Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


INITIATIVA LEGISLATIVA

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




INITIATIVA LEGISLATIVA





Potrivit art. 74,alin.1 din Constitutie, initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa, trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 5000 de semnaturi,in sprijinul acestei initiative.

Abia in martie 2000 s-a adoptat Legea nr.24 privand normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative,incercandu-se,in sfarsit,instaurarea unei ordini in acest important domeniu si abrogandu-se Decretul 16/1976 privind aprobarea Metodologiei generale de tehnica legislativa.

Se prevede ca reglementarea relatiilor sociale prin lege si prin celelalte categorii de acte normative se realizeaza cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului romanesc.

Legea dispune ca actele normative se initiaza, se elaboreaza, se adopta si se aplica in conformitate cu prevederile legii fundamentale a Romaniei, precum si cu principiile ordinii de drept.

Tehnica legislativa asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum ti continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ, indeplinind, astfel cerintele prevederilor art. 79 din Constitutie.

Normele de tehnica legislativa definesc partile constitutive ale actului normativ, structura, forma si modul de sistematizare a continutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea si republicarea actelor normative, precum si limbajul si stilul actului normativ.

Normele de tehnica legislativa sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege si a propunerilor legislative, in cadrul exercitarii initiativei legislative, la elaborarea si adoptare Ordonantelor si Hotararilor Guvernului, precum si la elaborarea si adoptarea actelor normative ale autoritatii administrative autonome.

Normele de tehnica legislativa se aplica in mod corespunzator si la elaborarea si adoptarea proiectelor de ordine, instructiuni si de alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate, precum si la elaborarea si adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice locale.

Actele normative se elaboreaza in functie de ierarhia lor, de categoria acestora si de autoritatea publica competenta sa le adopte.

Categoriile de acte normative si normele de competenta privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constitutie si prin lege.

Actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.

Proiectele de legi se elaboreaza ca urmare a exercitarii, potrivit Constitutiei a dreptului de initiativa legislativa.

Proiectele celorlalte categorii de acte normative se elaboreaza de autoritatile competente sa le initieze potrivit legii.

Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa.

Solutiile pe cate le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte.

Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei in vigoare.

Proiectele de acte normative se supun spre adoptare insotite de o expunere de motive, o nota de fundamentare sau un referat de aprobare.

Proiectele de legi, propunerile legislative si celelalte proiecte de acte normative se redacteaza in forma prescriptiva proprie normelor juridice. Prin modul de exprimare, actul normativ trebuie sa asigure dispozitiilor sale un caracter obligatoriu. Dispozitiile cuprinse in actul normativ pot fi dup caz, imperative, supletive, permisive, alternative, derogatorii, facultative, tranzitorii, temporare,

de recomandare sau alte asemenea; aceste situatii trebuie sa rezulte expres di

redactarea normelor.

Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce.

Nu se folosesc termeni cu incarcatura afectiva. Forma si estetica exprimarii nu trebuie sa prejudicieze stilul juridic, precizia si claritatea dispozitiilor. Legiuitorul constituant a prevazut Guvernul printre subiectele cu drept de initiativa legislativa, ca in majoritatea sistemelor constitutionale. Este firesc acest lucru deoarece structurile executive sunt cele care aplica si executa dispozitiile legii. Or, cu ocazia aplicarii ( desigur cu conditia interpretarii si aplicarii legale a dispozitiilor legii), se observa o insuficienta reglementare sau necesitatea unor noi reglementari in alte domenii.



Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea 400/2000, prin care se aproba Regulamentul privind procedurile pentru pregatirea, elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative care se inainteaza Guvernului, precum si procedurile de supunere spre adoptare a acestora.

Astfel, au dreptul sa faca Guvernului propuneri de acte normative, in conformitate cu atributiile si cu domeniul lor de activitate, urmatoarele autoritati publice:

ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale precum si celelalte autoritati publice cu drept de initiativa legislativa.

prefecturile, consiliile judetene si Consiliul general al Municipiului Bucuresti, prin Ministerul Administratiei si Internelor.

Proiectele de acte normative, facute de autoritatile publice, se elaboreaza, in functie de importanta si de complexitatea problemelor supuse reglementarii, pe baza unor studii si lucrari de documentare aprofundate, inclusiv de legislatie comparata urmarindu-se concordanta reglementarilor propuse cu Programul Guvernului.

In vederea elaborarii propunerilor de acte normative, la ministere si celelalte organe de specialitate ale Administratiei publice centrale, se constituie colective speciale. Colectivul se constituie prin ordin al conducatorului autoritatii in componenta acestuia fiind desemnat un reprezentant al compartimentului juridic, un reprezentant al

compartimentului de integrare europeana, reprezentanti ai Directiilor corespunzatoare profilului propunerilor de reglementare si secretarul general al autoritatii publice.

Colectivul intocmeste o prima forma a proiectului de act normativ care se prezinta conducatorului ministerului, respectiv al organului central de specialitate initiator, iar in lipsa persoanei desemnate prin ordin al acestuia.

Proiectul de act normativ, insusit de catre conducatorul ministerului sau al organului de specialitate al administratiei publice centrale, initiator, se transmite, concomitent in copie ministerelor si altor autoritati publice interesate, care au obligatia de a analiza si de a comunica ministerului initiator eventualele observatii si propuneri in termen de 10 zile de la primire.

Dupa obtinerea punctelor de vedere din partea institutiilor care avizeaza , initiatorul definitiveaza proiectul de act normativ. La operatiunea de definitivare, care se face de catre colectivul desemnat pot participa si reprezentanti ai autoritatilor care avizeaza.

In cazul in care intre initiator si cei care avizeaza exista puncte de vedere diferite, proiectul de act normativ va fi avizat cu obiectii, care vor fi anexate si prezentate in cadrul sedintei Guvernului.

Proiectele de acte normative vor fi avizate din punct de vedere al legalitatii de Ministerul Justitiei, care incheie succesiunea operatiunilor din etapa de avizare.

Proiectele de acte normative se transmit Ministerului Justitiei in original, impreuna cu o copie si numai dupa obtinerea avizelor autoritatilor publice interesate. Avizul Ministerului Justitiei nu este obligatoriu in cazul Hotararilor Guvernului cu caracter individual ce au ca obiect numiri si revocari din functie, stabilirea unor date, precum si aprobarea de indicatori tehnico-economici de investitii, care sunt avizate din punct de vedere al legalitatii de Secretariatul General al Guvernului.

In cazul acordurilor, conventiilor si altor intelegeri internationale, care se supun Parlamentului, spre ratificare, de catre Guvern,sau pentru care competenta de aprobare revine potrivit legii,Guvernului proiectul de act normativ trebuie sa fie insotit de textul actului international in limba originara si in traducere oficiala sau autorizata.

Textele actelor normative cu caracter international ce se supun ratificarii sau aprobarii, se vor stampila pe care fiecare pagina, iar pe ultima pagina se vor mentiona explicit numele si prenumele persoanelor semnatare si se va atesta, prin semnatura persoanei autorizate si prin aplicarea stampilei, conformitatea documentului cu originalul.

Proiectele de acte normative avizate se transmit de initiator, stampilate pe fiecare fila, Secretariatului General al Guvernului.

Secretariatul General al Guvernului va solicita indata urmatoarele avize:

a) avizul Consiliului Legislativ, care urmeaza sa fie emis, potrivit legii, in termenul solicitat de Guvern, care nu poate fi mai mic de :

24 ore pentru proiectele de ordonanta de urgenta;

2 zile pentru proiectele de legi care urmeaza sa fie transmise Parlamentului cu solicitarea dezbaterii in procedura de urgenta;

10 zile pentru celelalte proiecte de acte normative;

b) avizul Consiliului Economic si Social, in cazul proiectelor de acte normative care privesc domeniile prevazute la art.5 din legea nr. 109/1997, privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, care urmeaza sa fie emis, potrivit legii in termen de :



10 zile calendaristice de la primirea solicitarii, in cazul proiectelor de hotarari, de ordonante si de legi ordinare;

20 zile calendaristice de la primirea solicitarii, in cazul proiectelor de legi organice.

Secretariatul General al Guvernului va verifica indeplinirea conditiilor de forma pentru fiecare proiect de act normativ, inclusiv respectarea normelor de tehnica legislativa, prevazuta de Legea nr 24/2000 si va intocmi, in acest sens o nota.

Autoritatile publice si dupa caz Secretariatul General al Guvernului sunt obligate in termenele si conditiile stabilite prin Legea nr 73/1993, pentru infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ, sa furnizeze Consiliului Legislativ informatiile si documentele necesare privind avizarea proiectelor de acte normative.

Secretariatul General al Guvernului transmite initiatorului:

a) avizul Consiliului Legislativ;

b) avizul Consiliului Economic si Social;

c) nota cuprinzand observatiile formulate de Secretariatul General al Guvernului, daca este cazul.

Inainte de inceperea dezbaterilor sau in cursul acestora, initiatorii pot solicita primului ministru, motivat, retragerea sau amanarea proiectelor de acte normative aflate pe ordinea de zi.

Decizia Guvernului cu privire la fiecare proiect de acte normative, luata ca urmare a rezultatului dezbaterilor, este marcata prin anuntul primului ministru privind adoptarea, amanarea, respingerea sau retragerea

acestuia, dupa caz.

Dupa sedinta Guvernului, Secretariatul General al Guvernului va proceda la:

a) definitivarea actului normativ adoptat, pe baza formei refacute transmise de initiator, verificand verificarea celor stabilite in sedinta Guvernului;

b) prezentarea actului normativ adoptat primului ministru, in vederea semnarii, si ministrilor conducatori ai ministerelor care urmeaza sa aplice acel act normativ, in vederea contrasemnarii.

Contrasemnarea unui act normativ adoptat de Guvern este

obligatorie in termen de cel mult 24 ore de la data semnarii lui de

catre primul ministru;

c) numerotarea actelor normative in cadrul anului calendaristic, actele guvernului poarta data sedintei Guvernului in care acestea au fost adoptate;

d) transmiterea catre secretarul general al Camerei Deputatilor, cu solicitarea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, a ordonantelor si hotararilor Guvernului, impreuna cu notele de fundamentare ale acestora, semnate de ministrul sau de ministrii initiatori. Sunt exceptate de la publicare hotararile Guvernului care intra sub incidenta prevederilor art. 108, alin. 4, ultima teza din Constitutia Romaniei, care se comunica numai institutiilor interesate;

e) transmiterea la Senat sau la Camera Deputatilor, dupa caz, a

ordonantelor si a ordonantelor de urgenta ale Guvernului, insotite de expunerile de motive ale proiectelor de legi pentru aprobarea acestora si de hotararile de adoptare, semnate de primul ministru;

f) transmiterea la Senat sau la Camera Deputatilor, dupa caz, a proiectelor de legi, insotite de expunerile de motive ale acestora si de hotararile de supunere a lor spre adoptare, semnate de primul-ministru.

In vederea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, initiatorul sau initiatorii, dupa caz, au obligatia sa transmita Secretariatului General al Guvernului imediat dupa adoptare, impreuna cu actul normativ si nota de fundamentare. Aceasta trebuie sa fie semnata numai de conducatorul/ conducatorii autoritatilor publice initiatoare si sa se refere la forma finala a actului normativ, precum si la avizul Consiliului Legislativ.

Proiectele de acte normative carora li s-au adus modificari de fond ca urmare a discutarii si aprobarii lor in sedinta Guvernului, vor fi supuse unor noi avizari a Consiliului Legislativ.



In cazul in care ca urmare a noii avizari de catre Consiliul Legislativ, este necesara operarea unor modificari de fond, proiectul de act normativ va fi repus, in mod obligatoriu pe ordinea de zi a sedintei Guvernului.

Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre Camera competenta sa il adopte ca prima camera sesizata.

Propunerile legislative se supun dezbaterii mai intai Camerei competente sa le adopte ca prima Camera sesizata. Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi ti propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate si acorduri.

Celelalte proiecte de lege sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii ca prima Camera sesizata , Senatului.

Proiectele de legi se inainteaza Camerelor insotite de avizul Consiliului Legislativ.

Adoptarea cu responsabilitate si in concordanta cu reglementarile constitutionale ale art.79, a proiectelor de lege si ordonante, desigur ca ar fi inlaturat ”haosul legislativ de astazi”.

La aceasta stare legislativa necorespunzatoare a Romaniei a contribuit si prevederea art. 4, alin. 2 din Legea nr 73/1993, pentru infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ, potrivit careia avizul organului de specialitate al Parlamentului are caracter consultativ in ceea ce priveste proiectele de ordonanta si hotarare cu caracter normativ supuse spre adoptarea Guvernului.

Reglementarea art. 4, alin. 2, din Legea 73/1993, este neconstitutionala.

Cum poate fi asigurata concordanta cu Constitutia a reglementarilor din aceste proiecte daca Guvernul nu este obligat sa tina seama de avizul Consiliului Legislativ, organul de specialitate al „ unicei autoritati legiuitoare a tarii?”

Cum sa se realizeze cerintele prevazute de art.3 alin. 3, din legea anterior mentionata, privind inlaturarea contradictiilor sau necorelarilor

dintre prevederile proiectelor, daca avizul este consultativ?

Aceeasi problema privind caracterul consultativ al avizului desi este „ de specialitate” apare si in reglementarea Legii nr 24/2000, privind normele de tehnica legislativa. Se face o grava confuzie punandu-se semnul de egalitate intre natura juridica a Consiliului Legislativ, ca organ consultativ de specialitate al Parlamentului si natura juridica a avizului acestui organ.

Daca nu este obligat sa se conformeze avizului Consiliului Legislativ, cum poate Guvernul sa raspunda politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate, potrivit art. 108, alin. 1, din Constitutie, deci si pentru activitatea de „organizarea executarii legilor?”

Potrivit reglementarilor constitutionale nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea. Se excepteaza aceste domenii pentru ca cetatenii nu pot sa cunoasca dimensiunile politicii fiscale, multiplele probleme internationale si complexitatea politicii nationale in aceste domenii. In ce priveste amnistia si gratierea, cetatenii nu pot sa stie evolutia la un moment dat a situatiei, initiativa populara fiind sub semnul oportunitatii ei. De aceea, Curtea

Constitutionala, potrivit prevederilor art. 146, lit. J, verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni. Prin urmare, in cazul propunerilor legislative initiate de cetateni, presedintele camerei, inainte de distribuirea lor si sesizarea in fond a Comisiei Permanente

competente , va solicita Curtii Constitutionale verificarea indeplinirii

conditiilor constitutionale pentru exercitarea initiativei legislative.

Ca si in cazul exercitarii initiativei legislative de catre parlamentari, propunerea legislativa ce face obiectul initiativei legislative a cetatenilor trebuie sa aiba forma proiectului de lege. De aceea ea nu ramane numai in stadiu de „propunere” sau „ enuntare” ori „revendicare” oarecare, ci trebuie sa devina un proiect de lege, sa aiba o expunere de motive, textul normativ sa fie organizat pe articole, capitole etc, sa aiba avizul Consiliului Legislativ.

Daca initiativa legislativa a parlamentarilor sau a cetatenilor implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau al bugetului asigurarilor sociale

de stat, trebuie sa fie insotite si de avizul Guvernului

Proiectele de legi elaborate de Guvern, si propunerile legislative ale cetatenilor pot fi transmise Camerei Deputatilor sau Senatului, pe cand cele initiate de parlamentari se depun la Camera unde au fost prezentate. Are loc sesizarea Parlamentului si declansarea procedurii parlamentare pentru adoptarea lor.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 737
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site