Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Evolutia istorica a Uniunii Europene

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




Evolutia istorica a Uniunii Europene, cu privire speciala asupra evenimentelor care prezinta relevanta pentru politia de frontiera

Dupa 1945: Ca urmare a celui de-al doilea razboi mondial si a consecintelor acestuia, in Europa s-a raspandit conceptia ca o pace durabila in Europa este posibila numai prin colaborare stransa, la nivel suprastatal.





: Pe 19.09.1946, la Z rich, Winston Churchill cere constituirea Statelor Unite ale Europei:

„Daca Europa va ajunge sa-si gestioneze armonios mostenirea sa comuna, n-ar mai exista nici o limita pentru fericirea, prosperitatea si gloria de care s-ar bucura cei 300-400 de milioane de locuitori ai sai. ] Trebuie sa construim un fel de state unite ale Europei.”

: 09.05.1950 este data nasterii unei colaborari politice eficiente in Europa, adica momentul in care ministrul francez de externe de atunci, Robert Schumann, a propus infiintarea unei Comunitati Europene a Carbunelui si Otelului (CECO) intre Franta si Republica Federala Germania.

: La data de 18.04.1951 se infiinteaza Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO, cunoscuta si sub denumirea de Montanunion) dintre Belgia, Republica Federala Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda. CECO isi incepe activitatea pe 23.07.1952.

: La data de 25.03.1957, Belgia, Republica Federala Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda semneaza „Tratatele de la Romapentru infiintarea Comunitatii Economice Europene (CEE) si a Comunitatii Europene pentru Energie Atomica (Euratom). Tratatele intra in vigoare la data de 01.01.1958. Conform art. 48 din Tratatul CEE, cel mai tarziu la sfarsitul unei perioade de tranzitie (31.12.1969) trebuie sa fie asigurat dreptul la libera circulatie a fortei de munca in cadrul Comunitatii, ceea ce implica abolirea oricarei forme de discriminare, bazata pe cetatenie, intre forta de munca din statele membre, in ceea ce priveste ocuparea, remunerarea si celelalte conditii de munca. Aceasta prevedere a Tratatului reprezinta drept aplicabil in mod nemijlocit, asa ca reglementarile cu privire la intrarea, sederea si dreptul de munca al strainilor care sunt cetateni CEE, nu se mai supun exclusiv dreptului national, ci si dreptului CEE.

: CE incheie un Acord de Asociere cu Turcia.

: Pe data de 25.02.1964, CE emite Directiva CE nr. 64/221 cu privire la libera circulatie. Prevederile acestei Directive se aplica cetatenilor CE dintr-un stat CE si membrilor de familie ai acestora, care se deplaseaza sau se afla intr-un alt stat CE ca angajati sau beneficiari de servicii. Directiva formeaza cadrul pentru prevederile legale pe care statele membre le vor stabili la nivel national pentru aceasta categorie de persoane, cu privire la intrarea, acordarea sau prelungirea permisiunii de rezidenta ori pentru masurile de indepartare de pe teritoriul lor national din motive de ordine, securitate sau sanatate publica.

: La data de 01.07.1967, cele trei Comunitati fuzioneaza prin Tratat, devenind Comunitatea Europeana (CE). Astfel, statele membre au organe executive comune - Consiliul de Ministri si Comisia.

: La data de 15.10.1968, CE emite Regulamentul Nr. 1612/68 al Consiliului CEE cu privire la libera circulatie a fortei de munca in cadrul Comunitatii. In baza abilitarilor legislative conferite prin art. 49 TCE (versiunea veche), Regulamentul contine detaliile legate de libera circulatie a fortei de munca, acordata prin art. 48 TCE (versiunea veche) (Art. 39 TCE versiunea noua). Regulamentul se aplica nemijlocit si prevaleaza asupra legii nationale, fiind si astazi - dupa mai bine de 30 de ani - baza legala pentru dreptul la libera circulatie in CE.

: Prin Legea cu privire la intrarea si sederea cetatenilor statelor membre ale CEE (LICS) din 22.07.1969, Republica Federala Germania transpune Directivele cu privire la libera circulatie si preia (declarativ) Regulamentul CE 1612/68 ca norma nemijlocit aplicabila. Conform art. 15 LICS, forma in vigoare a Legii strainilor, impreuna cu normele de aplicare ale acesteia, se aplica in masura in care LICS nu contine prevederi contrare. Inseamna ca daca statutul juridic al persoanelor descrise la art. 1 LICS este reglementat mai favorabil in Legea strainilor si in normele de aplicare ale acesteia, atunci se vor aplica aceste reglementari mai favorabile (Clauza aplicarii normei mai favorabile).

: La data de 01.01.1973 Marea Britanie, Danemarca si Irlanda adera la CE. CE are acum 9 state membre.

: La data de 16.06.1976, Tribunalul administrativ din Koblenz hotaraste (NJW 1977, 511) ca dreptul la libera circulatie nu se aplica cetatenilor CE atunci cand au calitatea de vizitatori sau turisti. Aceasta hotarare corespunde opiniei care predomina la vremea aceea. In practica, autoritatile germane de frontiera ii trateaza ca pe straini din state pozitive (straini care nu au nevoie de viza la intrarea in Germania) pe acei cetateni CE care vin in Germania doar ca turisti. Acestor persoane li se aplica Legea strainilor, fara nici un fel de limitare. LICS, prin care se acorda privilegieri, nu se aplica decat fortei de munca, persoanelor care desfasoara activitati la un sediu al lor, prestatorilor sau beneficiarilor de servicii.

: Curtea Europeana de Justitie hotaraste ca limitarea dreptului la libera circulatie din motive de ordine, securitate si sanatate publica se justifica numai daca exista pericole concrete si suficient de grave, care aduc atingere unui interes fundamental al societatii (Curtea Europeana de Justitie “Bouchereau” – Dosarul C-30/77). Astfel, respingerea unui cetatean CE la frontiera este permisa doar atunci cand comportamentul sau reprezinta un pericol de natura celor prezentate mai sus.

: Curtea Europeana de Justitie hotaraste (sentinta din 14.07.1977 – „Sagolu” – Dosarul C-8/77) ca dreptul de sedere-CE are doar importanta declarativa. Cetatenii CE nu pot fi extradati din simplul motiv ca nu au viza CE. Dreptul lor la sedere izvoraste din dreptul UE. Viza CE atesta, dar nu fundamenteaza un asemenea drept.

: Europenii isi aleg Parlamentul „lor”. In perioada 7-10.06.1979 au loc primele alegeri directe pentru Parlamentul European.



: Grecia adera la CE, devenind al zecelea stat membru. Din acel moment intra in vigoare reglementarile cu privire la libera circulatie a persoanelor care desfasoara activitati economice independente, a beneficiarilor si prestatorilor de servicii; dreptul la libera circulatie a fortei de munca se amana pana la 01.01.1988. Grecii care solicita intrarea, pentru a desfasura o activitate salarizata, mai au inca nevoie de permisiunea de sedere (viza). Legea strainilor si normele de aplicare ale acesteia li se aplica fara restrictii. Astfel, li se poate refuza intrarea acelor greci care vor sa intre fara viza, pentru a desfasura o activitate salarizata in Germania. Ei continua sa fie obligati ca, inainte de intrare, sa obtina viza de lucru de la o misiune diplomatica germana din strainatate.

: Curtea Europeana de Justitie decide: Un stat CE nu are dreptul sa refuze sederea fortei de munca care are cetatenia unui alt stat CE, daca persoanele respective au un comportament care nu se abate de la cel al unui cetatean din propriul stat CE (Curtea Europeana de Justitie, sentinta din 18.05.1982, „Adoui” – Dosarul C-155 si C-116/81).

: Curtea Europeana de Justitie decide: Prin dreptul la libera circulatie in sensul dreptului CE se intelege dreptul de calatorie si sedere fara o permisiune (viza) in alt stat UE. Dreptul la libera circulatie, continut in dreptul comunitar, nu se aplica in propria tara, ci doar din momentul trecerii frontierei in celalalt stat CE (Curtea Europeana de Justitie, sentinta din 28.06.1984 – „Moser” – Dosarul C-180/83, vezi si sentinta din 05.06.1997 – „Uecker/Jaquet” – Dosarul C-64/96 si C-65/96). Astfel, de exemplu, dreptul la libera circulatie in sensul normelor CE se aplica un cazul unui francez cand se afla in Germania, nu in Franta, respectiv in cazul unui german cand se afla in Franta, nu in Germania. Aceasta chestiune este relevanta pentru controlul de frontiera, in special in ceea ce priveste dreptul la libera circulatie pe care il au membrii de familie, ceea ce inseamna, de exemplu, ca sotia braziliana a unui belgian este beneficiara a dreptului la libera circulatie numai daca sotul ei se afla deja in Germania sau daca se prezinta amandoi la intrare; in rest, braziliencei i se aplica Legea strainilor, fara nici un fel de restrictii.

: De la 01.01.1985, statele CE elibereaza pasapoarte dupa un model unitar CE. Pasapoartele continua sa fie pasapoarte nationale. Modelul unitar de “pasaport european” trebuie sa contribuie la intarirea constiintei comune a cetatenilor CE.

: La data de 14.06.1985, Belgia, Germania, Franta, Luxemburg si Regatul Tarilor de Jos incheie - in localitatea viticola luxemburgheza Schengen - Acordul de la Schengen privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune. Acest acord incheiat intre guvernele statelor mai sus mentionate are ca obiectiv crearea in CE a unei Europe fara frontiere interne. Deoarece acest obiectiv pare de neatins ca urmare a opozitiei pe care o manifestau, la acea data, unele dintre statele membre, se opteaza pentru varianta colaborarii internationale, in afara cadrului asigurat de dreptul CE. Acordul nu contine detalii, acestea vor fi stabilite in Conventia de punere in Aplicare a Acordului Schengen (CAPAS). Reglementarile Schengen sunt deschise aderarii oricarui stat CE.

: Spania si Portugalia adera la CE pe 01.01.1986. Dreptul la libera circulatie a fortei de munca spaniole si portugheze se va asigura abia de la 01.01.1993.

: Actul Unic European intra in vigoare la data de 01.07.1987 si modifica TCE. Tratatele CE sunt suplimentate cu noi domenii de atributii (cercetare/tehnologie si protectia mediului) si se stabileste materializarea unei piete interne comune pana la data de 31.12.1992.

: Curtea Europeana de Justitie decide ca si turistii au statut de beneficiari de servicii, ceea ce inseamna ca au dreptul la libera circulatie (Curtea Europeana de Justitie, sentinta din 02.02.1989 – „Cowan” – Dosarul C-186/87). Astfel, conceptele juridice contrare din statele membre sunt considerate ca fiind depasite (vezi mai sus - anul 1976 sentinta instantei de la Koblenz, 16.06.1976), iar la controlul de intrare, politistii de frontiera vor respecta dreptul la libera circulatie in cazul fiecarui cetatean CE.

: La data de 19.06.1990 se semneaza Conventia pentru Aplicarea Acordului Schengen (CAPAS). Mai este necesara ratificarea de catre toate statele fondatoare sau care au aderat ulterior.

: O data cu hotararea (extrem de controversata) in dosarul Servince de la data de 20.09.1990, Curtea Europeana de Justitie introduce dreptul la libera circulatie pentru cetatenii turci, in conformitate cu Acordul de Asociere dintre CE si Turcia. Pe baza unei hotarari a Consiliului de Asociere din anul 1980 (ARB 1/80), se stabilesc anumite privilegieri pentru cetatenii turci care lucreaza legal de un an intr-un stat CE, iar dupa patru ani de activitate legala au in foarte mare masura aceleasi drepturi ca si cetatenii UE atunci cand este vorba despre dreptul de sedere.

: Odata cu unificarea celor doua state germane la data de 03.10.1990, cele cinci noi landuri federale fac parte din CE.

: In 1989 Tribunalul Administrativ din Mannheim continua sa considere ca buletinul de identitate nu da dreptul la trecerea frontierei (concret: era vorba despre un buletin de identitate limitat la teritoriul Italiei), fiind insuficient pentru ca un cetatean UE sa se legitimeze, chiar daca documentul este emis de autoritati; Curtea Europeana de Justitie decide ca dreptul la libera circulatie se mentine si atunci cand cetateanul foloseste un buletin de identitate emis de autoritati, chiar daca legea statului emitent nu da dreptul la trecerea frontierei cu acest act (Curtea Europeana de Justitie, sentinta din 05.03.1991 - “Giagounidis” – Dosarul C-376/89). De fapt, conteaza numai sa exista posibilitatea de a face dovada apartenentei la un stat CE.

Curtea Europeana de Justitie decide: Cetatenii straini din CE, care locuiesc legal, cu un titlu de sedere intr-un stat CE, nu au obligatia de a declara la frontiera scopul sederii lor. Nu li se poate cere sa dovedeasca apartenenta lor la categoria persoanelor beneficiare ale libertatilor din dreptul comunitar. Politiei de frontiera ii este interzis sa il intrebe pe cetateanul strain din CE despre scopul sederii sale (Curtea Europeana de Justitie, sentinta din 30.05.1991 – “Comisia/Regatul Tarilor de Jos” – Dosarul C-68/89).



: La data de 01.11.1993 intra in vigoare Tratatul de Uniune Europeana (Tratatul de la Maastricht), prin care se infiinteaza Uniunea Europeana (UE). UE continua sa fie formata din Comunitatile Europene, adica CE, CECO si Euratom. Acestora li se adauga, prin TUE, doua domenii politice si forme de colaborare: Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) si colaborarea in domeniile Justitie si Afaceri Interne (CJAI). Astfel, Uniunea Europeana se sprijina pe trei piloni. Primul pilon este format de Comunitatile Europene (CE, CECO, Euratom), al doilea pilon este reprezentat de PESC, iar al treilea, de CJAI. Pentru prima oara, CE i se consacra atributii de reglementare a domeniului vizelor. Astfel, poate intocmi o lista de state ale caror cetateni sa aiba nevoie de viza la trecerea frontierei externe UE. De asemenea, este abilitata sa stabileasca un autocolant de viza uniforma CE.

: La data de 01.01.1994 intra in vigoare Tratatul cu privire la Spatiul Economic European, incheiat intre UE si cele sase state EFTA (Finlanda, Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Austria si Suedia). Cetatenii acestor state, precum si membrii lor de familie se bucura de deplina libertate de circulatie, in conformitate cu dreptul UE. Chiar daca initial semnase Tratatul, Elvetia nu l-a putut ratifica, in consecinta unui referendum incheiat cu rezultat negativ.

: Curtea Europeana de Justitie decide: Libera circulatie a serviciilor unei companii favorizeaza indirect si personalul angajat legal si permanent – indiferent de cetatenia acestuia. Un cetatean strain tert, angajat legal si permanent la o intreprindere cu sediul intr-un stat UE sau din Spatiul Economic European, are dreptul sa lucreze temporar in Germania fara autorizatie de lucru, in cadrul liberei circulatii a serviciilor, in interesul firmei sale (Curtea Europeana de Justitie, sentinta din 09.08.1994 – “Vander Elst“ – Dosarul C-43/93). Din aceasta sentinta reiese ca nu se va putea cere viza nici pentru intrare, nici pentru sedere.

: Intre anii 1994 si 1996, statele central si est-europene (SCEE) - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Ceha, Romania, Slovenia, Slovacia, Ungaria – incheie Acorduri de Asociere si depun cereri de aderare formale, pentru primirea in UE. Pe baza Acordurilor de Asociere, companiile din statele de mai sus, care desfasoara deja activitati independente, au dreptul de stabilire in statele UE.

: La data de 1.1.1995 adera la UE Finlanda, Austria si Suedia.

: In urma ratificarii Conventiei de catre toate statele fondatoare si dupa mai multe amanari, Consiliul Executiv semneaza CAPAS la data de 26.03.1995, ceea ce inseamna ca aceasta Conventie intra in vigoare pentru Belgia, Germania, Franta, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania, iar odata cu intrarea in vigoare se desfiinteaza controalele la frontierele interne. In compensatie, sunt intarite controalele la frontierele externe. Intrarea cetatenilor non-EU/SEE (cetateni straini terti) pentru sederi de pana la trei luni este permisa numai cu respectarea conditiilor de intrare valabile pentru intregul spatiu Schengen. Se introduce o viza Schengen uniforma. Cetatenii straini terti, care locuiesc legal, cu un titlu de sedere, intr-un stat Schengen, beneficiaza de dreptul de a calatori liber in interiorul spatiului Schengen (art. 21 CAPAS). Sistemul de Informatii computerizat Schengen (SIS) permite urmarirea persoanelor si a bunurilor pe intregul teritoriu Schengen.

: La 01.09.1997 intra in vigoare Conventia de la Dublin, mai intai pentru 12 state UE, apoi pentru Suedia si Austria (01.10.1997), iar la 01.01.1998, pentru Finlanda. Acum, Conventia este valabila pentru toate cele 15 state ale UE. Conventia de la Dublin contine reglementari cu privire la tratamentul aplicabil solicitantilor de azil. Reglementarile din Conventia de la Dublin sunt similare celor privind procedura de azil din CAPAS. Statele Schengen au convenit ca dupa intrarea in vigoare a Conventiei de la Dublin sa nu se mai aplice respectivele dispozitii din CAPAS.

: CAPAS intra in vigoare la data de 26.10.1997 pentru Italia, la 01.12.1997 pentru Austria si la 08.12.1997 pentru Grecia. Dupa o scurta perioada de tranzitie, la data de 01.04.1998 se desfiinteaza controalele la frontierele interne cu Italia si Austria, dar se mai mentin pe relatia cu Grecia. Despre desfiintarea acestora se va decide la o data ulterioara.

: La data de 01.05.1999 intra in vigoare Tratatul de la Amsterdam. Acesta transfera domenii esentiale ale politicii azilului si strainilor din cel de-al treilea pilon (CJAI) in primul, ceea ce inseamna ca sunt preluate in Tratatul CE. Si controlul la frontierele externe trece in competenta UE. In acelasi timp, dreptul Schengen este transferat in cadrul legal al UE. Organele UE pot acum sa emita reglementari nemijlocit valabile si superioare celor nationale. Mai devreme sau mai tarziu, legislatia nationala privind azilul si strainii, cat si parti din normele controlului de frontiera vor fi inlocuite de norme europene unitare.

: Curtea Europeana de Justitie (sentinta din 21.09.1999 – “Wijsenbeek” – Dosarul C-378/97) decide: Conform dreptului comunitar in vigoare la momentul procedurii initiale (17.12.1993), nici art. 14 TCE (art. 7a TCE, versiunea veche), nici art. 18 TCE (art. 8a TCE versiunea veche) nu interzic unui stat membru ca, indiferent daca este vorba sau nu despre un cetatean CE, sa ceara la intrarea pe la frontiera interna ca persoana sa faca dovada cetateniei sale, sub sanctiunea aplicarii pedepsei penale, in masura in care sanctiunile sunt comparabile celor aplicabile infractiunilor interne (= din interiorul statului) si nu sunt neproportionale si, deci, nu reprezentau o piedica pentru libera circulatie a persoanelor.

: In baza hotararii din 13.12.1999, CAPAS intra in vigoare, in totalitate, pentru Grecia. In consecinta, controlul persoanelor la frontierele interne dintre Grecia si celelalte state membre se desfiinteaza in perioada 01.01-26.03.2000. Pentru transporturile maritime/pe apele interioare, controalele acestea se desfiinteaza de la 01.01.2000. Pentru prima oara, Consiliul UE ia aceasta hotarare (hotararea din 13.12.1999, Jurnalul Oficial CE L nr. 327 pag. 58 din 21.12.1999).



: Curtea Europeana de Justitie (sentinta din 11.05.2000 – „Savas” – Dosarul C-37/98) decide ca art. 41 alin. 1 din Protocolul aditional la Tratatul de Asociere SEE/Turcia are aplicabilitate nemijlocita. Aceasta prevedere este o “clauza stand-still”, adica ea interzice introducerea de noi ingradiri ale dreptului de sedere dupa intrarea in vigoare a Protocolului aditional (la data de 01.01.1973) pentru cetateni turci care vin in UE, respectiv in statele membre, ca prestatori de servicii. In 1973, prestatorii de servicii turci (in special soferi de tir, oameni de afaceri, sportivi profesionisti, colaboratori in contracte de lucrari) aveau dreptul sa intre in Germania fara viza, pentru sederi de pana la doua luni. Obligativitatea vizelor pentru turci a fost introdusa in Germania in anul 1980. Prin sentinta de mai sus a Curtii Europene de Justitie, in Germania se restabileste situatia juridica anterioara anului 1973 - adica eliberarea de obligativitatea vizei a prestatorilor de servicii turci.

: In baza hotararii 2000/777/CE a Consiliului pentru Justitie si Afaceri Interne din 01.12.2000, la data de 25.03.2001 intra in vigoare CAPAS pentru statele nordice din UE, precum si pentru Islanda si Norvegia.

: Proclamarea solemna a Cartei Drepturilor Fundamentale pe 07.12.2000 la Nisa. Carta contine drepturi clasice la libertate si egalitate si constituie expresia faptului ca UE nu este “doar” o comunitate economica, ci mai ales o comunitate de valori. Totusi, Carta nu este ancorata in Tratatul CE si, in consecinta, nu angajeaza nemijlocit, dar obliga organele UE sa respecte continutul sau in cadrul implementarii dreptului UE.

: Pe baza Titlului IV TCE “Spatiu al libertatii, justitiei si securitatii”, in cadrul noilor competente ale UE a fost emis Regulamentul CE 2725/2000 (Jurnalul Oficial CE din 15.12.2000; L 316 pag. 1) al Consiliului. Prin acest act din 11.12.2000 intra in vigoare Regulamentul EURODAC (intr-o prima faza, cu rezerve in privinta aplicarii sale - abrogate la 15.01.2003) care trebuie sa asigure aplicarea efectiva a Conventiei de la Dublin, prin amprentarea solicitantilor de azil si a persoanelor intrate ilegal, in vederea compararii amprentelor cu datele existente la nivelul UE. Regulamentul EURODAC nu este valabil pentru Danemarca, Marea Britanie si Irlanda.

: Semnarea Tratatului de la Nisa in februarie. UE este pregatita pentru primirea noilor state membre si reformeaza componenta interna si modurile de lucru ale institutiilor UE. Tratatul intra in vigoare dupa ce toate statele UE il vor fi ratificat.

: Regulamentul CE nr. 539/2001 (cu privire la vize) al Consiliului din 15.03.2001 (Jurnalul Oficial nr. L 81 pag. 1 din 21.03.2001), in vigoare din 10.04.2001, contine lista statelor ale caror cetateni trebuie sa fie in posesia unei vize la trecerea frontierei externe UE, pentru sederi de scurta durata, precum si lista statelor ale caror cetateni sunt exceptati de la aceasta obligativitate. Regulamentul este valabil pentru toate statele UE, cu exceptia Marii Britanii si a Irlandei.

: Art. 18 CAPAS se modifica prin Regulamentul CE 1091/2001 (Jurnalul Oficial CE L 150 pag. 4 din 06.06.2001) al Consiliului, din 28.05.2001, cu privire la libera circulatie a persoanelor cu viza pentru sederi de mai lunga durata (viza de tip “D”). Din 07.06.2001 exista posibilitatea ca vizele de tip “D” sa poata fi emise si ca vize Schengen de tip “C” (viza de tip “D+C”).

: Intra in vigoare mai multe Directive UE cu privire la dreptul strainilor, care trebuie implementate la nivel national pana la sfarsitul 2002/inceputul 2003. Este vorba despre Regulamentul CE 2001/55 (Jurnalul Oficial CE nr. L 212 din 07.08.2001) cu privire la normele minime pentru acordarea protectiei temporare in caz de aflux masiv de persoane refugiate (ca in perioada conflictului din Kosovo), Regulamentul CE 2001/40 (Jurnalul Oficial CE nr. L 149 din 02.06.2001) cu privire la recunoasterea reciproca a deciziilor de returnare, precum si Regulamentul CE 2001/51 (Jurnalul Oficial CE nr. L 187 din 10.07.2001) cu privire la sanctionarea unitara a transportatorilor care nu isi indeplinesc obligatiile de control conform art. 26 alin. 1 CAPAS.

: Din data de 28.02.2002 se reuneste Conventul European care timp de 12 luni elaboreaza propuneri pentru o Constitutie europeana comuna. Elaborarea propunerilor se face intr-un interval de 12 luni, pregatind astfel si conferinta interguvernamentala planificata pentru 2004. Obiectivul este de a propune pentru UE un cadru si structuri care sa corespunda evolutiilor pe plan mondial, cerintelor cetatenilor europeni si extinderii UE.

: La data de 01.06.2002 intra in vigoare “Tratatele sectoriale” intre UE si statele UE, pe de-o parte, si Elvetia, pe de alta parte. Acestea reglementeaza anumite domenii politice (sectoare) – printre altele si libera circulatie pentru persoane – pe relatia UE-Elvetia. Cetatenii elvetieni si membrii de familie ai acestora se bucura de deplina libertate de circulatie, practic trebuie ca la controlul de frontiera sa fie tratati ca si cetatenii UE. In schimb, cetatenii UE si membrii lor de familie se vor bucura de aceasta libertate in Elvetia, dar abia dupa trecerea unei perioade de tranzitie de mai multi ani.

: Pe 01.02.2003 intra in vigoare Tratatul de la Nisa (Jurnalul Oficial CE nr. C 80 pag. 1 din 10.03.2001), care modifica tratatele existente (TUE, TCE, TEuratom). Astfel, UE, precum si patru domenii principale ale acesteia, sunt pregatite (reforma institutionala) pentru extinderea care va avea loc prin aderarea a 12 state, primele 10 urmand sa intre in Uniune la 01.05.2004. In privinta dimensiunii si componentei Comisiei exista noi reglementari, se schimba raportul ponderii voturilor in Consiliu, un numar mai mare de domenii politice este supus deciziei prin majoritate calificata si sunt extinse posibilitatile unei mai stranse colaborari intre statele UE.

: Pe 16.04.2003 a fost semnat Tratatul de aderare la UE pentru cele 10 SCEE: Cipru (numai sectorul grecesc), Estonia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Aderarea va avea loc dupa ratificarea Tratatului, pe 01.05.2004 (asa numita extindere spre est a UE).

: Pana in mai 2003, au intrat in vigoare 12 Directive UE si Regulamente UE cu privire la dreptul strainilor si azilului. Cel putin tot atatea acte sunt in curs de negociere, intrarea lor in vigoare urmand sa aiba loc pana la 01.05.2004 (data extinderii spre est).







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 914
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site