Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


INSTITUTIA SEFULUI DE STAT

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Densitatea demografica si densitatea geopolitca
UNIUNEA EUROPEANA - Ziua Europei - 9 mai - Consiliul Uniunii Europene
TARILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
Pactul Ribbentrop-Molotov
Programul ISPA - ISPA si integrarea in Uniunea Europeana
Institutiile Uniunii Europene
POLITICILE MONETARE SI FINANCIARE ALE UNIUNII EUROPENE
Contributii romanesti la definirea disciplinei. Sensuri actuale ale geopoliticii
PUTEREA EXECUTIVA
Teme fundamentale ale fascismului european

INSTITUTIA SEFULUI DE STAT




1. Consideratii generale

Institutia sefului de stat isi are obarsia in chiar istoria lumii, a sistemelor statale. Din totdeauna colectivitatile umane organizate au avut un sef, recunoscut sau impus, in contextul imprejurarilor istorice.

Aceasta institutie a cunoscut o evidenta evolutie cat priveste formele, structurile, imputernicirile, protocoalele.

De asemenea, seful de stat a cunoscut si cunoaste fie organizari unipersonale, fie colegiale. Cei care au ocupat aceasta inalta demnitate statala s-au numit sau se numesc regi, principi, regenti, emiri, imparati, presedinti.

In explicarea institutiei sefului de stat va trebui sa plecam de la constatarea ca astazi sistemele constitutionale difera intre ele (printre altele) st prin viziunea stiintifica asupra puterii (aceasta categorie cheie in explicarea mecanismului juridico-statal).

Explicarea institutiei sefului de stat presupune intelegerea corecta a relatiei popor (natiune) organizare statala a puterii. Aceasta relatie fundamenteaza si motiveaza intreaga constructie statala juridica. Am explicat ca poporul detine puterea politica, el incredinteaza exercitiul acesteia - in forme si mijloace in care sa detina suprematia controlului - organelor reprezentative. Sunt organe reprezentative, la nivel central desigur, parlamentul (totdeauna) si seful de stat (in unele republici) pentru ca sunt alese prin vot universal si egal. Cu aceasta ocazie interesandu-ne seful de stat trebuie sa observam care este structura executivului si deci care este locul sau in acest executiv. Acest loc exprima si relatia popor, parlament, sef de stat.

2. Evolutia institutiei sefului de stat in Romania

Aceasta evolutie a institutiei sefului de stat in tara noastra o vom explica prin prisma dispozitiilor constitutionale incepand cu prima noastra constitutie.

Astfel, potrivit Statutului lui Cuza, puterile publice erau incredintate domnului, unei adunari ponderatice si unei adunari elective.

Termenul domn este folosit si de catre Constitutia din anul 1866 (art. 82), domnul avand puteri constitutionale ereditare, iar puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn si reprezentanta nationala (art. 31). La 8 iunie 1884, in urma proclamarii regatului, textele constitutionale sunt puse de acord cu aceasta realitatea. Constitutia din anul 1923 vorbeste de rege (art. 77) aratand ca puterea legislativa se exercita colectiv de catre rege si reprezentanta nationala (art. 34) si ca puterea executiva este incredintata regelui (art. 39).

Constitutia din anul 1948 incredinteaza functia de sef de stat Prezidiului Marii Adunari Nationale, organ central, caracterizat ca organ suprem al puterii de stat, mentinut si de Constitutia din 1952 pana in anul 1961, cand a fost inlocuit prin Consiliul de Stat.

Prin Decretul-lege nr. 92/1990 privind alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, functia de sef de stat este incredintata Presedintelui Romaniei, ales prin vot universal, egal direct, secret si liber exprimat. Aceasta solutie este consacrata si prin Constitutia actuala a Romaniei.

3. Atributiile sefului de stat

a) Rolul si atributiile sefului de stat in sistemele constitutionale din alte state

Una din problemele mereu discutate priveste imputernicirile sefului de stat. in practica raspunsul depinde de foarte multi factori precum structura, functiile si raporturile dintre puterile publice, garantiile constitutionale, durata mandatului organelor reprezentative, modul de desemnare a sefului de stat (ereditar, alegere), responsabilitatea acestuia.

Astfel, potrivit Constitutiei Frantei, presedintele de republica: numeste si revoca pe primul ministru, iar la propunerea acestuia pe ministri; prezideaza Consiliul de Ministri; promulga legile, in termen de 15 zile.

In Statele Unite ale Americii, republica prezidentiala, presedintele este

considerat prin Constitutie, organ al administratiei de stat. De aceea, potrivit art. 2, §1 din Constitutia americana, “Puterea executiva va fi exercitata de catre Presedintele Statelor Unite ale Americii”. Desi Constitutia adoptata in 1787, nu a fost modificata intr-o masura „relevanta” pentru competenta Congresului si presedintelui, in cele doua secole de existenta a acestei institutii a avut loc un proces de intarire continua a rolului presedintelui in sistemul american.

In Suedia seful de sta nu dispune de nici o putere, nu participa la luarea deciziilor, nu desemneaza si nu revoca ministrii. Functiile sale sunt de ordin ceremonial.

b) Rolul si atributiile Presedintelui Romaniei

Explicarea rolului st atributiilor sefului de stat in Romania trebuie sa porneasca de la dispozitiile clare si explicite ale Constitutiei. Astfel din art. 80 (1) din Constitutie se desprinde urmatoarea caracterizare a Presedintelui Romaniei: a) reprezinta statul roman. Aceasta inseamna ca in relatiile interne si internationale statul este reprezentat de seful de stat; b) este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.

De asemenea, potrivit art. 92 (1) din Constitutie, Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Caracterizandu-l astfel, Constitutia stabileste ce atributii indeplineste Presedintele Romaniei. Pe criteriul continutului aceste atributii pot fi grupate astfel:

a) atributii privind legiferarea; b) atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice; c) atributii privind alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati publice; d) atributii in domeniul apararii tarii si asigurarii ordinii publice; e) atributii in domeniul politicii externe; f) alte atributii.



Atributii privind legiferarea. Am aratat deja ca la exercitarea functiei legislative de catre parlament concura si alte autoritati si mai ales executivul. De aceea seful de stat are importante atributii in acest domeniu. Astfel, Presedintele Romaniei: promulga

legile (art. 77), avand dreptul de a cere, o singura data, reexaminarea legii; semneaza legile in vederea publicarii lor in Monitorul Oficial; poate sesiza Curtea Constitutionala in legatura cu neconstitutionalitatea legilor

Atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice. Din caracterizarea institutiei sefului de stat asa cum stabilesc dispozitiile art. 80 (2) din Constitutie, rezulta ca Presedintele Romaniei exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Ca atare seful de stat se afla in raporturi constitutionale, clar definite, cu autoritatile publice, multe din atributiile sale privind organizarea si functionarea acestora.

Atributii privind alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau
revocarea unor autoritati publice.
In sistemul constitutional fundamentat pe echilibrul puterilor este firesc ca principalele autoritati sa colaboreze la constituirea autoritatilor. Atributiile ce revin Presedintelui Romaniei in acest domeniu sunt: dizolvarea Parlamentului in conditiile art. 89; desemnarea unui candidat pentru functia de prim-ministru, numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament, revocarea si numirea unor ministri in caz de remaniere guvernamentala sau vacanta a postului, la propunerea primului ministru (art. 85 din Constitutie); numirea a trei judecatori la Curtea Constitutionala, potrivit art. 140 (2) din Constitutie, numirea in functie a magistratilor in conditiile art. 124 si 133 din Constitutie; numiri in functii publice potrivit art. 94 litera “c” din Constitutie; acordarea gradelor de maresal, de general si de amiral.

Atributii in domeniul apararii tarii si asigurarii ordinii publice. In cadrul acestor atributii includem: declararea, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, a mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate.

Atributii in domeniul politicii externe. In aceasta categorie cuprindem: incheierea, in numele Romaniei, a tratatelor negociate de Guvern si supunerea lor spre ratificare Parlamentului in termen de 60 de zile; acreditarea si rechemarea, la propunerea Guvernului, a reprezentantilor diplomatici ai Romaniei; aprobarea infiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice; acreditarea in Romania a reprezentantilor diplomatici ai altor state.

Alte atributii. In aceasta categorie se includ: conferirea decoratiilor si titlurilor de onoare; acordarea gratierii individuale.

4. Desemnarea sefului de stat

Desemnarea sefului de stat este una din problemele direct legate de forma de guvernamant. Ea prezinta un mare interes in precizarea atat a functiilor (prerogativelor, imputernicirilor) sefului de stat cat si a raporturilor acestuia cu celelalte “puteri” din stat, indeosebi cu legislativul si executivul. Putem observa ca astazi s-au conturat patru moduri de desemnare a sefului de stat si anume: pe cale ereditara; alegerea de catre parlament; alegere de catre un colegiu electoral; alegere prin vot universal.

a)   Cat priveste desemnarea sefului de stat pe cale ereditara ea se refera la
monarhii, unde mostenitorul devine sef de stat sau unde eventual monarhul
numeste pe cel ce-i va succeda la tron. in asemenea sisteme constitutionale
(vezi Belgia, Danemarca, Spania, Kuweit, Norvegia, Tarile de Jos) parlamentul
are rolul de a garanta respectul acestor reguli

b) Alegerea sefului de stat de catre parlament, pune desigur parlamentul
intr-o pozitie supraordonata executivului. Statele care folosesc acest sistem
sunt de regula grupate in trei categorii: state in care seful de stat este ales
direct de catre parlament (Grecia, Israel, Republica Sud Africana) 4state in care
parlamentele aleg organe colegiale ca sefi de stat (fostele state socialiste);
Elvetia, ca exemplu unic.

c) Desemnarea sefului de stat prin intermediul unui colegiu electoral este si
ea folosita. Astfel, in Germania presedintele federal este ales de catre
Conventia Federala compusa din membrii Bundestagului si dintr-un numar egal
de membri alesi pentru aceasta de catre adunarile reprezentative ale landurilor.
in India, presedintele ales de catre un colegiu electoral compus din membrii
alesi de catre parlament si de catre adunarile legislative ale statelor federale.

d) Alegerea sefului de sta prin vot universal este folosita in republicile prezidentiale dar nu numai aici. Ea este practicata in tarile unde executivul are o structura dualista care permite conservarea unor aspecte de regim parlamentar sau amandoua (exemplu Finlanda, Franta, Irlanda, tari care au un sef de stat ales prin vot universal si un sef de guvern).




e) Alegerea sefului de stat in Romania. Romania a adoptat forma de stat republicana, ceea ce inseamna ca functia de sef de stat este exercitata de catre un presedinte. Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, solutie adoptata de Decretul-lege nr. 92/1990 privind alegerea Parlamentului si a Presedintelui Romaniei si consacrarea prin art. 81 din Constitutie. Alegerea Presedintelui Romaniei se realizeaza in doua tururi de scrutin. Daca un candidat obtine in primul tur de scrutin majoritatea de voturi a alegatorilor inscrisi in listele electorale, este declarat ales ca presedinte. Daca nici unul dintre candidati nu obtine aceasta majoritate se realizeaza al doilea tur de scrutin. La acesta participa numai primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Va fi declarat ales Presedinte candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi.

5. Durata mandatului sefului de stat

In Romania durata mandatului sefului de stat este de cinci ani si se exercita de la data depunerii juramantului in fata Parlamentului, pana la depunerea juramantului de catre presedintele nou ales. in caz de razboi sau de catastrofa mandatul poate fi prelungit, dar numai prin lege organica. Aceeasi persoana poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei cel mult doua mandate, care pot fi si succesive. in caz de vacanta a functiei prezidentiale, care poate interveni in situatiile de deces, demisie, demiterea din functie sau imposibilitate a exercitarii atributiilor, precum si in cazul suspendarii din functie sau al imposibilitatii temporare de exercitare a atributiilor, interimatul este asigurat, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

6. Proceduri, solemnitati, protocol

Investirea unei persoane cu calitatea de sef de stat sau proclamarea alegerii sale se realizeaza potrivit unor anumite proceduri, cu solemnitatea necesara unui asemenea act si dupa un protocol anume.

Potrivit Constitutiei Romaniei alegerea Presedintelui se valideaza de catre Curtea Constitutionala. Apoi candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, juramantul urmator: “Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”. Depunerea juramantului are ca efect juridic inceperea executarii mandatului prezidential.

7. Raspunderea sefului de stat

Raspunderea sefului de stat pentru activitatea ce o desfasoara in aceasta calitate este o problema mult mai complexa si mai delicata decat apare la prima vedere. Ideea ce a dominat sistemele constitutionale este in sensul ca seful de stat nu raspunde pentru actele savarsite in aceasta calitate.

Constitutia Romaniei contine mai multe dispozitii in legatura cu raspunderea sefului de sta, aceste dispozitii privind imunitatea, raspunderea politica si raspunderea penala.

Imunitatea. Ca si deputatii si senatorii, Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Desi textul constitutional nu este la fel de explicit ca cel privind imunitatea parlamentarilor, printr-o interpretare sistematica a Consiliului vom retine ca sunt aplicabile, corespunzator, regulile pe care le-am analizat deja privind lipsa raspunderii juridice pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului (aici art. 84 alin. 2 trimite explicit la art. 70 din Constitutie) precum si cele privind inviolabilitatea persoanei Presedintelui, coroborate cu dispozitiile art. 84.

Raspunderea politica. Denumim astfel aceasta raspundere pentru a o deosebi de raspunderea penala, pentru ca urmarile acestei raspunderi sunt de fapt politico-juridice. Aceasta raspundere isi are termenul juridic in art. 95 din Constitutie. Ea intervine atunci cand Presedintele Romaniei savarseste fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei. in asemenea situatie se poate propune suspendarea din functie, de catre cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor. Aceasta initiativa se comunica neintarziat si Presedintelui Romaniei.

Raspunderea penala. Aceasta raspundere intervine in situatia in care seful statului ar comite crima de inalta tradare. in acest caz, punerea sub acuzare poate fi hotarata de Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie. Daca s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare, Presedintele este demis de drept.

In legatura cu raspunderea sefului de stat, trebuie sa mentionam ca potrivit art. 98 din Constitutie si presedintelui interimar i se aplica dispozitiile privind raspunderea politica.

8. Actele sefului de stat

Actele prin care seful statului isi exercita atributiile sale sunt de regula denumite decrete. Ele pot fi cu caracter normativ sau cu caracter individual.

Decretele trebuie contrasemnate de catre primul-ministru.

Contrasemnarea actelor sefului de stat s-a practicat st se practica in sistemele constitutionale.

Constitutia Romaniei prevede si ea asemenea reguli, cu precizarea ca obligatia contrasemnarii decretelor de catre primul ministru nu priveste toate aceste decrete ci numai cele expres mentionate prin art. 99 (2). Decretele Presedintelui Romaniei se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, nepublicarea atragand inexistenta decretului.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1274
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site