Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


ELEMENTE CHEIE ALE APLICARII CORECTE A MODELULUI INTEGRAT AL SECURIZARII FRONTIEREI

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




ELEMENTE CHEIE ALE APLICARII CORECTE A MODELULUI INTEGRAT AL SECURIZARII FRONTIEREI

Accentul trebuie pus pe coordonarea sarcinilor dintre comisiile guvernamentale responsabile cu informatiile, rapoartele, pregatirea si receptivitatea la nereguli. Coordonarea in aceste domenii trebuie extinsa si la nivele regionale si locale.




Un alt element cheie al acestei metode este concentrarea atentiei asupra evaluarii situatiei. Astfel, performanta managementului unei frontiere trebuie adaptata conditiilor predominante de la frontiera. Datele temeinice si de incredere trebuie sa faca parte dintr-o evaluare permanenta care ar putea fi impartasita si altor State Schengen. Acolo unde este necesar, trebuie adaptata corespunzator alocarea resurselor.

Ca regula generala, personalul care desfasoara serviciul in cadrul Politiei de Frontiera va avea pregatire temeinica de specialitate. Persoanele fara experienta pot fi folosite numai pentru activitati auxiliare acordand asistenta profesionistilor. Nu se admite nici o exceptie referitor la sarcinile care necesita lucrul cu datele confidentiale, registre confidentiale sau decizii in legatura cu integritatea fizica a unei persoane sau cu libertatea acesteia.

Pentru facilitarea increderii reciproce, orice Stat Schengen va trebui sa fie in masura sa furnizeze date temeinice si de incredere referitor la situatia de la frontierele sale precum si la controalele si masurile de supraveghere aplicate. Cunoasterea situatiei de la frontiera se bazeaza pe cunoasterea performantei sistemelor de management al frontierei. Estimari de incredere referitoare la controalele si supravegherea frontierei trebuie sa se bazeze, printre altele, pe cunoasterea amanuntita a situatiei locale si regionale. Pentru realizarea obiectivelor de mai sus si pentru facilitarea utilizarii eficiente a resurselor, vor fi aplicate metodologii diferite la frontiera. Termeni ca analiza riscului, informatii, managementul fluxului informational, cunoasterea situatiei, capacitatea de reactie si schimbul de informatii cu alte State Schengen pot fi folosite in evaluarea desfasurarii acestor metode.

Analiza riscului poate fi folosita ca un instrument in vederea optimizarii managementului frontierei precum si ca o metoda de furnizare a informatiilor de incredere asupra situatiei de la frontiera. Aceasta trebuie adaptata tipului de frontiera.

Practic aceasta inseamna evaluarea persoanelor, vehicolelor, navelor sau zborurilor care trebuie verificate. Aceasta evaluare este efectuata in contextul situatiei tactice reale, astfel fiind denumita analiza riscului tactic. La frontiera externa, toate persoanele trebuie sa fie verificate conform Manualului Comun. Pentru descoperirea actelor de infractionalitate transfrontaliera, va fi accentuata procedura de verificare pentru obiectele suspecte. Personalului i se vor furniza date referitoare la indicatorii

de risc, profilele de risc si modalitatile tipice de prezentare ale infractiunilor transfrontaliere. De asemenea, vor fi aduse la cunostinta personalului anumitele obiective ale supravegherii. Analiza riscului si managementul frontierei trebuie sustinute de informatii sistematice. Sistemele de managementul frontierei vor fi in masura sa culeaga informatii, sa le analizeze, si sa utilizeze rezultatele in domeniul de activitate.

Pentru a avea o imagine mai reala a neregulilor predominante pentru scopurile managementului operativ pe termen mediu si lung, estimarile vor fi facute din:

nivelul de risc definit de autoritati cu referire la trecerea ilegala a frontierei;

nivelul neregulilor descoperite;

nivelul estimat al neregulilor descoperite;

Acest lucru va fi realizat pentru a se asigura de alocarea optima a resurselor pe toata frontiera in vederea mentinerii unui nivel rezonabil al riscului referitor la trecerea ilegala a frontierei. In plus, la toate nivelele manageriale, sistemul managerial va fi evaluat pentru a descoperi neajunsurile si lacunele din sistem. Acestea apar acolo unde se prevede o trecere ilegala peste frontiera cu risc scazut sau fara risc.   

DETALII ALE CELOR MAI BUNE PRACTICI SI RECOMANDARI

Recomandari

Cele mai bune practici

1. Strategie si structura organizatorica

autoritatea publica competenta este o institutie de politie/politie de frontiera specializata (nu o institutie militara)

- controalele de frontiera si supravegherea trebuie sa fie efectuate de profesionisti din aceeasi administratie care organizeaza managementul frontierei daca este posibil in cadrul aceluiasi minister national

- Aceste acorduri/legi vor trebui sa acopere intreaga paleta a cooperarii transfrontaliere, ex. analize comune a riscului, schimb de experienta, cooperare in domeniul pregatirii, cooperare in domeniul investigatiilor

1.1 Strategia generala a frontierei

management + evaluarea riscului

stabilirea unui plan national care sa defineasca etapele care trebuie adoptate in tarile de origine si de tranzit, la frontierele Sghengen externe si in interiorul fiecarui Stat Schengen

- managementul frontierei este o sarcina care necesita un nivel ridicat de profesionalism

- competente ministeriale dezvoltate si functionale pentru managementul frontierei.

Supraveghere centralizata si instructiuni pentru controalele si supravegherea frontierei in subordinea unui minister din domeniul justitiei si afacerilor interne

- managementul efectiv al frontierei este asigurat prin suplimentarea strategiei cu tehnologie, echipament si personal, mobil si stationar, aerian sau pe uscat/apa, in uniforma sau in civil.

- analiza permanenta determina alocarea de personal si resurse tehnice

- va fi facuta o evaluare pentru asigurarea corespondentei managementului frontierei cu solicitarile Articolului 6 din Conventia Schengen si pentru a aprecia daca este necesara adaptarea managementului frontierei. Articolul 7 solicita schimbul de informatii relevante.

- la nivel international, managementul frontierei va fi guvernat de acorduri bilaterale

- cooperarea si coordonarea responsabilitatilor diferitelor comisii va fi reglementata printr-o lege oficiala

1.2. Informatiile si managementul fluxului informational

- un schimb de informatii in sens dublu va fi stabilit intre nivelele centrale si locale ale autoritatii care administreaza managementul frontierei

- autoritatile locale vor fi instruite in vederea culegerii de informatii asupra imigratiei ilegale si a altor infractiuni transfrontaliere, sa le analizeze local, si apoi sa le trimita la nivel central.

- nivelul central va strange informatiile de pe intreg teritoriul, le vor transforma intr-o forma utilizabila si le vor transmite autoritatilor locale pentru a fi folosite ca instrument pentru analiza riscului tactic si planificarea operativa.

- managementul fluxului informational poate fi folosit ca mijloc de evaluare a eficientei schimbului de informatii din cadrul autoritatilor implicate in managementul frontierei si intre acestea. Disponibilitatea, accesul la informatiile vitale si protectia acestora sunt de asemenea elemente care vor fi evaluate.

1.3. Strategia locala si regionala

- acolo unde este necesar se vor stabili planuri regionale bazate pe analiza riscului

- cooperarea intensa intre agentiile care aplica legea in zona de frontiera nationala

- cooperarea cu agentiile care aplica legea din tarile vecine

- primirea informatiilor din partea populatiei va fi incurajata si transformata in analiza si supusa analizei riscului si activitatilor operative daca este necesar

Va fi stabilita o baza de date securizata in vederea realizarii schimbului de experienta intre unitati si pentru distribuirea datelor si informatiilor. Aceasta baza de date va fi disponibila pentru utilizarea in domeniul managementului frontierei.

Pentru aceasta analiza si schimb de informatii este stabilita o retea de ofiteri de legatura in domeniul informatiilor pentru realizarea conexiunii dintre unitati diferite si diferite nivele organizationale.

Datele din baza de date a informatiilor vor fi disponibile pana la inceperea unei anchete specifice. Dreptul de a accesa aseasta baza de date este controlat de catre un compartiment de supraveghere.

- crearea punctelor de acces pentru primirea de informatii de la populatie, si de transmitere a informatiilor catre aceasta (Internet, etc.)

1.4 Structura organizationala (functionala)

- coordonarea tuturor activitatilor la nivel central, regional si local

- stabilirea capabilitatilor de lupta eficiente impotriva trecerii ilegale a frontierei

- organizatia trebuie sa furnizeze servicii specializate necesare pentru controlul/ supravegherea frontierei – de exemplu asupra documentelor false

- specificarea unei perioade de timp in care echipa respectiva trebuie sa ajunga la frontiera in eventualitatea unei alarme

crearea organizatiilor sau mecanismelor de coordonare locale si regionale

- stabilirea ofiterilor /echipelor /unitatilor specializate in lupta impotriva trecerii ilegale, a infractionalitatii de frontiera la diferite nivele daca este necesar

- structura organizationala va furniza un ofiter specializat in documente false si falsificate si unul disponibil in fiecare tura sau in fiecare punct de trecere a frontierei avand capacitati lingvistice corespunzatoare

1.5 Disponibilitatea si permanenta

- in functie de situatie, se va asigura disponibilitatea si permanenta personalului

1.6 Cunoasterea situatiei si capacitatea de reactie

In cadrul managementului de la frontiera albastra si cea verde, termenii de cunoastere a situatiei si capacitate de reactie pot fi folositi pentru a defini nivelul riscului de confruntare cu trecerile ilegale peste frontiera.

Cunoasterea situatiei masoara modul in care autoritatile sunt capabile sa descopere miscarile efectuate in vederea trecerii ilegale si sa gaseasca temeiuri rationale pentru masurile de control.

In practica, cunoasterea situatiei infatiseaza modul in care autoritatile definesc intervalul de timp si teritorial pentru trei functii:

- descoperirea miscarilor care sunt posibile incercari de trecere ilegala a frontierei

- identificarea tintelor descoperite

- analizarea identificarilor de mai sus in timpul necesar

La frontiera de uscat, frontiera poate fi monitorizata continuu (cu personal sau tehnica). Acolo unde nu se poate realiza acest lucru, cainii de insotire pot largi timpul de supraveghere. Cainii nu vor fi agresivi sau de necontrolat atunci cand vor intalni persoane care au trecut ilegal frontiera.

La frontiera de apa un sistem VTMIS (sau compatibil) acopera intreaga zona maritima si porturile aflate in evaluare. Sistemul descopera si identifica toate navele. Odata ce a fost identificata, o nava va ramane cunoscuta constant pentru sistem. Sistemul este sprijinit de nave si aviatie. Aceste unitati mobile vor efectua identificarea la fata locului, vor umple golurile existente si vor accesa informatiile din afara sistemului. In porturi, in baza analizei riscului, zona portului poate fi neiprejmuita si monitorizata constant. In asemenea cazuri toate persoanele care intra sau ies sunt verificate.

Capabilitatea de reactie pe mare sau pe uscat masoara intervalul de timp necesar pentru actionarea in vederea controlarii oricarei miscari de trecere a frontierei si de asemenea timpul si mijloacele de actiune adecvata in imprejurari neobisnuite. Ultima se aplica si situatiei din aeroporturi

2. Infrastructura

2.1. Controalele la intrare si la iesire

structura trebuie sa fie in masura sa efectueze controalele obligatorii la intrare si la iesire

- la frontierele de uscat, sensurile de intrare si iesire de orice fel trebuie sa fie separate. Acest lucru se aplica si la frontiera maritima intre controlul navelor si controlul de frontiera.

2.2. Organizarea supravegherii frontierei

- supravegherea frontierei poate fi realizata cu resurse umane (asistate de mijloace tehnice) sau prin utilizarea tehnicii sofisticate sub supraveghere. Pentru asigurarea eficientei, mijloacele sunt adaptate densitatii populatiei, numarului de angajati, echipamentului si riscului migratiei.

- desfasurarea si dispunerea elementelor infrastructurii (cladiri, etc) adaptate mobilitatii, numarului de angajati, infrastructura regionala a traficului si riscul migratiei.

2.3. Organizarea punctelor de trecere a frontierei

- schimbul de informatii cu tara vecina asupra desfasurarea BCP, avand ca obiectiv un anumit grad de coordonare (la uscat)

desfasurarea de echipe in asteptare

La frontiera pe mare, disponibilitatea permanenta de desfasurare a unei unitati mobile, pentru a mentine sub supraveghere orice nava care se apropie de tarm



desfasurarea instalatiilor BCP impreuna cu statul vecin prin coordonare pentru potrivirea mijloacele (dimensionare, linii, instalare) (la uscat)

- construirea punctelor de trecere a frontierei, utilizarea experientei comune din Statele Schengen, in functie de conditiile zonale, in doua posibile versiuni, un model mai larg si unul care foloseste BCP. Calatorii trebuie sa se familiarizeze cu proceduri similare.

- delimitarea BCP si a altor aplicatii trebuie sa fie vizibila tuturor

- controalele de frontiera se vor efectua din cabine speciale de control sau birouri, ori unde se poate, cu echipamente mobile.

- in interiorul cladirilor vor fi construite birouri sau cabine speciale pentru diferite sarcini

- in afara cladirilor vor fi amplasate cabine de control continand echipamentul necesar

- va fi prevenita observarea neautorizata (in special a sistemelor computerizate)

- se vor stabili criterii standard pentru fabricarea cabinelor de control (in ceea ce priveste securitatea, echipamentele tehnice)

- cabinele de control vor fi amplasate cu partea frontala spre pasageri (aeriana, apa)

- sistemul de comunicare

Un sistem de comunicare va furniza informatii pe moment despre situatiile importante la orice ora pentru toate unitatile

2.4. Separarea fluxului de pasageri

Structura

Separarea in porturi

Pasagerii de pe feriboturi vor fi separati astfel incat traficul extern sa nu se interfereze cu traficul intern intre controlul navelor si controlul de frontiera. Ca regula generala, acest fapt va fi asigurat prin mijloace materiale (pereti, garduri, etc.). In porturile mici cu trafic mic de pasageri, constructiile pot fi suplimentate prin supraveghere.

semne pentru informarea utilizatorilor in diferite limbi (in functie de tipul BCP si tara vecina) sau prin semne internationale (pictograme)

- construirea unui gard in jurul BCP (la uscat)

- aceste instalatii vor fi furnizate tuturor serviciilor/autoritatilor nationale competente

- cabine de control din care politistii pot observa randul de pasageri care se afla in asteptare

Separarea in aeroporturi

Aeroporturile vor fi (re-) amenajate pentru a evita, prin separare, posibilitatea ca persoanele sau documentele sa treaca din zona din afara Spatiului Schengen in zona Spatiului Schengen sau invers.

In aerodromurile unde volumul traficului permite acest lucru, se pot separa fluxurile prin organizarea de fluxuri monitorizate sistematic si insotite.

Proceduri

Identificarea zborurilor din Spatiul Schengen si din afara Spatiului Schengen.

Cooperarea pe cat posibil stransa cu alte aeroporturi , acordand atentie sporita conexiunii zborurilor

Furnizarea de informatii necesare autoritatilor care administreaza managementul frontierei. Stabilirea unei legaturi cu sistemul de informare din aviatia civila

2.5. Culoarele stabilite pentru control

Separarea intre (a) cetatenii apartinand Uniunii Europene si EEA si (b) cetatenii din afara UE si EEA (in aeroporturi si in porturi)

Numarul si capacitatea culoarelor trebuie sa indeplineasca conditiile unui trafic fluid si rapid dar in conformitate cu standardele Schengen de supraveghere si control

- cooperarea intre toate autoritatile din Statele Schengen in privinta managementului fluxurilor de trafic

Terminale separate pentru traficul Schengen sau din afara Schengen.

Nivele separate pentru traficul Schengen sau din afara Schengen.

Realizarea separarii poate fi amenajata cu ziduri, sticla, plasa de metal de la podea pana la tavan.

- efectuarea controalelor la poarta de imbarcare pentru zborurile cu risc ridicat

Monitorizarea corespunzatoare a zborurilor printr-un sistem de timp real, stabilit impreuna cu aviatia civila

Planificarea autobuzelor pentru transportul pasagerilor din parcarile distantate in zona stabilita a aeroportului.

- culoare separate de control pentru cetatenii EEA, ai altor tari si, in functie de situatie, un al treilea culoar pentru cetatenii tarilor vecine pentru fluidizarea traficului. Unde este posibil se vor adapta situatia in functie de controalele asupra cetatenilor EEA si asupra cetatenilor din afara EEA.

Culoarele trebuie marcate clar pentru utilizarea de catre pasageri (autovehicole particulare, pietoni, camioane, autocare, CD/CC daca este necesar). Marcajele pot fi adaptate necesitatilor intr-un mod flexibil.

organizarea flexibila a culoarelor pentru control precum si asigurarea unei reactii rapide si eficiente. Culoare separate pentru diferitele tipuri de trafic prin punctele de frontiera

organizarea controalelor de frontiera cu acordarea de prioritate pentru intrarea in tara

3. Personalul

3.1. Suficienta

supravegherea si controlul eficient al frontierei necesita adaptarea numarului personalului la evaluarea riscului, in urma unei analize

3.2. Selectarea criteriilor pentru recrutarea personalului

- reguli scrise recrutarea de personal nou

- conditie fizica

- sa indeplineasca cererile legale si morale (dosar penal, etc.)

3.3. Profesionalism

- nivel ridicat de profesionalism bazat pe pregatire (cererile pentru aceasta tema sunt prezentate la “Pregatire”, vezi 1.4. )

- efectuarea de evaluari regulate in care se vor lua in consideratie satisfactia in munca, eficienta, conditia sociala si increderea

4. Pregatirea

4.1. Pregatirea de baza

Personalul operativ trebuie sa fi parcurs cu succes un curs de pregatire referitor la vitoarele lor sarcini, care ar trebui sa includa:

- cunoasterea prevederilor UE/CE necesare

- reguli si proceduri de baza

- controlul documentelor(valabilitate, falsificare)

- reguli de intrare, sedere si iesire din tara

- coordonarea si cooperarea cu celelalte agentii

- cooperarea speciala intre Statele Schengen in zona frontierei interne (Dublin, readmisie, etc.)

- cooperarea politieineasca

- Sistemul de Informare Schengen

- cooperarea judiciara

4.2. Continuarea pregatirii pe viitor

- trebuie adoptat un program de pregatire pentru personal care sa includa ore de pregatire /informare obisnuite care sa faca parte din orele de program

4.3. Pregatirea in domeniul lingvistic

- formarea abilitatii de a vorbi o limba straina folositoare in procesul muncii

4.4. Pregatirea tehnica speciala in domeniul falsurilor si falsificarii

- pregatirea speciala pentru recunoasterea falsurilor in documente

4.5. Pregatirea speciala la nivel managerial

5. Echipamentul

5.1. Echipamentul recomandat

In paragrafele urmatoare este mentionat echipamentul considerat necesar si care trebuie imbunatatit permanent, in primul domeniu, iar in al doilea domeniu, cererile aditionale pentru instructie precum si pentru echipament mobil.Trebuie mentionat faptul ca legatura SIS si stampilele sunt considerate echipament de baza.

studierea situatiilor asemanatoare din alte State Schengen care ar putea servi ca exemplu

- prevederea rotatiei personalului. Aceasta este considerata utila la inceputul carierei din motive de eficienta

- programele trebuie sa fie adaptate conform analizei riscului

Institutia trebuie sa furnizeze programe si facilitati la nivel central si local pentru asistarea personalului prin oferirea de educatie si pregatire asupra problemelor relevante in munca

Incurajarea personalului sa invete alte limbi straine necesare in procesul muncii, limbi ale tarilor vecine sau ale tarilor de origine.

Ofiteri specialisti vor pregati personalul la toate BCP-urile

- cunoasterea experientei internationale in privinta responsabilitatilor similare

- participarea la programul de pregatire CEPOL va fi recomandata

5.1.2. Primul domeniu:

La intrarile si iesirile din BCP trebuie asigurat urmatorul echipament:

- terminal pentru consultarea sistemelor nationale si a sistemului SIS. Trebuie sa existe terminale mobile la controalele efectuate pe uscat asupra pasagerilor si vehicolelor de pe feriboturi si in cadrul aeroporturilor cu trafic limitat.; in celelalte cazuri terminale fixe.

- instrumentele de examinare a documentelor vor fi prevazute cu lampe UV, lumina incidenta, emisie de lumina, etc.

- lupa x 8/10

- lampa de reflectare

- stampile. Conform Manualului Comun, vor fi furnizate stampile Schengen de intrare si iesire la toate BCP-urile. Informarea despre pierderea sau furtul stampilelor va fi furnizata imediat Statelor Schengen.

5.1.3. Al doilea domeniu, pentru control amanuntit:

Sistem de examinare a documentelor suspecte pentru autenticitatea documentelor de calatorie cu lumina infrarosie si ultravioleta, filtre, etc.

- lupa dubla, de exemplu x 40

- echipamente si materiale de identificare (inclusiv specimene de stampile)

- Manualul Comun

- manual care sa contina pasapoarte false si originale precum si documente de identitate

Echipamentul de comunicare

- accesul la servicii si telefoane pentru a comunica cu consulatele sau alte autoritati din Statele Schengen in timpul controalelor



5.1.4. Echipamentul mobil

Echipamentul mobil va fi folosit in punctele de trecere a frontierei in care nu sunt mijloace fixe. Echipamentul mobil trebuie sa contina:

- lampa UV

- mini-microscop x30

Sistem de montorizare a numerelor autovehicolelor:

- instalatie de scanare a camioanelor

- senzori de radioactivitate

- instalatie cu raze X mobila/stationara

Va fi afisat numarul stampilelor diferitilor politisti.

- dispozitiv de transmitere a imaginilor

- accesul la Manualul Comun prin mijloace electronice

- accesul prin mijloace electronice la documente originale, false/falsificate

lupa x8/10

- lampa de reflectare (3M. laminata)

- lampa pentru lumina incidenta, emisie de lumina (Mini Maglite sau similara)

- specimen de stampile, etc.

- acces la SIS

5.2. Supravegherea frontierei

Echipamente de observare si detectie care vor furniza supravegherea adecvata a terenului in toate anotimpurile si conditiile meteo (noapte si zi)

5.3. Modul de deplasare/mobilitatea

Asigurarea mijloacelor de transport depinde de situatia infrastructurii locale, conditiile regionale (conditii meteo, situatia topografica, densitatea populatiei) mana de lucru si fluxul migrationist

Serviciile de transport vor fi disponibile si ziua si noaptea.

5.4.Comunicarea si codificarea

Pregatirea in vederea procedurilor de securizare a comunicatiilor dintre servicii.

terminal SIS mobil

- cititor mobil de documente

Un sistem de supraveghere centralizata care descopera si identifica (camera de luat vederi) tinta si permite actionarea rapida (patrula). Sistemul se bazeaza pe campuri de senzori care contin diferite tipuri de senzori (stationari si mobili) cum ar fi razele IR active si pasive, radare, camere de luat vederi, senzori de miscare, etc. Campurile de senzori si/sau senzorii individuali vor fi instalati in concordanta cu situatia locala existenta. Sistemul este controlat la nivel central de un computer instalat la Punctul Operativ care este in masura sa comande si sa controleze patrulele si sa ceara intariri atunci cand este necesar.

Camere de termoviziune (portabile, fixe si/sau montate pe autovehicole)

Binocluri, de raza scurta si lunga

In functie de situatia locala, sunt recomandate instalatii compatibile bazate pe transmisie radio, sistem telefonic si/sau transitere de date cu statele vecine.

6. Coordonarea interna

- coordonarea dintre diferite servicii nationale

(politie-organe vamale-politie de frontiera-autoritatile cu atributii in domeniul transporturilor)

- schimbul direct si imediat de informatii intre BCP-uri si politia de frontiera

7. Diferite tipuri de cooperare internationala

In concordanta cu tipul frontierelor (uscat, apa, aeriana) cooperarea internationala poate fi structurata pe acorduri bilaterale sau multilaterale, cooperare regionala, ofiteri de legatura si retele precum si autoritati care se ocupa cu transportul. Aceste acorduri vor fi incheiate de preferat in forma scrisa.

7.1.1. La nivel international, managementul frontierei trebuie sa fie realizat prin acorduri bilaterale (frontierele de uscat)

7.1.2. Schimbul de informatii cu alte State Schengen asupra frontierelor de apa (maritime)

7.1.3. Schimbul de informatii cu autoritatile de imigrare in cadrul aeroporturilor de origine/transfer

intalniri intre sefii serviciilor, la toate nivelele, in special intalniri regulate intre sefii de servicii, inclusiv autoritatile aeroportuare si ale aviatiei civile

- baza de date comuna

- analiza comuna a riscului

- pregatire comuna

- abordare comuna a problemelor migratiei ilegale incluzand toate autoritatile

- crearea unui mecanism de luare a deciziilor la nivelul necesar

- operatiuni comune cu conducere in comun

- Specialisti in documente/ofiteri de legatura pentru descoperirea documentelor false sau falsificate in cadrul consulatelor sau aeroporturilor de origine sau tranzit (cfr. SCH/Com-ex (98) 59 rev)

Participarea la Grupul de Lucru al Autoritatii de control IATA

7.2. Cooperarea regionala

Acordarea de asistenta organelor de frontiera vecine prin furnizarea de informtii si transmiterea de date.

7.3.Ofiterii de legatura

Stabilirea ofiterilor de legatura pentru realizarea schimbului de informatii in baza conventiilor sau legilor nationale

8. Reguli si proceduri

8.1. Generalitati

Trebuie mentionat ca aceste controale la intrare si iesire trebuie sa se desfasoare sistematic. Exceptiile de la controlul de frontiera sunt posibile doar in anumite imprejurari (acest lucru se aplica numai la frontiera de uscat si apa)

Legislatia nationala trebuie sa acorde autoritatilor cu atributii in domeniul controlului si supravegherii frontierei posibilitatea legala de patrulare, anchetare si investigare a infractiunilor de frontiera, fara a limita activitatea acestora la zona din apropierea frontierei.

Crearea unui grup de lucru din ofiteri specializati in imigratie in cadrul aeroporturilor internationale principale pentru abordarea migratiei ilegale pe calea aerului

Pentru permiterea unei mai bune cooperari si schimb de informatii intre Politia de Frontiera si companiile de transport aerian, precum si cu serviciile care asigura securitatea spatiului aerian este recomandata participarea unitatilor Politiei de Frontiera din cadrul aeroporturilor la ECFALIS (Conferinta Aviatiei Civile Europene si Sistemul de Facilitare a Informarii asupra Imigratiei Ilegale). Astfel, trebuie accentuat faptul ca informatiile de interes politienesc vor fi transmise celorlalte agentii dupa eliminarea elementelor susceptibile sau secrete.

- cooperarea intre ofiterii de legatura

Cooperarea intre ofiterii de legatura din tarile nordice ar putea fi considerat un exemplu al viitoarei retele

Utilizarea EISICS este considerata o practica semnificativa.

8.2. Reguli pentru micul trafic de frontiera

Acordurile bilaterale reprezinta baza micului trafic de frontiera intre tarile vecine; in orice caz, trebuiesc informate si celelalte State Schengen

8.3. Reguli pentru emiterea vizelor la frontiera (vize de tip B si C)

Vizele se emit, in principiu, de catre consulate. Numai in imprejurari exceptionale vor fi emise de BCP-uri. Fiecare BCP trebuie sa aiba un manual care sa descrie pasii necesari pentru emiterea unei vize la BCP.

Pentru adoptarea unei decizii corecte trebuie avute in vedere toate informaiile provenind din Statele Schengen sau din alte state

Decizia, precum si motivele adoptarii acesteia, trebuie consemnate

Participarea si contactele necesare care implica Statele Schengen vor fi indeplinite in mod standard.

8.4. Marinarii in tranzit

Regulile aplicabile pentru marinarii in tranzit sunt precizate in decizia Com-ex Schengen (96)27

Aspecte operationale ale combaterii infractionalitatii transfrontaliere

Dimensiunea operationala a combaterii infractionalitatii transfrontaliere prezinta o mare importanta in managementul frontierei

De aceea este importanta adoptarea unei legislatii care sa acorde autoritatilor implicate (Politie de Frontiera, politie, organe vamale, organe judiciare, etc.) posibilitatea legala de a preveni si descoperi infractionalitatea de frontiera, fara a limita activitatea acestora la zona de frontiera

Statele Schengen vor descrie cadrul adoptat pentru lupta impotriva infractionalitatii transfrontaliere, care:

- trebuie sa fie bazata pe o analiza a diferitelor

tipuri de infractiuni, si

- trebuie sa includa o expunere a tuturor factorilor implicati, cum ar fi personalul, echipamentul si pregatirea precum si cooperarea intre serviciile nationale si internationale

decizia va fi luata de un ofiter superior sau o persoana oficiala cu functie inalta

In plus fata de utilizarea obligatorie a SIS si a bazei nationale de date, va fi realizat si accesul la informatiile de la alte servicii



Formarea de unitati specializate multidisciplinare pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere

9. Cazuri particulare pentru diferite tipuri de frontiere

9.1. Frontierele maritime

9.1.1. Analiza riscului

Volumul traficului de nave este de obicei mare in comparatie cu resursele disponibile pentru realizarea controlului. Analiza riscului tactic este deci esentiala in supravegherea frontierei albastre pentru indeplinirea cererilor stabilite in Manualul Comun, Partea II, punctul 2.2. Traficul navelor va fi monitorizat si navele vor fi identificate. Semnele de identificare (numele navelor) vor fi verificate avandu-se in vedere informatiile existente despre navele cu risc ridicat. Nivelul controlului efectuat asupra fiecarei nave va fi decis in functie de acesta nota. Aceeasi procedura se va aplica si echipajului si pasagerilor.

Personalul de comanda care are raspunderea operativa pentru zona respectiva va mentine nivelul riscului la un nivel rezonabil in privinta neregularitatilor cunoscute sau posibile. Acest lucru se va desfasura in toate zonele si in toate fluxurile de trafic. Pentru a realiza acest lucru, desfasurarea sarcinilor autoritatii responsabile cu managementul frontierei va fi stabilita in concordanta cu ultimele date despre factorii de risc. Acest fapt intereseaza planificarea pe termen mediu pentru comanda operationala. Metodele pe termen mediu de evaluare a situatiei si de stabilire a masurilor pot fi numite analiza riscului operativ.

Comanda operationala trebuie sa aiba o imagine de ansamblu a neregulilor dominante din zona de responsabilitate. In acest sens, vor fi intocmite estimari si calcule in ceea ce priveste:

tipul si volumul deplasarilor navelor intre marea libera si coasta

volumul controalelor efective indreptate asupra diferitelor tipuri de deplasari ale navelor

(bazata pe cea de sus) nivelul riscului de a fi prins in cazul trecerii ilegale a frontierei

volumul si tipul neregulilor descoperite

volumul si genul neregulilor nedescoperite estimate

Cooperarea cu o a treia parte

Cooperarea cu toti transportatorii trebuie consolidata.

Sistemul VTMIS, sau alt sistem similar, este folosit pentru acoperirea zonelor maritime mari. Autoritatea responsabila cu indeplinirea sarcinilor la frontiera maritima are acces tot timpul la VTMIS. Pentru detalii, a se revedea cele mai bune practici prevazute la 1.1.6. “Cunoasterea situatiei si capacitatea de reactie”

Realizarea, acolo unde este posibil, a unei cooperari cu transportatorii in cadrul unei Conventii sau unui Acord

9.1.2. Navele de transport

Trebuie aplicate controale 100% de natura administrativa in prealabil. Bazate pe aceste controale precum si pe informatiile disponibile, va fi efectuata o analiza a riscului. Navele cu risc ridicat vor fi controlate amanuntit, imediat dupa sosire. Sarcinile de control vor consta din control direct al persoanelor aflate la bord si/sau un control amanuntit asupra navei.

Daca informatiile referitoare la echipaj si pasageri nu sunt disponibile dinainte, nava va fi controlata imediat dupa sosire.

Pasagerii vo fi intotdeauna controlati direct.

In caz de risc deosebit, nava va ramane sub controlul permanent al autoritatilor pe timpul stationarii intr-un port Schengen. Toate persoanele care urca sau coboara de la bordul navei vor fi controlate direct. Informarea asupra navelor cu risc ridicat va fi retransmisa la urmatorul port Schengen de destinatie al navei prin sistemul de avertizare prealabila CIREFI

9.1.3. Navele de croaziera

In principiu, aquis-ul Schengen solicita efectuarea controlului direct pentru toti pasagerii de pe navele de croaziera in primul si ultimul port al croazierei. Ca regula generala, pasagerii trebuie sa indeplineasca toate conditiile necesare la intrare si iesire. In orice caz, regulile cu privire la imprejurarile deosebite, vor asigura un nivel mai scazut al controalelor daca:

la bord se afla un numar mare de pasageri

timpul pentru efectuarea controlului este limitat

exista motive intemeiate de considerare a navei si a pasagerilor de risc scazut

In aceste conditii, sunt acceptabile controalele administrative in primul si ultimul port Schengen. Acest lucru va necesita, cel mult, efectuarea de investigatii SIS asupra cetatenilor dintr-o a treia tara si asupra pasapoartelor acestora.

Daca in urma controalelor rezulta pasageri la bord carora le este refuzata intrarea in teritoriul Schengen, vor fi necesare adoptarea de masuri speciale in interesul comun al Statelor Schengen si al companiilor de transport naval. Autoritatile trebuie sa se asigure ca persoana ramane la bordul navei si paraseste portul odata cu nava. Informari asupra acestor persoane vor fi retransmise urmatorului port de destinatie al navei, unde se va proceda similar.

Daca o nava de croaziera reprezinta un risc din punct de vedere al trecerii ilegale a frontierei externe, este necesara adoptarea unor masuri speciale in interesul Statelor Schengen. O asemenea nava trebuie sa ramana sub controlul permanent al autoritatilor in timpul stationarii intr-un port Schengen. Toate persoanele care se imbarca sau coboara de la bordul navei vor fi controlate in mod direct. Pentru a se imbarca sau cobori de la bordul navei, fiecare pasager trebuie sa indeplineasca conditiile de intrare sau iesire. Informarea asupra acestora nave va fi retransmisa urmatorului port Schengen de destinatie al navei, prin sistemul de avertizare prealabila CIREFI. In urmatorul port se va proceda similar.

Controalele mai lejere descrise mai sus, nu vor impiedica autoritatile sa efectueze controale mai amanuntite in oricare din porturile de pe parcurs.

Pasagerii navelor de croaziera trebuie sa detina o viza care sa indeplineasca aceleasi reguli ca si celelalte persoane care intra in spatiul Schengen.

Participarea la sistemul EISICS

9.1.4. Navele de pescuit

Monitorizarea acestora va fi efectuata pentru a se asigura de respectarea procedurilor legale de catre navele provenind dintr-o a treia tara.

Aquis-ul Schengen permite efectuarea de controale administrative asupra membrilor echipajului, daca acestia sunt considerati marinari. In plus, trebuie permis accesul la controale directe si/sau controale amanuntite ale navelor oricand rezulta ca este necesar din analiza riscului.

Schimbul de informatii se stabileste intre Statele Schengen si statele vecine acestora. Statele vecine vor transmite rapoarte despre toate navele care parasesc teritoriul sau si, in special, despre ambarcatiunile care au evitat controlul la iesirea din teritoriul Schengen.

9.1.5. Ambarcatiunile particulare

Monitorizarea trebuie efectuata pentru a se asigura ca aceste ambarcatiuni care provin dintr-o a treia tara respecta procedurile legale.

Schimbul de informatii se stabileste intre Statele Schengen si statele vecine acestora. Statele vecine vor transmite rapoarte despre toate navele care parasesc teritoriul sau si, in special, despre ambarcatiunile care au evitat controlul la iesirea din teritoriul Schengen.

9.1.6. Navele care transporta un numar mare de imigranti ilegali

Trebuie stabilite planuri de urgenta in ceea ce priveste navele cu un numar mare de imigranti ilegali la bord, planuri care trebuie sa se refere la urmatoarele aspecte:

retinerea persoanelor responsabile pentru transportarea ilegala in vederea aplicarii masurilor judiciare care se impun

retinerea tuturor persoanelor de la bord pentru asumarea responsabilitatii asupra imigrantilor in vederea repatrierii acestora si pentru a le garanta acestora drepturile la garantarea sanatatii si protectiei

transmiterea informatiilor asupra navelor cu risc ridicat prin intermediul EISICS si CIREFI si celorlalte State Schengen

9.1.7. Pasagerii clandestini

Pentru combaterea fenomenului pasagerilor clandestini, autoritatile trebuie sa adopte    masuri preventive impotriva urcarii/coborarii neautorizate pe/de pe nave

Va fi numita o comisie guvernamentala pentru coordonarea inter-ministeriala si intre agentii. Aceasta comisie va include si subcomisiile corespunzatoare la nivel local si regional pentru a facilita coordonarea si stabilirea sarcinilor. Acestei structuri ii vor fi furnizate mijloace si resurse adecvate, in special subcomisiilor care vor desfasura efectiv activitatea.

Aceasta structura trebuie sa fie tot timpul in masura sa implementeze practicile recomandate.

Autoritatile locale si regionale vor detine planuri cu privire la participare si cooperare. Aceste planuri vor fi testate regulat si vor fi dezvoltate conform instructiunilor comisiei guvernamentale

9.1.8. Echipajele false

Pentru contracararea sistemului echipajelor false ca mod de intrarea ilegala, autoritatile vor desfasura activitati de culegere a informatiilor, schimb de informatii, masuri de investigare si aplicarea masurilor judiciare.

9.1.9.Documentele de identitate ale marinarilor

Se va acorda atentie sporita elementelor de securizare la eliberarea documentelor de identitate ale marinarilor

Elementele de securizare a documentelor marinarilor sunt aceleasi ca si pentru pasapoartele nationale

9.1.10. Marinarii aflati in tranzit

In conformitate cu aquis-ul Schengen, capitanul sau reprezentantul armatorului trebuie sa informeze autoritatile care aplica managementul de frontiera in portul de intrare la sosirea navei despre marinarii care necesita aplicarea vizei de tranzit, precum si orice alte schimbari ale componentei echipajului.

Autoritatile care aplica managementul de frontiera vor verifica acuratetea datelor furnizate de capitan sau de reprezentantul armatorului.

Autoritatile pot emite vize de tranzit marinarilor numai dupa veificarea atenta a datelor primite de la armator si confirmarea din partea autoritatilor din locul de acostare a navei sau din locul unde se preconizeaza acostarea.

Capitanul sau reprezentantul armatorului trebuie sa informeze autoritatile care aplica managementul de frontiera cit mai repede posibil, si intotdeauna cu cel putin trei zile inaintea sosirii marinarilor, pentru facilitarea procedurilor de emitere a vizelor de tranzit

Va fi stabilita o unitate care va oferi 24 de ore pe zi raspunsuri rapide si coordonate la cererile pentru acordarea de vize de tranzit pentru marinari

9.1.11. EISICS

navele si echipajul acestora precum si pasagerii vor fi controlati amanuntit in primul port de sosire in Spatiul Schengen. Daca urmatoarea oprire a navei va fi tot intr-un port Schengen care utilizeaza sistemul EISICS, autoritatea care aplica managementul de frontiera din primul stat Schengen va transmite prin fax formularul EISICS la urmatorul port in momentul plecarii navei. Formularul EISICS trebuie sa contina toate informatiile relevante culese de autoritatea de frontiera despre nava respectiva. Controalele de frontiera din urmatorul port pot fi mai putin amanuntite, bazandu-se pe informatiile primite prin formularul EISICS.

Toate Statele Schengen trebuie sa se alature sistemului EISICS, care trebuie sa fie computerizat, pentru a se asigura de protejarea informatiilor si de transmiterea lor rapida mai departe autoritatilor de frontiera relevante.

Schimbul electronic de informatii

Statele Schengen trebuie sa incurajeze utilizarea schimbului electronic de informatii (SEI) la frontierele maritime. Informatiile electronice pentru identificarea membrilor echipajelor, pasagerilor, pasagerilor clandestini – precum si a documentelor acestora de calatorie – de la bordul navelor, transmise la timpul potrivit, vor actiona ca substitut al documentelor folosite la frontiera Statelor Schengen.

Utilizarea SEI trebuie sprijinita de legislatie de armonizare si standardizare a fortei de legatura si a consecintelor. Autoritatile de frontiera din portul Schengen din care pleaca o nava trebuie sa transmita datele electronice in timpul necesar autoritatilor din urmatorul port Schengen de destinatie.

9.2. Frontierele aeriene

9.2.1. Echipajele

Echipajele trebuie controlate sistematic

9.2.2. Zborurile cargo

Trebuie efectuate controale sistematice asupra echipajelor zborurilor cargo

9.2.3. Procedura pentru pasagerii aflati in tranzit (aeroporturi)

Va fi disponibila o zona speciala separata de tranzit pentru pasagerii din afara Statelor Schengen.

existenta unei facilitati speciale pentru control prioritar al echipajelor

politistii se vor deplasa pe aeronavele de transport pentru a intampina personalul

Posibilitatea de a efectua controale in zona (internationala) de tranzit

9.3. Controlul trenurilor

Trenurile trebuie supravegheate corespunzator si permanent de la un punct de trecere a frontierei la altul. Controalele efective de frontiera pot fi efectuate in timpul deplasarii trenului, sau in gara, fie in tren fie in amplasamente speciale pentru control. Autoritatile de frontiera trebuie sa dispuna de instrumentele necesare pentru efectuarea controlului documentelor de calatorie si consultarea bazelor de date in toate cazurile.

Toti pasagerii si echipajul (si trenul) trebuie controlati in conformitate cu regulile Schengen (Art. 6 din Conventia Schengen).

Trenurile trebuie sa se afle sub supraveghere permanenta de la un punct de trecere a frontierei la altul (ex. Patrule, supraveghere tehnica, video)

Zona peroanelor pentru trenurile din traficul extern va fi separata de cea pentru traficul intern. Trebuie prevenite posibilitatile de evitare a controlului de frontiera iar zona de sosire trebuie sa fie supravegheata corespunzator. Controalele dinaintea frontierei efectuate impreuna cu

autoritatile statelor vecine pot fi eficiente, daca sunt indeplinite solicitarile jurisdictionale corespunzatoare si exista incredere reciproca intre: (a) tarile vecine si (b) partenerii Schengen. Realizarea acordului cu privire la trenurile de marfa. Acesta cooperare trebuie redusa, acolo unde este posibil, la furnizarea in prealabil a unei liste a pasagerilor autoritatilor de frontiera in timp corespunzator.

Existenta pe trenuri a echipamentului mobil SIS (efectuarea controalelor inainte de trecerea frontierei si in locuri prestabilite)



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 492
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site