Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Dezvoltarea institutionala si a capacitatilor de dezvoltare de programe sociale ale Guvernului Romaniei

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




Dezvoltarea institutionala si a capacitatilor de dezvoltare de programe sociale ale Guvernului Romaniei

Eficacitatea atingerii obiectivelor de reducere a saraciei si de promovare a incluziunii sociale depinde crucial de un proces rapid de dezvoltare institutionala si, in mod special, de consolidare a capacitatilor de a dezvolta programe sociale eficiente.





1. Definitivarea reformei institutionale a sistemului de protectie sociala

a. Completarea sistemului cu elementele lipsa sau dezvoltarea celor care sunt doar la inceputul lor.

Desi contine aproape toate componentele principale ale unui stat modern al bunastarii, sistemul actual de protectie sociala contine inca unele pete albe, a caror acoperire trebuie sa reprezinte o prioritate pentru politica sociala actuala. In 2001 s-au luat deja masuri legislative, care urmeaza a fi implementate, cruciale din acest punct de vedere:

* Venitul minim garantat, introdus din ianuarie 2002, trebuie sa se cristalizeze ca un sistem functional si sustenabil.

* Sistemul de servicii de asistenta sociala si de ingrijire socio-medicala la nivel comunitar reprezinta un obiectiv ce urmeaza a fi initiat inca din 2002. Este rezonabil sa consideram ca implementarea sa completa se va intinde pe perioada 2002-2004.

* Implementarea unor dispozitive de raspuns la o serie de probleme sociale grave, inadecvat adresate: traficul cu fiinte umane, copii neglijati si/ sau maltratati in familie, violenta domestica, dependenta de drog, persoane fara locuinta, acumularea de datorii la intretinere.

b. Dezvoltarea sistemului prin definitivarea procesului de descentralizare. Din acest punct de vedere, patru obiective distincte trebuie avute in vedere

b.1. Dezvoltarea unei retele de servicii de asistenta sociala la nivelul comunitatilor, in cadrul autoritatilor publice locale:

* Dezvoltarea capacitatilor de asigurare a desfasurarii programelor de asistenta sociala (furnizarea beneficiilor sociale si a serviciilor sociale)

* Capacitati de promovare de programe de dezvoltare comunitara, pe baza unui larg parteneriat cu actorii locali.

b.2. Regandirea functiilor si structurilor la nivel national si judetean:

La nivel national:

Intarirea capacitatii de dezvoltare de politici sociale si de planificare strategica

Dezvoltarea capacitatilor de sustinere tehnico-metodologica a programelor sociale ale autoritatilor locale

Intarirea capacitatilor de formulare a standardelor de calitate in activitatile de suport social si de monitorizare a indeplinirii lor

Promovarea unor mecanisme integrative la nivelul guvernamental al politicii sociale, pentru a evita paralelismele si dublarile, lipsa de coordonare

Promovarea unor proceduri care sa asigure un proces de identificare si promovare a prioritatilor

La nivel judetean:

Crearea unui sistem integrat de promovare a programelor sociale

Intarirea capacitatii judetene de a dezvolta si implementa planuri anti-saracie si promovare a incluziunii sociale, de a elabora strategii proprii de dezvoltare sociala

Capacitati de a sustine tehnic si metodologic programele sociale comunitare

b.3. Din punctul de vedere al distributiei resurselor pe categorii de cheltuieli

Cresterea ponderii fondurilor liber de decis in functie de prioritatile prezente, atat la nivel national, cat si local Cresterea ponderii fondurilor alocate pe programe, posibil de decis flexibil, national si local, in raport cu fondurile alocate rigid pe beneficii

b.4. Crearea unor mecanisme de definire clara, respectiv de localizare/ atribuire a responsabilitatilor administratiei locale si centrale, in vederea cresterii transparentei decizionale, prevenirii abuzurilor institutionale si cresterii legitimitatii discretionalitatii structurilor locale.



2. Asigurarea unui nivel ridicat de calificare a cadrelor care lucreaza in sistem

Lipsa calificarii blocheaza activitatea, induce perturbari, scade eficienta individuala si colectiva. In prezent, in sistemul de securitate sociala lucreaza persoane cu calificarile cele mai diverse, prezentand adesea deficite substantiale de pregatire in domeniul de activitate. Mai multe tipuri de masuri sunt necesare din aceasta perspectiva:

Politica noilor angajari trebuie sa mearga ferm pe linia selectarii persoanelor cu formare profesionala adecvata

Elaborarea unor modalitati de formare profesionala de specialitate a celor care, desi nu au calificarea formala necesara, lucreaza in sistem si au capatat o anumita experienta profesionala in domeniu. Din acest punct de vedere, trebuie evitata formarea amatoristica si fragmentara.

Este necesara o pregatire de specialitate sistematica, inclusiv prin obtinerea de diplome universitare in sistem de IDD. Un fond special trebuie prevazut pentru a sustine o asemenea formare compensatorie

Elaborarea unui plan national de formare profesionala continua in domeniu, pentru a suplini deficitul general de formare profesionala

Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere administreaza un program de suport pentru reinsertia in activitati economice a minierilor disponibilizati. Programul consta din acordarea unei indemnizatii de 500$ anual pentru fiecare fost minier nou angajat. In 2001, primul an de functionare efectiva a programului, din 4 locuri de munca anuntate a putea fi finantate, doar 1 a fost efectiv solicitat. Pentru cresterea efectivitatii programului, Agentia a propus largirea criteriilor de incluziune in program: de la minierii disponibilizati, la familiile lor, incluzand sotiile, dar se pare ca in primul rand copiii. In plus, cresterea sumei de suport de la 500 la 750$. Motivul a fost simplu: patronii au nevoie de alt tip de salariati decat fosti minieri. Adresandu-se tuturor membrilor familiilor de mineri, programul sustine financiar indirect pe cei disponibilizati.

Este insa necesar sa ne intrebam daca nu suntem in fata unei situatii tipice de usurare a realizarii obiectivelor unui program, dar prin abandonarea a insasi ratiunii sale, devenind astfel o risipa de resurse. Doua critici posibile pot fi aduse:

a. Ofera un suport inutil. Patronatul local, oricum ar fi angajat pe cei pe care ii considera dezirabili (tineri in special, femei pentru industria usoara). Este putin probabil ca cei 750$ sunt suficienti pentru a crea un nou loc de munca. Ei risca sa reprezinte o alta forma de suport pentru activitatea economica din zonele defavorizate, dar nu ar absorbi in sistemul ocupational pe minierii disponibilizati.

b. Efect pervers: Zonele miniere sunt suprapopulate in raport cu nevoile de forta de munca ale unei posibile dezvoltari economice. Iesirea din criza trebuie probabil sa cupleze masurile de relansare economica cu drenajul demografic. In mod special tinerii trebuie incurajati sa se orienteze spre alte zone. Ori solutia discutata aici nu face decat sa fixeze suprapopularea.

Pentru dezvoltarea regionala sunt alocate sume importante de bani de la bugetul de stat, din alte surse interne precum si din finantare externa.   

In perioada 2001-2005 se prevede alocarea de la bugetul de stat a unor importante sume pentru realizarea unor proiecte de importanta locala sau regionala, in diferite zone din tara (4.886 mld. lei din Fondul National de Dezvoltare Regionala, 230 Meuro care reprezinta cofinantarea Romaniei la fondurile alocate de UE prin programul PHARE pentru coeziunea economica si sociala si 6,7 Meuro pentru programe speciale de stimulare a dezvoltarii in zonele defavorizate.

Se estimeaza ca Romania va beneficia in perioada 2002-2005 de 750 Meuro de la UE prin Programul Phare componenta coeziune economica si sociala, pentru investitii in domenii considerate prioritare in pregatirea Romaniei pentru aderare: dezvoltarea IMM-urilor, dezvoltarea infrastructurii si dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea serviciilor sociale, dezvoltarea turismului, vor contribui la combaterea saraciei si ridicarea standardului de viata.

3. Dezvoltarea capacitatilor administratiei locale si centrale de pre-evaluare si monitorizare continua a programelor sociale.

Pentru a evita risipa, trebuie dezvoltata capacitatea de preevaluare (evaluare anticipativa, ex ante) a programelor sociale si de evaluare/ monitorizare continua a derularii lor.

In acest fel, creste sansa de a se evita adoptarea programelor ineficiente si de a le corecta/ abandona din timp pe cele cu probleme de eficienta.

Pentru a spori capacitatea de monitorizare, este util a se introduce in fiecare program un set de indicatori de cost/ beneficiu: cat costa realizarea unui serviciu oarecare. De asemenea, aici trebuie inclus un indicator de costuri administrative pe serviciu/ sau pe total program.

4. Mobilizarea resurselor comunitare, prin promovarea parteneriatului

Parteneriatul nu trebuie privit doar ca o modalitate de creare a consensului si de obtinere a suportului colectiv pentru deciziile politice, dar si de constructie impreuna a noi solutii, de crestere a eficientei utilizarii resurselor publice, complementar cu identificarea si mobilizarea unor noi resurse comunitare.

Atat la nivel national, cat si local, principiul parteneriatului trebuie sa stea la baza coagularii programelor de dezvoltare sociala. Largirea parteneriatului prin includerea, alaturi de patronat si sindicate, a bisericii, a organizatiilor nonguvernamentale, mai ales a celor care exprima in mod direct segmentele de populatie aflate in situatie de risc/ dificultate.   



Datorita specificului sistemului de organizare a administratiei publice, este vitala dezvoltarea unui nou tip de parteneriat: autoritatile publice locale/ autoritatile publice judetene/ autoritatile publice locale.

Prioritati pentru utilizarea resurselor financiare suplimentare:

Cresterea cheltuielilor sociale publice, raspunzand unor presiuni sociale tot mai accentuate, va trebui sa fie canalizata spre un grup de cinci directii prioritare:

1. Cresterea suportului financiar pentru sanatate si invatamant este absolut esential. Existenta unei populatii care nu corespunde standardelor de sanatate cerute va limita rata de crestere pe termen mediu si lung a economiei. Educatia insuficienta va reduce sansele de integrare pe piata muncii si va conduce la aparitia unei rate structurale mari a somajului. Acest lucru va genera presiune asupra cheltuielilor de protectie sociala si va creste in mod artificial costurile bugetare. O asemenea evolutie este de natura sa creeze probleme foarte mari si din perspectiva sustenabilitatii pe termen lung a situatiei financiare a sistemului de pensii, crescand in mod substantial rata de dependenta a acestuia.

2. Cresterea cantitativa si calitativa a oportunitatilor de ocupare prin multiplicarea programelor active. Sustinerea relansarii economiei si crearea de noi locuri de munca reprezinta o directie prioritara. Cronicizarea somajului este o problema extrem de grava, care poate conduce la dezagregarea vietii personale, a familiei si la izolarea sociala. O crestere rapida a numarului locurilor de munca salariale este vitala pentru atingerea unor echilibre fundamentale pentru o societate moderna.

In acelasi timp, o atentie speciala trebuie acordata, inca de la inceput, cresterii calitatii ocuparii. Politica de crestere economica trebuie sa se orienteze spre stimularea acelor activitati care ofera resursele pentru o viata prospera. Eliminarea saraciei persoanelor active economic este un obiectiv care va trebui sa fie urmarit in mod special.

O atentie speciala trebuie acordata satului. Saracia care atinge grav taranimea poate fi absorbita in principal prin cresterea oportunitatilor de ocupare:

* conditii care sa faca activitatea in agricultura sursa a prosperitatii personale;

* stimularea de activitati economice non-agricole in rural.

3. Cresterea transferurilor sociale. Avand in vedere declinul economic din perioada 1997-1999, care a accentuat deteriorarea conditiilor de viata la categoriile de populatie cele mai expuse, transferurile sociale ar trebui sa inregistreze o crestere substantiala. Somajul nu va mai creste semnificativ, cu toate ca economia romaneasca nu a parcurs complet ciclul restructurarii. Numarul de salariati in sferele productive propriu-zise a scazut deja la un nivel alarmant: din cei peste 8 milioane de salariati in 1989, in prezent au ramas doar 4,4 milioane de salariati, din care aproape 2 milioane apartin sectorului bugetar.

Trei programe vor solicita masiv un surplus de resurse

* In primul rand, venitul minim garantat, introdus din ianuarie 2002, va trebui sa fie sustinut cu un efort bugetar considerabil.

* In al doilea rand, sistemul de pensii care s-a erodat in mod accentuat in ultimii ani va trebui sa fie readus la un nivel acceptabil.

* In al treilea rand, este urgenta cresterea suportului pentru copiii aflati in situatii de risc ridicat, si mai ales pentru copiii din familiile cu multi copii.

4. Interventia decisiva pentru lichidarea in linii generale a unor situatii de saracie extrema si de excluziune sociala:

Copiii abandonati

Copiii care nu au conditii minime de dezvoltare in propriile familii, victime ale saraciei extreme si degradarii sociale

Copiii abandonati in strada

Persoane fara locuinta sau cu risc ridicat de a pierde locuinta

Segmentul populatiei de romi care se confrunta cu un cumul grav de lipsa de oportunitati

5. Cresterea rapida a capacitatilor institutionale din sectorul social.Aici doua obiective sunt urgente:

a. In urmatorii 2 ani, un efort special trebuie facut pentru implementarea sistemului national de servicii de asistenta sociala, sector grav ignorat in ultimii 15 ani.

b. Cresterea capacitatii, la nivel national si local, de a dezvolta programe sociale. Politica de protectie sociala este inca centrata pe suportul financiar al segmentelor largi de populatie. Capacitatea de a dezvolta programe sociale orientate spre solutionarea unor probleme delimitate grave (copiii strazii, copiii abandonati, etc.) este in continuare subdezvoltata. Din acest motiv, probleme grave s-au acumulat, iar eforturile financiare, adesea apreciabile, au avut o eficienta mai degraba modesta.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1962
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site