale

Structurile interne ale Camerei Deputatilor sunt constituite din : Biroul permanent, comisiile parlamentare si grupurile parlamentare.

Pentru validarea mandatelor Camera Deputatilor alege in prima sa sedinta o comisie de validare care sa reflecte configuratia politica a Camerei si care functioneaza pe intreaga durata a mandatului.Comisia de validare isi alege un presedinte si doi vicepresedinti care alcatuiesc biroul comisiei.Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majoritatii deputatilor prezenti,iar Camera Deputatilor este legal constituita dupa validarea a doua treimi din mandatele de deputat.

Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputatilor si se pot constitui din cel putin 10 deputati care au candidat in alegeri pe listele aceluiasi partid.Liderul grupului parlamentar prezinta Camerei denumirea acestuia precum si componenta lui numerica si nominala.

Presedintele Camerei Deputatilor este si presedintele Biroului permanent,din care mai fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori.

Biroul permanent al Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii:

propune Camerei data inceperii si data incheierii sesiunilor parlamentare

solicita presedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare

supune aprobarii Camerei Deputatilor regulamentul acesteia

prezinta Camerei spre aprobare proiectul de buget al acesteiasi contul de incheiere a exercitiului bugetar

primeste si distribuie peoiectele de legi

intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei si programul de lucru al acesteia,etc

Presedintele Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii:

convoaca deputatii in sesiuni ordinare sau extraordinare

conduce lucrarile Camerei Deputatilor si asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor precum si respectarea regulamentului

conduce lucrarile sedintei Biroului Permanent

convoaca Comitetul ordinii de zi,prezideaza lucrarile acestuia si ii supune spre aprobare proiectele ordinii de zi

reprezinta Camera Deputatilor in relatiile interne si externe

Vicepresedintii indeplinesc prin rotatie atributiile presedintelui precum si alte sarcini incredintate de Biroul permanent

Secretarii intocmesc lista inscrierilor la cuvant,prezinta propunerile,amendamentele si orice alte comunicari adresate Camerei,efectueaza apelul nominal,consemneaza rezultatul votului,tin evidenta hotaririlor adoptate,vegheaza la intocmirea stenogramelor.

Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului,functionarea si calitatea serviciilor Camerei si fac propuneri corespunzatoare Biroului permanent.

Comitetul ordinii de zi este alcatuit din liderii grupurilor parlamentare si are urmatoarele atributii:

aproba ordinea de zi a sedintelor Camerei si programelor de lucru al acesteia

organizeaza dezbaterile prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar a timpului afectat pentru luarile de cuvant in sedinta

Comisiile Camerei Deputatilor sunt organe de lucru infiintate cu scopul de aindeplini insarcinarile care le sunt incredintate in vederea pregatirii lucrarilor Camerei.Camera Deputatilor constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale.Poate constitui de asemenea comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.

Comisiile permanente sunt formate dintr-un numar de 13 - 40 de deputati,cu exceptia comisiei pentru regulament,care se compune din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar.Un deputat face parte , in mod obligatoriu ,dintr-o singura comisie permanenta,cu exceptia membrilor Comisiei pentru regulament si ai Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor, care pot face parte si dintr-o alta comisie permanenta.

Alcatuirea comisiilor Camerei Deputatilor se face cu respectarea configuratiei politice a Camerei.

Comisiile permanente isi aleg birourile compuse din cate un presedinte, 2 vicepresedinti si 2 secretari, cu exceptia Comisiei pentru regulament,al carei birou este compus din presedinte,un vicepresedinte si un secretar.

Biroul fiecarei comisii are urmatoarele atributii:

propune ordinea de zi a sedintelor,prezentand comisiei lista cuprinzand toate initiativele legislative si celelalte probleme de competenta acesteia

propune proiectul regulamentului de functionare a comisiei

stabileste sarcinile ce revin deputatilor din comisie

adopta hotarari in chestiuni care intereseaza bunul mers al activitatii comisiei

constituie,daca e necesar , subcomisii , desemnandu-le misiunea , componenta si conducerea

Presedintele comisiei are urmatoarele atributii:

conduce sedintele comisiei

poate propune ca la lucrarile comisiei ,in scopul realizarii lor in bune conditii,sa ia parte si alte persoane

asigura reprezentarea comisiei in raporturile cu Guvernul,cu Biroul permanent al Camerei si cu celelalte comisii

indeplineste alte atributii cerute de desfasurarea in bune conditii a lucrarilor comisiei

Vicepresedintii comisiilor indeplinesc pe rand, in lipsa presedintelui, atributiile acestuia.

Secretarii comisiilor au urmatoarele atributii:

tin evidenta prezentei membrilor comisiei la sedintele acesteia

asigura redactarea tuturor actelor comisiei

urmaresc intocmirea proceselor-verbale ale sedintelor comisiei

indeplinesc orice atributii necesare bunului mers al activitatii comisiei,ca urmare a dispozitiilor biroului sau ale presedintelui acesteia

Participarea deputatilor la sedintele comisiilor este obligatorie.In timpul sesiunii,sedintele comisiilor parlamentare pot avea loc in acelasi timp cu cele ale plenului Camerei,pe baza aprobarii date de Comitetul ordinii de zi.

Sedintele comisiilor nu sunt publice.In mod exceptional comisiile pot hotara invitarea la dezbateri a reprezentantilor presei,precum si conditiile in care lucrarile pot fi transmise la radio sau la televiziune,daca acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care recomanda pastrarea secretului acestor dezbateri.

Ministrii au acces la lucrarile comisiilor.Daca li se solicita participarea, prezenta lor devine obligatorie.

Hotararile comisiilor se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.

La sfarsitul fiecarei sedinte , prin grija biroului comisiei se redacteaza un comunicat de presa.Sinteza lucrarilor fiecarei comisii se publica saptamanal in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a.

Comisiile Permanente se aleg pe intreaga durata a legislaturii. Denumirile si domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt urmatoarele:

Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare

Restructurarea economiei la nivel macroeconomic si la nivel sectorial;

Programe de reconstructie si dezvoltare

Prognoza economica

Mijloace si institutii specifice ale economiei de piata

Problemele preturilor si concurentei

Libera initiativa

Privatizarea

Activitatea economica a Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si a societatilor de investitii financiare, a regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital integral de stat sau mixt

Importul si exportul de capital

Alte probleme privind strategia dezvoltarii economice si politica reformei

Comisia pentru buget, finante si banci

Bugetul de stat si executia bugetara

Bugetul asigurarilor sociale de stat si executia acestuia

Politica financiara

Sistemul de impozite si taxe, asigurari si reasigurari

Echilibrul monetar, circulatia baneasca, credite si sisteme de credite, dobanzi, scont

Bursa de valori si efecte

Imprumuturi externe ale statului sau garantate de stat

Investitii realizate din credite bugetare

Comisia pentru industrii si servicii

Industria si ramurile ei

Transporturi, telecomunicatii, comert interior si exterior, turism

Protectia consumatorului

Strategii de dezvoltare a industrilor si a serviciilor

Asigurarea resurselor de materii prime si energie pentru economia nationala

Dezvoltarea intrprinderilor mici si mijlocii in industrie si in servicii

Probleme specifice ale privatizarii in industrie si servicii,ale dezvoltarii sectorului privat in aceste ramuri

Bursele de marfuri industriale si servicii

Strategii de investitii

Calitatea produselor industriale si a serviciilor

Standarde si marci

Protectia investitiilor si a marcilor

Progresul tehnic si dezvoltarea tehnologica

Eficienta si capacitatea concurentiala a produselor si serviciilor pe piata interna si externa

Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice

Programe in domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic

Probleme specifice ale privatizariiin agricultura,

Libera initiativa, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare

Gospodarirea fondului funciar

Activitatea societatilor si regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultura, silvicultura si alimentatie

Servicii pentru agricultura, imbunatatiri funciare, industrie alimentara si silvicultura

5. Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele    minoritatilor nationale

Drepturile omului si ale cetateanului

Problemele minoritatilor

Libertatea de constiinta

Problemele cultelor religioase

Libertatea de exprimare prin alte mijloace decat prin presa

Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic

Autonomia locala

Reforme administrative

Organizarea administrtiv-teritoriala

Statutul functionarului public

Sisteme urbane

Retele urbane si rurale

Finantele publice locale

Sisteme ecologice si echilibrul ecologic

Calitatea aerului, apei, solului

Protectia florei, faunei si asezarilor umane

Recuperarea zonelor deteriorate

Tehnologii pentru controlul si eliminarea emisiilor poluante

Gospodarirea apelor

Amenajarea teritoriului

Constructii

Comisia pentru munca si protectie sociala

Raporturile de munca ( contractul individual de munca , timpul de lucru, concediile , protectia muncii, sistemul de salarizare, jurisdictia muncii, statutul juridic al femeii salariate)

Raporturile colective de munca ( negocierea colectiva, contractul colectiv de munca, jurisdictia conflictelor colective de munca)

Statutul juridic al sindicatelor si al organizatiilor patronale

Sistemul asigurarilor sociale ( pensii, indemnizatii, ajutor de somaj, alocatie de stat)

Asistenta sociala (ajutoare materiale , gratuitati)

Ajutoare materiale pentru persoane defavorizate

Problematica ocuparii fortei de munca

Comisia pentru sanatate si familie

Ocrotirea sanatatii populatiei

Asistenta sanitara

Forme de organizare a retelei sanitare

Problemele sociale ale familiei,mamei si copilului,batranilor si persoanelor cu handicap

Probleme demografice

Comisia pentru invatamant,stiinta,tineret si sport

Invatamantul de toate formele si gradele

Cercetarea stiintifica

Activitatea sportiva

Problemele tineretului

Protectia proprietatii untelectuale

Comisia pentru cultura,arte,mijloace de informare in masa

Institutii de arta si cultura

Protectia patrimoniului cultural national

Activitatea presei si a celorlalte mijloace de informare in masa

Comisia juridica,de disciplina si imunitati

Constitutionalitatea proiectelor de lege si a propunerilor legislative

Reglementari in domeniul dreptului civil, penal,contraventional,procedura civila,penala,

Alte reglementari cu caracter precumpanitor juridic

Problem de disciplina parlamentara,incompatibilitati,imunitati

Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala

Probleme privind apararea,ordinea publica si siguranta nationala

13.Comisia pentru politica externa

Probleme si programe de politica externa a Romaniei

Dialogul bilateral cu comisiilesimilare ale parlamentelor altor state si ale organismelor parlamentare internationale

Avzarea tratatelor,conventiilor si altor instrumente internationale la care adera Romania

Audierea persoanelor propuse sa fie numite in functia de ambasador al Romaniei in strainatate,in urma careia da un aviz consultativ

14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii

Examinarea petitiilor primite si cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petitii

Efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate in cazurile in care Camera dispune aceasta ca urmare a prezentarii unei cereri in fata Camerei

Comisia este formata din 4 subcomisii: juridica, pentru privatizare, pentru agricutura, si pentru invatamant si cultura

Comisia a primit 820 de petitii pe trimestrul I , din care 29% au fost pe probleme de agricultura

Comisia audiaza 5-6 audiente pe saptamana

15. Comisia pentru regulament

Interpretarea regulamentului

Evidenta si regularitatea cutumelor parlamentare

Elaborarea si prezentarea de propuneri Biroului permanent pentru modificarea regulamentului

Studierea si informarea operativa a Camerei si a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunari parlamentare paneuropene

Analizarea sesizarilor trimise de Camera, de Biroul permanent sau de presedintele Camerei cu privire la actele de aplicare a regulamentului si prezentarea punctului de vedere in Camera Deputatilor

16. Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor

Tehnologia informatiei si comunicatiilor, tehnologii avansate specifice domeniului,alinierea la reglementarile, standardele internationale si proprietatea intelectuala in domeniu

Pe langa comisiile permanente proprii Camerei Deputatilor, exista si comisii permanente comune ale Camerei Deputatilor si Senatului:

v     Comisia permanenta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii

v     Comisia permanenta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului de Informatii Externe

v     Comisia pentru integrare europeana

v     Comisia parlamentara pentru controlul aplicarii Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor , precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989.

Comisiile permanente examineaza proiecte de lege , propuneri legislative si amendamente, in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor; dezbat si hotarasc asupra altor problemetrimise de Biroul permanent; pot efectua anchete parlamentare.

Biroul permanent trimite spre examinare, si in vederea elaborarii rapoartelor, proiectele de lege, propunerile legislative si amendamentele comisiei permanente sesizate in fond, in competenta careia intra materia reglementata prin proiectul sau propunerea respectiva. El poate sesiza si alte comisii pentru a-si da avizul cu privire la lucrarea respectiva.

Comisia permanenta sesizata in fond va putea stabili un termen in care sa ii fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul sau propunerea legislativa , consultandu-se cu acestea si tinand seama de termenul de predare a raportului.

In caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizata in fond isi va putea redacta raportul fara a mai astepta avizul sau avizele respective.

La sedintele comisiei sesizate in fond pot participa la dezbateri raportorii comisiilor sesizate pentru avize. In raportul comisiilor sesizate in fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectiva, la toate amendamentela primite si la avizul Consiliului Legislativ. Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a actului examinat , respigerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si se inainteaza Biroului permanent.

Daca in urma dezbaterilor in plen intervin modificari importante pentru continutul proiectului el se trimite spre reexaminare comisiei sesizate in fond. Asupra acestei masuri, Camera Deputatilor se pronunta prin vot, la propunerea presedintelui Camerei sau a unui grup parlamentar.

Comisiile permanente pot tine sedinte comune cu aprobarea Biroului permanent care va stabili cu acest prilej in ce mod se va asigura conducerea lucrarilor. In asemenea situatii, comisiile elaboreaza un raport sau aviz comun. Orice comisie permanenta poate porni o ancheta, in cadrul competentei sale, cu incuviintarea Camerei Deputatilor , privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de administratie publica. Pentru a obtine incuviintarea, comisia va prezenta o cerere scrisa , adoptata cu votul majoritatii membrilor sai, in care vor fi enuntate materile ce formeaza obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare si termenul pana la care raportul comisiei urmeaza sa fie prezentat Camerei Deputatilor.

Camera Deputatilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate in hotararea de infiintare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinarii altor comisii.

La cererea unei treimi din numarul membrilor sai Camera Deputatilor va putea hotari infiintarea unei comisii de ancheta.

Daca una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, presedintele Camerei si presedintele Senatului vor initia procedura de mediere.In acest scop Biroul permanent va propune Camerei Deputatilor,dupa consultarea grupurilor parlamentare, un numar de 7 deputati care vor face parte din comisia de mediere, urmarindu-se respectarea configuratiei politice a Camerei. Deputatii aprobati de Camera Deputatilor, impreuna cu 7 senatori desemnati de Senat, formeaza comisia de mediere. In cazul in care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate in divergenta sau daca una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua Camere.

Hotararea privind structura organizatorica a Secretariatului general al Camerei Deputatilor a fost publicata in Monitorul Oficial nr.216 din 26 aprilie 2001. Secretariatul general asigura conditiile organizatorice, de specialitate si materiale pentru desfasurarea activitatii parlamentare. In cadrul compartimentelor prevazute in organigrama, se pot organiza dupa caz,directii, sectoare, servicii, birouri, oficii, sectii si ateliere, potrivit normelor de structura aprobate de Biroul permanent.

Departamentele si directiile generale din cadrul Secretariatului general al Camerei Deputatilor sunt conduse de directori generali.Secretarul general conduce intreaga activitate a Secretariatului general, conduce personalul care isi desfasoara activitatea la cabinetele membrilor Biroului permanent, la Secretariatul pentru grupurile parlamentare si la Secretariatul tehnic al comisiilor parlamentare, sub aspectul pregatirii profesionale si al respectarii ordinii interioare.

Prezentam in continuare organigrama Secretariatului general al Camerei Deputatilor :

Prezentam in continuare incadrarea cu personal a catorva comisii permanente, cu precizarea numarului persoanelor incadrate,gruparea lor pe functii si posturi si pregatirea personalului :

Expertii si consultantii au studii superioare iar secretarii si referantii pot avea si studii medii.

CAPITOLUL 3 - SISTEMUL INFORMATIONAL IN CADRUL

CAMEREI DEPUTATILOR

Camera Deputatilor si deputatii au dreptul sa obtina informatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii lor din partea organelor administratiei publice.

Camera Deputatilor si comisiile sale pot cere Guvernului si celorlalte organe ale administratiei publice informatii si documente in cadrul controlului parlamentar al activitatii acestora. In cazul in care informatiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Camera Deputatilor despre aceasta , iar Camera decide in sedinta secreta. Documentele se restituie dupa consultare.

Deputatul poate solicita de la organele administratiei publice centrale, printr-o cerere adresata presedintelui Camerei Deputatilor sau presedintelui comisiei permanente din care face parte, orice informatii sau documente, in copie certificata, utile pentru desfasurarea activitatii sale. Cererea poate fi refuzata in cazul in care aceasta priveste secrete de stat de importanta deosebita. Refuzulse aduce la cunostinta Camerei Deputatilor care va decide in sedinta secreta.

Indeplinirea mandatului de parlamentarare la baza o temeinica activitate de documentaresi cercetare, de informare in domenii diverse ale vietii sociale , care fac obiectul unor initiative legislative sau al exercitarii de catre cei alesi in Parlament a prerogativelor constitutionale si regulamentare.

Pentru a raspunde acestui deziderat, Camera Deputatilor a hotarat infiintarea in cadrul Secretariatului general a unui compartiment specializat in realizarea de studii asupra unor probleme de interes parlamentar,la cererea membrilor Biroului Permanent, a grupurilor si comisiilor parlamentare, in furnizarea de informatii, rapoarte, documentare si alte date necesare activitatii deputatilor, in elaborarea unor analize de drept comparat asupra unor initiative legislative aflate in dezbaterea Camerei, acordarea de consultatii pe probleme parlamentare, la cererea deputatilor s.a.

Activitatea propriu-zisa de informare si documentare parlamentara s-a realizat de catre Centrul pentru studii si cercetari si a Bibliotecii- structuri functionale ale Departamentului pentru informare parlamentara - si s-a concretizat in cei patru ani ai legislaturii 1996-2000 in cinci mari categori de materiale :

Sinteze tematice de legislatie interna

Studii documentare pe diverse teme de interes parlamentar

Documentare privind spectrul politic al unor parlamente, ca urmare a alegerilor legislative

Studii parlamentare

Analize de drept comparat

O preocupare majora a constituit-o dezvoltarea unei strategii de cooperare cu alte biblioteci parlamentare sau institutii de cercetare sau invatamant..

In cadrul Bibliotecii au fost elaborate in actuala legislatura lucrari de documentare bibliografica pe teme de interes parlamentar, cum ar fi :

exercitarea functiei de avocat

incompatibilitatile parlamentare

deontologia programelor audio-video

statutul functionarului public

pedeapsa alternativa

secretul in domeniul apararii nationale

greva generala

controlul asupra bancilor centrale

drepturile omului

legislatia privind tabagismul

organizarea justitiei in diferite state

dreptul de autor

accesul la informatii publice

In afara acestor lucrari s-au formulat raspunsuri la diverse cereri pe teme de interes parlamentar adresate direct de membrii Camerei. Fiind un compartiment de specialitate al Camerei, Departamentul pentru informare parlamentara si-a pastrat echidistanta fata de grupurile parlamentare si a raspuns cu solicitudine si operativitate oricarei cereri de materiale, informatii sau documentare legislative.Materialele elaborate nu au caracter politic si au fost apreciate favorabil de cei care le-au solicitat.

O alta categorie de lucrari o constituie cele pregatite din initiativa Centrului pentru studii si cercetari pe probleme de interes parlamentar si utilizate in functie de necesitati.

Toate aceste materiale au fost prezentate membrilor Biroului permanent al Camerei Deputatilor, liderilor grupurilor parlamentare si presedintulor Comisiilor parlamentare precum si membrilor Biroului permanent al Senatului, liderilor grupurilor parlamentare de la Senat si unor comisii parlamentare ale Senatului.

Cele peste 170 de studii si materiale documentare elaborate in prexent in cadrul Departamentului pentru Informare Parlamentara pot fi accesate direct pe pagina de Intranet a Camerei Deputatilor. De asemenea , periodic, Departamentul pentru Informare Parlamentara difuzeaza tuturor membrilor Camerei Deputatilor o lista completa cuprinzand materile elaborate de specialistii sai. In afara de aceste materiale, care pot fi consultate si la Biblioteca, Departamentul pentru Informare Parlamentara si-a constituit o baza proprie de date si informatii legislative accesibile pe aceeasi pagina de Intranet a Camerei Deputatilor.

CAPITOLUL 4 - SISTEMUL DECIZIONAL IN CADRUL

CAMEREI DEPUTATILOR

Pentru ca intregul mecanism de legiferare sa se declanseze este nevoie ca cineva sa propuna proiecte de legi , care la capatul unui proces dificil si deregula indelungat, sa devina legi. Proiectele de lege pot fi propuse de:

Guvernul ca institutie este cel mai indreptatit sa conceapa si sa propuna proiecte de legi, fara de care schimbarile pe care acesta si le-a propus in viata societatii nu pot avea loc. Proiectele de lege sunt produsele unor echipe de lucru dintr-unul sau mai multe ministere, aprobate ulterior in cadrul unei sedinte in plen a Guvernului. Avizarea in cadrul unei astfel de sedinte presupune adoptarea cate unei Hotarari de Guvern , in parte pentru fiecare proiect, privind inaintarea spre dezbaterea Parlamentului a respectivului proiect de lege. Odata sedinta de Guvern incheiata,Secretarul general al Guvernului trimite proiectul, textul Hotararii de Guvern si o scrisoare insotitoare standard Secretarului general al Camerei Deputatilor sau Senatului cu rugamintea de a declansa procedura de dezbatere parlamentara, trimitand totodata proiectul spre informare celeilalte Camere. Pana la promulgare, acest text va purta numele de proiect de lege.

Un parlamentar sau mai multi pot depune si ei proiectul legii , impreuna cu o scrisoare insotitoare ,la Secretarul general al Camerei de care apartin iar acesta il trimite Consiliului Legislativ. In cazul textelor provenite de la parlamentari, acestea se numesc propuneri legislative. Parlamentarii insisi pot propune amendarea legislatiei. Este nevoie ca fie si un singur parlamentar sa semneze o propunere legislativa pentru ca ea sa fie inregistrata si sa fie luata in discutie.

Constitutia Romaniei, ca toate constitutiile democratice din lume , permite cetatenilor sa propuna ei insisi completarea sau modificarea legislatiei. Intr-o democratie preponderent reprezentativa, insa,autorii Constitutiei au tinut sa se asigure ca, din moment ce un grup de cetateni nu a preferat sa apeleze la unul sau mai multi parlamentari, atunci ei trebuie sa fie in numar de cel putin 250.000 , sa provina din cel putin din judetele tarii (deci 11) iar in fiecare dintre acestea 11 sa se stranga minimum 10.000 de semnaturi.    O delegatie a celor 250.000 de cetateni depune propunerea legislativa, insotita de listele de semnaturi , la Secretarul general al uneia din Camere . Acesta sesizeaza Biroul permanent care in prima sedinta de dupa data inregistrarii , dispune trimiterea propunerii legislative , impreuna cu listele de semnaturi , la Curtea Constitutionala care urmeaza sa verifice daca s-au respectat toate conditiile prevazute de Constitutie. Aceasta implica verificarea tuturor celor 250.000 de semnaturi pentru a se garanta ca ele apartin unor persoane reale, cu drept de vot, precum si repartizarea geografica corespunzatoare. Dupa ce verificarea a fost facuta, Curtea Constitutionala returneza textul la Secretarul General al Camerei de la care a primit-o. In cazul in care conditiile constitutionale au fost indeplinite, avizul fiind favorabil, Secretarul General al Camerei trimite propunerea legislativa Consiliului Legislativ.

Textul proiectului de lege sau al propunerii legislative este luat la cunostinta de catre Biroul permanent in prima sa sedinta de dupa depunerea spre inregistrare. De asemenea , in prima sedinta a plenului Camerei,reprezentantul Biroului permanent care conduce sedinta anunta titlul proiectului de lege respectiv, numele initiatorului, precum si comisia sesizata pentru a-l examinain fond si eventualele comisii care urmeaza sa dea avize la acest text.

Nu exista o frecventa anume cu care se intruneste Biroul permanent insa tinand seama de atributile pe care acesta le are, acest lucru se intampla ori de cate ori este nevoie, chiar mai des decat o data pe zi.

Textul se imprima si se distribuie parlamentarilor si in acelasi timp sunt trimise spre dezbatere si avizarecomisiilor permanente componente. Biroul permanent poate stabili un termen in care comisia sesizata in fond trebuie sa-si depuna raportul. In cazul Camerei Deputatilor, regulamentul sau de functionare prevede ca aceste termene nu pot fi de regula mai mici de 14 zile si mai mari de 60 de zile. Modificarea termenului decis de Biroul permanent pentru prezentarea raportului comisiilor , odata hotarat , poate fi decisa numai de catre plenul Camerei.

Comisiile permanente insa, sunt comisii specializate si, prin urmare , formate din specialisti in domeniul respectiv.

Raportul comisiei, cu argumentele specialistilor care o compun , are in majoritatea cazurilor , o importanta decisiva pentru conturarea opiniilor parlamentarilor in vederea votarii unui articol sau a proiectelor de lege in ansamblu. Comisia sesizata in fond poate stabili un termen in care sa-I fie livrate avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau propunerea legislativa, prin consultare cu acestea si tinand seama de termenul in care Biroul permanent i-a cerut sa prezinte raportul.In caz de nerespectare a acestui termen , comisia sesizata in fond nu e obligata sa astepte avizul sau avizele celorlalte comisii si isi poate redacta raportul.

Pentru ca sedintele comisiilor sa aibe loc in mod legal e necesara participarea majoritatii membrilor care o compun, iar hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. Aceste hotarari pot fi avize si rapoarte . rapoartele finale, in forma in care se inainteaza Biroului permanent, contin aprecieri generale la adresa proiectului de lege , propuneri motivate privind admiterea acestuia fara modificari, respingerea acestuia sau admiterea cu modificari, facand referire la avizele primite de la alte comisii , la toate amendamentele primite si la avizul Consiliului Legislativ. In cazul cel mai frecvent in care comisia opteaza pentru promovarea initiativei legislative cu modificari, raportul va marca intr-o anexafiecare articol sau paragraf dintr-un articolpropus spre modificare, alaturi de versiunea propusa de comisie si de motivarea acestei versiuni. Rapoartele si avizele cuprind obligatoriu, pe langa opinia majoritatii membrilor comisiei, si parerea contrara motivata a celorlalti membri ai acesteia.

Raportul final este inaintat Biroului permanent. Din momentul in care el este inregistrat ca atare , raportul este multiplicat si distribuit parlamentarilor si presei, iar initiativa legislativa care face obiectul raportului intra automat pe ordinea de zi a Camerei. Proiectele de lege si propunerile legislative pentru care s-a intocmit un raport din partea comisiei sesizata in fond se inscriu pe ordinea de zi a Camerei.

Dupa aprobarea ordinii de zi de catre Camera , proiectele de lege si propunerile legislative se supun dezbaterii si adoptarii , in succesiunea in care ele au fost inscrise pe ordinea de zi. Derularea procedurii legislative in plenul Camerei comporta o dezbatere generala asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative si o dezbatere pe articole. Dezbaterea generala este precedata de prezentarea de catre initiator a motivelor care au condus la promovarea initiativei legislative. Interventia initiatorului este urmata de prezentarea raportului comisiei sesizata in fond. Dupa prezentarea raportului, presedintele da cuvantul deputatilor in ordinea inscrierii lor la cuvant. Initiatorul are dreptul sa ia cuvantul inainte de inchiderea dezbaterii generale. In faza dezbaterilor generale asupra initiativei legislative , nu pot fi propuse si nici adoptate amendamente. Daca in raportul comisiei permanente sesizate in fond se propune respingerea initiativei legislative, dupa inchiderea dezbaterii generale presedintele Camerei cere acesteia sa se pronunte prin vot.

Dupa epuizarea dezbaterii generale, Camera trece la dezbaterea pe articole a initiativei legislative , cu modificarile propuse in raportul comisiei permanente sesizate in fond. La discutarea fiecarui articol pot lua cuvantul deputatii pentru a-si exprima propria opinie sau pe cea a grupului din care fac parte, precum si initiatorul. In luarile de cuvant pot fi facute doar amendamente ce privesc probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate si care sunt de mai mica importanta.

Discutarea articolelor incepe cu amendamentele. Amendamentele trebuie sa se refere la continutul unui singur articol. In cazul in care amendamentul are consecinte importante asupra proiectului de lege se poate hotari trimiterea acestuia spre avizare comisiilor competente. Initiatorul amendamentului are dreptul sa fie ascultat in cadrul comisiei. Camera se pronunta prin vot distinct asupra fiecarui articol. La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Camera poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative in procedura de urgenta, stabilita propriului regulament.La incheierea dezbaterii pe articole a fiecarui proiect de lege se trece la votarea finala a acestora.

Prin sedinta in care se voteaza legea in ansamblu se urmareste printre altele si convocarea cvorumului parlamentar. Astfel, o prima conditie pentru desfasurarea unui vot legal este ca in sala sa se afle majoritatea membrilor Camerei, respectiv 172 din cei 343 de deputati.

Daca una din Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, presedintii Camerelor vor initia , prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere. Comisia de mediere incearca eliminarea textelor aflate in divergenta prin redactarea unei reglementari unitare a celor doua Camere. Propunerile Comisiei de mediere se inscriu intr-un raport care este supus dezbaterii si adoptarii in cele doua Camere , in sedinte separate.

In cazul in care Camerele isi insusesc raportul Comisiei de mediere, legea se trimite spre promulgare. In cazul in care Comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate in divergenta, ori daca una din Camere nu aproba raportul Comisiei de mediere, in intregime sau partial, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua Camere.

Prezentam in continuare schema procesului legislativ,activitatea comisilor permanente ale Camerei Deputatilor in legislatura 1996-2000, si o lista a deciziilor luate de acestea:

CAPITOLUL 5 - RESURSELE UMANE IN CADRUL CAMEREI

DEPUTATILOR

Numarul maxim de posturi pentru fiecare compartimnt din structura Secretariatului general al Camerei Deputatilor se stabileste prin statul de functii care se aproba de catre Biroul permanent in conditiile legii. Numirea si eliberarea din functie a personalului care isi desfasoara activitatea in cadru Secretariatului general al Camerei se realizeaza prin ordin de catre Secretarul general, in conditiile legii.

Numirea si eliberarea din functia de director general se realizeaza prin ordin de catre secretarul general cu acordul prealabil al Biroului permanent. Numirea si eliberarea din functie a personalului se realizeaza prin ordin de catre secretarul general, la propunerea prealabila , dupa caz, a:

a)    fiecarui membru al Biroului permanent

b)    conducerii fiecarui grup parlamentar

c)    biroul fiecarei comisii parlamentare

Secretarul general va proceda , in raport cu modificarile intervenite prin efectul intrarii in vigoare a structurii organizatorice a Secretariatului general al Camerei Deputatilor, la reincadrarea personalului exiatent in functii si, dupa caz in grade si trepte profesionale, tinandu-se seama de competenta profesionala reflectata in rezultatele obtinute pana la data incadrarii, precum si de nivelul de pregatire al fiecaruia. Reincadrarea personalului se vaefectua, potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data aprobarii statului de functii al Secretariatului general al Camerei Deputatilor.

Nici un deputat nu poate lipsi de la sedintele Camerei sau comisiei din care face parte decat in cazul in care a obtinut aprobarea unui concediu medical. Abaterile deputatilor de la regulament atrag urmatoarele sanctiuni:

a)    avertismentul

b)    chemarea la ordine

c)    retragerea cuvantului

d)    eliminarea din sala de sedinte

e)    interzicerea participarii la lucrarile Camerei timp de maximum 15 zile

f)       excluderea temporara

Pentru sanctiunile prevazute la literele e) si f) cazul se va trimite Comisiei juridice, de disciplina si pentru imunitati, care va prezenta un raport asupra cercetarii efectuate.

La prima abatere de la regulament, presedintele Camerei il avertizeaza pe deputatul in culpa si il invita sa respecte regulamentul. Deputatii care vor nesocoti avertismentul si vor continua sa se abata de la regulament, precum si cei care , chiar pentru prima data incalca in mod grav dispozitiile regulamentului, vor fi chemati la ordine. In cazul unor abateri grave savarsite de un deputat in mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave,Camera poate aplica sanctiunea interzicerii participarii deputatului la lucrarile ei pe o perioada de maximum 15 zile sau poate hotari excluderea temporara a deputatului in culpa.

Gravitatea abaterilor va fi stabilita de Comisia juridica, de disciplina si de imunitati in cel mult 4 zile. Excluderea temporara poate varia de la o sedinta la maxim 30 de sedinte din aceeasi sesiune. Aplicarea excluderii temporare are urmatoarele consecinte:

suspendarea indemnizatiei lunare pe timpul excluderii

suspendarea drepturilor ce tin de calitatea de deputat cu exceptia imunitatii parlamentare

interzicerea participarii la sedintele Camerei si ale comisiilor

interzicerea accesului in localul Camerei Deputatilor

Personalul din serviciile Camerei Deputatilor este condus de secretarul general al Camerei Deputatilor.

Secretarul general secretarul general adjunct sunt numiti si eliberati din functie de catre Camera Deputatilor la propunerea presedintelui aceste

CAPITOLUL 6 - DIAGNOSTIC GLOBAL AL CAMEREI

DEPUTATILOR

Camera Deputatilor isi desfasoara activitatea in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.

Camera Deputatilor se intruneste si in sesiuni extraordinare la cererea presedintelui Romaniei, a Biroului permanent sau a cel putin unei treimi din numarul deputatilor.Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face in scris si va cuprinde ordine de zi precum si perioada de desfasurare a sesiunii.

Convocarea Camerei Deputatilor se face de catre presedintele acesteia.In timpul sesiunilor Camera Deputatilor lucreaza in sedinte in plen, pe comisii si in grupuri parlamentare.Camera Deputatilor adopta legi, hotarari si motiuni.De asemenea poate adopta mesaje, declaratii, rezolutii si alte acte politice.

Proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru ale Camerei Deputatilor pentru saptamana urmatoare se intocmesc de Biroul permanent.Ordinea de zi a Camerei cuprinde toate problemele care se supun dezbaterei si adoptarii Camerei.

La intocmirea si adoptarea ordinii de zi in domeniul legislativ se va asigura o prioritate cererilor adresate de birourilor comisiilor permanente, dezbaterilor in procedura de urgenta, cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri si dezbaterii rapoartelor intocmite de comisiile de mediere.CererilePresedintelui Romaniei, rapoartele si declaratiile primului-ministru se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

Comform rezultatelor sondajelor de opinie, Parlamentul este de departe cea mai nepopulara institutie a statului, iar aceasta situatie nu e caracteristica doar Romaniei.Parlamentul este perceput ca un loc in care se discuta prea mult si se actioneza prea putin.Cei care il vad asa uita ca tocmai aceasta este functia parlamentelor : sa creeze legi care sa se apropie daca nu de perfectiune, atunci in mod sigur de optiunile majoritatii populatiei la un moment dat.Aceasta presupune discutii in cautarea celei mai bune solutii si numeroase negocieri intre participantii la aceste discutii. Astfel, chiar daca imaginea parlamentului este adesea nepopulara, institutia parlamentului este de neinlocuit intr-o societate democratica.Parlamentul face legea,de aici si denumirea de legislativ.Legile, indiferent daca se refera la chestiuni economice, ajutoare sociale sau drepturile minoritatilor, apar in conformitate cu Constitutia si devin posibile prin votul pentru al majoritatii membrilor Parlamentului.

In regimurile democratice in timp ce Parlamentul este institutia cea mai vizibila si acesibila publicului,Guvernul dezbate, ia hotarari si face planuri in spatele usilor inchise iar Justitia la randul ei ia decizii in secret.

CAPITOLUL 7 - STUDIU DE CAZ

BIROUL PENTRU INFORMATII PUBLICE SI RAPORTURILE

CU SOCIETATEA CIVILA

Biroul pentru informatii publice si raporturile cu societatea civila s-a constituit prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 18/1997 privind structura Camerei Deputatilor, ca un compartiment in cadrul Directiei pentru relatii publice.

Biroul pentru informatii publice si raporturile cu societatea civila are ca obiectiv principal desfasurarea unei activitati care sa asigure accesul la informatia publica a tuturor cetatenilor, persoanelor juridice de drept privat si altor persoane de interes public si care sa stimuleze interesul si dezvoltarea cunostintelor cetatenilor fata de activitatea Camerei Deputatilor si fata de evolutia proceselor democratice din tara noastra.

Biroul pentru informatii publice si raporturile cu societatea civila are urmatoarele atributii:

• pune la dispozitie proiecte de legi si propuneri legislative inregistrate la Camera Deputatilor
• pune la dispozitie rapoarte ale comisiilor parlamentare de specialitate referitoare la proiectele de legi si propunerile legislative
• ofera extrase din stenogramele sedintelor in plen ale Camerei Deputatilor
• asigura cetatenilor participarea la sedintele in plen ale Camerei , atunci cand acestea nu sunt declarate secrete
• ofera informatii despre grupurile parla mentare constituite in Camera Deputatilor si despre activitatea deputatilor
• organizeaza la cerere , intalniri ale cetatenilor si ale organizatiilor neguvernamentale cu deputatii , pe diferite teme
• informeaza in legatura cu programul saptamanal si ordinea de zi
• transmite compartimentelor Camerei Deputatilor observatiile si propunerile solicitantilor de informatii publice
• pune la dispozitia publicului comunicatele oficiale ale Camerei Deputatilor si alte documente care se dau publicitatii
• organizeaza la cerere urmarirea dezbaterilor parlamentare pe monitoare tv cu circuit inchis

Analiza SWOT

In cadrul analizei SWOT am identificat urmatoarele puncte tari:

informatiile oferite sunt neutre din punct de vedere politic, corecte si actuale, accesibile,usor de inteles si adaptate nevoilor diferitelor grupuri

accesul la informatie se face printr-o multitudine de mijloace: telefon, fax, posta sau posta electronica ( infocdep @ cdep. ro.)

transmiterea informatiilor se face prin intermediul mai multor metode:

Teletext SRTV , pliante, programe educative pentru elevi, studenti,si prin actiuni organizate in colaborare cu alte departamente ale Secretariatului General, materiale informative expuse la avizierele exterioare de la principalele intrari in Camera Deputatilor

Biroul dispune de dotarea tehnica necesara asigurarii accesului la informatie: monitoare tv cu circuit inchis, calculatoare, faxuri, copiatoare

atitudinea functionarilor fata de cetateni este operativa, amabila, prompta , eficienta, intr-un cuvant profesionala

Activitatea Biroului de relatii cu publicul si relatiile cu societatea civila are urmatoarele puncte slabe:

activitatea Biroului nu este suficient mediatizata

folosirea unor metode ineficiente de atragere a tuturor categoriilor sociale si de stimulare a implicarii cetatenilor

personal insuficient numeric

Oportunitatile ce pot fi folosite in avantajul Biroului sunt:

nevoia permanenta de informare a societatii

progresul permanent al tehnicii si tehnologiilor informationale

necesitatea implicarii societatii civile in procesul legislativ pentru realizarea unui proces democratic eficient

Ca amenintari     am identificat:

mentalitatea neparticipativa a comunitatii

pozitia mai mult critica decat participativa a cetatenilor in urma experientelor legate de birocratia si atitudinea functionarilor publici existente in sistem

Identificarea si definirea problemelor. Identificarea solutiilor

Insuficienta resurselor financiare

Fondurile aflate la dispozitia Biroului pentru informatii publice si raporturile cu societatea civila se stabilesc prin bugetul Camerei Deputatilor si sunt insuficiente pentru organizarea unor actiuni de informare de mai mare anvergura decat cele organizate pana in prezent, pentru editarea unor publicatii, brosuri sau pliante menite sa asigure transparenta activitatilor Camerei Deputatilor, sa mediatizeze activitatea Biroului si sa stimuleze interesul cetatenilor fata de acestea.

Consideram ca fondurile limitate de care dispune Biroul ar trebui suplimentate prin sponsorizari obtinute de la agenti economici, organizatii guvernamentale si nonguvernamentale.

Avantaje Dezavantaje

-obtinerea de fonduri pentru -caracterul temporar si limitat

finantarea diverselor actiuni al fondurilor

-finantarea prin programe, -dezvoltarea de programe de

ceea ce conduce la o catre personal specializat

dimensionare exacta a necesita cheltuiele suplimentare

cheltuielilor

Mediatizarea redusa a activitatii biroului

Activitatea Biroului si chiar existenta acestuia sunt slab mediatizate, astfel incat se ajunge la situatia in care cetatenii au nevoie de serviciile oferite de acest Birou, dar nu sunt la curent cu existenta acestuia.

Solutia acestei probleme este organizarea unor actiuni de informare a populatiei despre serviciile oferite si activitatea Biroului.

Avantaje Dezavantaje

-mediatizarea pe scara larga a -atragerea unor resurse

activitatii Biroului financiare importante,

de care Biroul nu dispune

Personal insuficient

Activitatea Biroului este indeplinita de 4 functionari publici, iar atributiile si sarcinile acestora sunt complexe si multiple.

Angajarea a inca 2 functionari publici ar spori considerabil eficienta realizarii atributiilor Biroului.

Avantaje Dezavantaje

-sporirea calitatii serviciilor -cresterea cheltuielilor salariale

oferite

-oferirea informatiilor in timp real

Recomandari

implicarea mai multor organizatii nonguvernamentale , asociatii sau fundatii in realizarea unor programe educative sau de informare pentru diverse categorii si grupuri sociale

in vederea eliminarii activitatilor de rutina ale Biroului, propunem amplasarea in fata incintei Camerei Deputatilor si in fata Biroului a asa-numitelor 'info-kiosk'-uri, cu rol de informare generala despre Camera Deputatilor si serviciile oferite de catre Biroul pentru informatii publice si raporturile cu societatea civila

o mai buna colaborare intre Biroul pentru informatii publice si raporturile cu societatea civila si Directia pentru presa si imagine,precum si corelarea actiunilor si programelor derulate de acestea

atragerea mai multor resurse financiare prin mijloacele propuse mai sus

in vederea eliminarii activitatilor de rutina ale Biroului, propunem amplasarea in fata incintei Camerei Deputatilor si in fata Biroului a asa-numitelor 'info-chioscuri ", cu rol de informare generala despre Camera Deputatilor si serviciile oferite de catre Biroul pentru informatii publice si raporturile cu societatea civila.

Obiectivele si atributiile Biroului pentru informatii publice si raporturilor cu societatea civila sunt indeplinite corespunzator, dar implementarea unor solutii manageriale fundamentate stiintific ar putea imbunatati activitatea biroului, perfectiona modalitatile de indeplinire a scopului declarat.