Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Programul ISPA - ISPA si integrarea in Uniunea Europeana

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Sistemul politic
ORDINEA BIPOLARA
RAPORTURILE EXTERNE ALE UNIUNII EUROPENE
Densitatea demografica si densitatea geopolitca
INTRODUCERE IN RELATIILE INTERNATIONALE
CAMERA DEPUTATILOR - PREZENTAREA INSTITUTIEI, SISTEMUL ORGANIZATORIC
Comisia Europeana
Atuurile si slabiciunile geopolitice ale Romaniei
DESPRE NOI INSINE: TEORII SI CONVERGENTE IN DEZVOLTAREA ROMANIEI
Instrumente Structurale - Prezentare generala

Programul ISPA

I.           ISPA si integrarea in Uniunea Europeana



Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este unul dintre cele trei instrumente de finantare nerambursabila (impreuna cu Phare si Sapard) care sprijina tarile candidate in pregatirea lor pentru aderarea la Uniunea Europeana.

ISPA finanteaza, in perioada 2000-2006, proiecte in domeniul infrastructurii de transport si de mediu, contribuind astfel la indeplinirea criteriilor de aderare si a angajamentelor asumate in cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana.

Astfel, prin programul ISPA, se urmareste:

sprijinirea tarilor beneficiare in vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene;

extinderea si conectarea retelelor de transport ale statelor beneficiare la cele trans-europene, precum si

familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile Uniunii Europene.

In domeniul protectiei mediului, ISPA se concentreaza pe “investitii masive” legate de directivele de mediu, a caror implementare solicita costuri foarte importante. Ele se refera la urmatoarele domenii: rezerva de apa potabila, tratarea apelor reziduale, administrarea deseurilor solide si a celor periculoase si respectiv poluarea aerului. In domeniul transporturilor, ISPA acorda prioritate investitiilor legate de integrarea sistemului romanesc in sistemul de transporturi al Uniunii Europene si in retelele trans-europene. De asemenea, se acorda prioritate imbunatatirii legaturilor cu alte tari candidate, precum si eliminarii lacunelor din sistemul national de transporturi. ISPA finanteaza dezvoltarea cailor ferate, a soselelor si a cailor de navigatie.

ISPA si aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

In perioada 2000 – 2006, Romania beneficiaza prin Programul ISPA, de finantare nerambursabila de aproximativ 240 milioane euro anual, impartititi in mod egal (50%/50%) pentru cele doua sectoare de interventie – mediu si transporturi.

meuro    

Total

In conformitate cu decizia Consiliului European de la Copenhaga, care a avut loc in luna decembrie 2002, din mai 2004, o data cu aderarea la Uniunea Europeana a primului val de state candidate, finantarea anuala pentru Romania a crescut cu 20% in anul 2004, respectiv va creste cu 30% in 2005 si 40% in 2006.

Dupa ultimul Comitet de Gestiune ISPA, prin care statele membre UE au aprobat, in data de 28 octombrie 2004, 8 noi proiecte pentru Romania, au mai ramas doar 198,48 milioane euro, pentru a fi alocati proiectelor ISPA in Romania in perioada 2005 -2006.

Cu un buget total de aproximativ 2 miliarde de euro pana in prezent, Programul ISPA ajuta Romania sa :

reformeze politicile sectoriale pentru transporturi si protectia mediului ;

transpuna legislatia UE, in conformitate cu criteriile de aderare;

consolideze structurile de management si control la nivelul administratiei centrale si locale  si

pregateasca administratia centrala si locala pentru implementarea instrumentelor structurale (in special Fondul de Coeziune) dupa momentul aderararii (preconizata pentru 1 Ianuarie 2007).

Astfel, rolul programului ISPA nu este reprezentat de dezvoltarea infrastructurilor in sine. Programul ISPA are ca prim obiectiv sprijinirea statelor candidate in indeplinirea criteriilor de aderare (punerea in practica a legislatiei europene, trecerea la o economie de piata functionala si intarirea structurilor administrative).

ISPA – pentru o infrastructura moderna

Daca principalul obiectiv al programului ISPA este sustinerea Romaniei in procesul de pre-aderare, primele rezultate vizibile ale acestui instrument financiar sunt insa reprezentate de reabilitarea si modernizarea infrastructurilor de mediu si transport.

Astfel, finantarea ISPA alocata Romaniei in perioada 2000 – 2004 inseamna :

In sectorul de transporturi:

Constructia a Xxx km de autostrada ;

Reabilitarea a Xxx km de drumuri nationale reabilitati ;

Constructia de variante ocolitoare pentru 4 orase ;

Reabilitarea a XXX km de cale ferata .

In sectorul de protectia mediului:

Constructia a 25 statii de epurare a apelor uzate construite

Reabilitarea a XXX km de conducte de canalizare reabilitati

Reabilitarea a Xxx km de conducte de alimentare cu apa potabila reabilitati

Constructia a XX statii de pompare noi

Constructia statii de alimentare noi

Constructia a 5 noi depozite ecologice pentru deseuri solide

Constructia unei uzine de reciclare a deseurilor solide.

In ceea ce priveste asistenta tehnica :

18 060 000 euro pentru pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului

7 605 000 euro pentru intarirea capacitatii administrative la nivel central si local si

4 300 000 euro pentru pregatirea de proiecte in sectorul transporturi.

II. ISPA in Romania

2.1. Proiecte ISPA in Romania

Pana in prezent, Romania a incheiat cu Comisia Europeana 48 de Memorandumuri de Finantare ISPA (prezentate in anexa 1), in valoare totala de aproximativ 2,4 miliarde euro, din care aproximativ 2 miliarde euro sunt asigurati prin intermediul Programului ISPA.

Astfel, suma angajata pana in prezent reprezinta peste 80% din asistenta financiara alocata de Uniunea Europeana Romaniei in cadrul Programului ISPA pentru perioada 2000 – 2006.



Totodata, alte 15 proiecte ISPA (10 in domeniul mediului si 5 in domeniul transporturilor) sunt in curs de pregatire sau in curs de evaluare de catre Comisia Europeana, urmand a fi supuse spre aprobare in cadrul Comitetului de Management ISPA in perioada 2005 -2006.

Prin pregatirea acestor proiecte, Romania va asigura angajarea, in intregime, a bugetului alocat de Comisia Europeana prin ISPA pentru perioada 2000 – 2006.

2.2. Pregatirea proiectelor ISPA

STRATEGII ISPA SI PREGATIREA PROIECTELOR

Desi spre deosebire de alte instrumente financiare comunitare, ISPA finanteaza direct proiecte de investitii in infrastructura, procesul de pregatire a acestor proiecte trebuie sa aiba la baza Strategiile Nationale ISPA.

Strategiile ISPA trebuie sa prezinte, in primul rand, o analiza detaliata a sectorului de infrastructura si apoi sa fundamenteze obiectivele propuse, in stransa corelare cu propunerile de proiecte si sursele de finantare a acestora.

Avand in vedere faptul ca strategiile ISPA reprezinta instrumente de planificare a investitiilor, in cadrul exercitiului de elaborare a acestor documente statele candidate urmaresc:

prioritatile sectoriale si sub-sectoriale;

prioritatile geografice inlaturarea blocajelor de trafic, zone critice din punctul de vedere al poluarii), precum si

utilizarea optima a fondurilor ISPA (in combinatie cu alte resurse).

Ca urmare a acestui exercitiu, sunt finalizate strategiile ISPA care definesc criteriile de promovare a proiectelor pentru finantare prin ISPA, precum si lista proiectelor identificate (cu posibile surse de finantare).

In Romania, programarea ISPA a demarat prin elaborarea, in anul 2000, a celor doua documente strategice:

Strategia nationala ISPA in domeniul mediului si

Strategia nationala ISPA in domeniul transporturilor,

documente ce au la baza prevederile comunitare si documente fundamentale care definesc cadrul relatiilor dintre Romania si Uniunea Europeana, precum Parteneriatul de Aderare si Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

Astfel, sectoarele pentru care va fi acordata finantare ISPA in Romania sunt:

pentru sectiunea mediu

tratarea apelor uzate,

gestionarea deseurilor urbane si

protectia calitatii aerului.

pentru sectiunea transporturi

integrarea in retelele de transport europene si

reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor existente.

Aceste strategii au fost aprobate de catre Comisia Europeana in 2001. In conformitate cu aceste documente de baza, autoritatile romane au asigurat portofoliul de proiecte care sa acopere in intregime suma alocata pentru cei sapte ani de functionare a programului ISPA in Romania (2000-2006), pentru ambele domenii, transport si mediu.

2.2.1. Cum se pregateste un proiect ISPA?

Proiectele ISPA sunt pregatite de catre Beneficiari.

Beneficiarii programului ISPA pot fi

Pentru infrastructura de mediu: autoritatile locale si centrale (ministerul de resort, consiliile judetene, primariile), regiile autonome,

Pentru infrastructura de transporturi: ministerul de resort, regiile autonome si companiile nationale care sunt capabile sa dezvolte proiecte de infrastructura de amploare, precum Compania Nationala Autostrazi si Drumuri Nationale si Compania Nationala de Cai Ferate.

Pentru ca un proiect ISPA sa fie aprobat de Comitetul de Gestiune ISPA, beneficiarii trebuie sa pregateasca o aplicatie ISPA in formatul standard prezentat pe site-ul DG Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene (https://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/funds/ispa/howto_en.htm) si anexele aferente (Master Plan, Studiu de fezabilitate, Analiza financiara, Analiza institutionala si Evaluarea impactului asupra mediului) .

In elaborarea aplicatiei ISPA, beneficiarii trebuie sa:

Demonstreze compatibilitatea proiectului cu strategia nationala ISPA pentru sectorul respectiv;

Prezinte o analiza financiara completa, care sa conduca la evaluarea viabilitatii proiectului, a capacitatii acestui proiect de a genera venituri si, prin urmare, sa fie un instrument credibil de justificare a bugetului solicitat pentru finantare nerambursabila prin ISPA;

Prezinte o analiza cost-beneficiu, care sa releve impactul proiectului asupra sectoarelor economic si social;

Demonstreze capacitatea institutionala a beneficiarului de a gestiona proiectul ISPA (si, daca este cazul, sa prezinte relatia intre autoritatea locala / operator);

Urmareasca asigurarea co-finantarii avand in vedere faptul ca asigurarea unei cofinantari de minim 25% din partea beneficiarului este o conditie obligatorie pentru orice proiect ISPA;

Se asigure ca proiectul a primit acordul de mediu, in conformitate cu procedurile UE.

In general documentatia aferenta aplicatiei ISPA este pregatita de beneficiari cu sprijinul unei echipe de consultanta, angajata din resurse proprii, in cadrul proiectelor de asistenta tehnica finantate prin Programul ISPA sau in cadrul unor proiecte finantate de alti donatori (PHARE, asistenta bilaterala). Elaborarea aplicatiei reprezinta un proces laborios, care dureaza cel putin 1 an de zile!

In ceea ce priveste acordul de mediu si asigurarea co-finantarii, beneficiarii trebuie sa intreprinda demersurile necesare, fara a avea nevoie de sprijinul echipei de consultanta.

Pentru acordul de mediu, trebuie urmarita indeplinirea prevederilor din urmatoarele acte normative:

Hotararea de Guvern nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (care transpune Anexele I, II, III, IV ale Directivei nr. 85/337/EEC modificata prin Directiva nr. 97/11/EC) – (M. O. 686 din 17 septembrie 2002)

Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu – (M. O. 52 din 31 ianuarie 2003)

Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului – (M. O. 52 din 31 nuarie 2003)

In ceea ce priveste implicarea Institutiilor Financiare Internationale (IFI) in co-finantarea proiectelor ISPA pentru Romania, pana in momentul de fata, doua IFI au raspuns pozitiv:

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Conducerea BERD a aprobat Facilitatea de Creditare pentru Mediul Urban, in valoare de 80 milioane € pentru Romania, menita sa ofere municipalitatilor selectate cofinantari pentru granturile Ispa fara garantie suverana si

Banca Europeana pentru Investitii (BEI) a creat “Municipal Water Infrastructure Scheme”, o Facilitate de Imprumut Orizontala pentru a cofinanta proiecte de mediu cu garantie suverana. Insa pentru garantarea de catre stat a imprumutului cofinantat de BEI, beneficiarul final trebuie sa mai elaboreze o a doua varianta a studiului de fezabilitate, in conformitate cu Ordinul MFP / MLPTL nr.1013 /873 din 12 iunie 2001

Co-finantarea proiectelor ISPA poate fi asigurata si de la bugetul de stat (proiectele de transporturi, proiecte promovate de municipalitati care au depasit gradul de indatorare prevazut de lege) sau de la bugetul local.

Calitatea aplicatiei si a documentelor suport este hotaratoare pentru scurtarea perioadei necesare pentru evaluarea si aprobarea proiectului de catre Comisia Europeana.

Asigurarea cofinantarii este un factor determinant in aprobarea proiectului de catre Comisia Europeana.

2.2.2. Cine este responsabil de promovarea si aprobarea proiectelor ISPA?

Etapa 1 - Rolul autoritatilor centrale in promovarea proiectelor ISPA

In procesul de evaluare si promovare a proiectelor ISPA o prima etapa o reprezinta analizarea aplicatiei ISPA si a studiilor aferente de catre autoritatile centrale responsabile:

pentru proiectele de mediu:

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor – avizeaza aplicatia din punctul de vedere al criteriilor de mediu si al solutiilor de investitii propuse pentru remedierea problemelor existente;

Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice (Directia Generala a Finantelor Publice Externe, Directia Reglementarea Achizitiilor Publice si Prioritizarea Investitiilor Publice si Directia Generala Fondul National de Pre-aderare) avizeaza aplicatia din punctul de vedere al capacitatii de co-finantare a beneficiarului si al regulilor de achizitie publica.

Coordonatorul National ISPA – asigura o analiza finala a aplicatiei, in special din perspectiva indeplinirii conditiilor cerute de Uniunea Europeana (compatibilitatea cu strategia nationala si directivele europene, existenta unei analize financiare solide, asigurarea co-finantarii, etc.)

Pentru proiectele de transporturi

Ministerul Transporturilor, Constructiei si Locuintei elaboreaza aplicatia;




Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice Directia Reglementarea Achizitiilor Publice si Prioritizarea Investitiilor Publice si Directia Generala Fondul National de Pre-aderare) avizeaza aplicatia din punctul de vedere al capacitatii de co-finantare si al regulilor de achizitie publica.

Coordonatorul National ISPA – asigura o analiza finala a aplicatiei, in special din perspectiva indeplinirii conditiilor cerute de Uniunea Europeana (compatibilitatea cu strategia nationala si directivele europene, existenta unei analize financiare solide, asigurarea co-finantarii, etc.)

Etapa 2 – Misiunile de evaluare organizate de Comisia Europeana impreuna cu IFI

Procesul de evaluare a proiectelor propuse reprezinta o etapa esentiala in cadrul exercitiului de programare; in timpul misiunilor de evaluare beneficiarul final si autoritatile implicate trebuie sa convinga Comisia Europeana cu privire la utilitatea si eligibilitatea proiectului pentru finantare prin ISPA.

De asemenea, misiunile de evaluare au un rol fundamenetal in determinarea contributiei prin programul ISPA.

Etapa 3 – Memorandumul de Finantare ISPA

Comisia Europeana

Elaboreaza proiectul de Memorandum de Finantare pe care il supune aprobarii Comitetului de Gestiune ISPA

Aproba Memorandumul de Finantare in caz de opinie favorabila a Comitetului de Gestiune ISPA;

Transmite Memorandumul de Finantare aprobat si semnat de Comisarul pentru politici regionale si de Coordonatorului National ISPA.

Coordonatorul National ISPA indeplineste formalitatile privind semnarea Memorandumului de finantare, traducerea si publicarea acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei.

Amendamentele aduse Memorandumurilor de Finantare ISPA se fac in conformitate cu prevederile standard din anexa III a Memorandumurilor de finantare si cu prevederile Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

2.2.3. Alte aspecte importante in pregatirea proiectelor ISPA

Principiul Poluatorul Plateste (“Polluters Pays Principle”)

In pregatirea aplicatiei, beneficiarii vor lua in considerare faptul ca, in conformitate cu prevederile din Comunicarea Comisiei (COM (1999)344), trebuie sa dezvolte sisteme de tarifare diferite pentru consumatorii casnici si agentii industrialei/economici care polueaza apele si nu asigura o pre-tratare corespunzatoare.

Parteneriatul Public Privat (PPP)

Implicarea finantarii private in dezvoltarea infrastructurilor reprezinta un obiectiv important al politicii comunitare, ca baza de asigurare a unui capital mai extins de dezvoltare si a unei eficiente sporite in gestionarea utilitatilor publice.

Dar utilizarea ISPA in contextul PPP presupune indeplinirea urmatoarelor conditii:

Asigurarea transparentei, accesului egal la informatii si a competitiei intre participantii la licitatia pentru PPP; selectarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere ecenomic;

Corectitudinea contractelor de concesionare, prin stabilirea unor mecanisme clare de separare a veniturilor generate de investitia ISPA de veniturile incasate de operator;

Informarea, consultarea si implicarea prealabila a Comisiei Europene in pregatirea proiectelor de PPP (in conformitate cu cerintele art.8 al tuturor Memorandumurilor de Finantare ISPA).

2.3. Gestionarea proiectelor ISPA

2.3.1. Cum se gestioneaza un proiect ISPA ?

Prima etapa - Licitare si contractare

Licitarea si contractarea proiectelor ISPA – se face in conformitate cu procedurile Comisiei Europene din “Ghidul practic de proceduri pentru contractele de ajutor extern ale Comunitatii Europene”, document care prezinta toate regulile de achizitie publica pentru servicii, echipamente si lucrari. Versiunea electronica a acestuia poate fi gasita pe urmatoarea adresa: http//www.europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm

In prezent licitarea si contractarea ISPA se deruleaza cu avizul ex-ante al Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Avand in vedere faptul ca, in conformitate cu actiunile stabilite pentru trecerea la sistemul descentralizat extins de implementare a Programului ISPA (EDIS), incepand cu anul 2004 au fost create unitati specializate pentru efectuarea controlului ex-ante la nivelul tuturor agentiilor de implementare ISPA. Dupa obtinerea acreditarii pentru EDIS, aceste unitati vor prelua rolul Delegatiei Comisiei Europene in verificarea dosarelor de licitatie si andosarea contractelor.

In general, licitarea proiectelor ISPA se face dupa cum urmeaza:

A. Contracte de servicii

Mai mult de 200 000 euro – licitatie internationala

Sub 200 000 euro – contract cadru sau procedura simplificata

B. Contracte de echipamente

Mai mult de 150 000 euro - licitatie internationala

Intre 30.000 – 150 000 euro – licitatie cu publicare locala

Sub 30 000 euro – procedura simplificata

C. Contracte de lucrari

Mai mult de 5 000 000 euro - licitatie internationala

Intre 300.000 – 5 000 000 euro – licitatie cu publicare locala

Sub 300 000 euro – procedura simplificata.

In ceea ce priveste conditiile contractului, acestea trebuie sa urmeze regulile detaliate prevazute de FIDIC (Federation Internationale des Ingenieurs Consultants). Alegerea tipului de contract FIDIC (rosu = constructie; galben = proiectare si constructie, etc) se va face in functie de natura lucrarilor ce urmeaza sa fie executate – tehnologii, durata, design necesar – si de modalitatea de atribuire a responsabilitatilor intre autoritatea contractanta si contractor.

Licitarea si contractarea ISPA reprezinta un proces extrem de laborios, care consuma resurse importante (in timp si expertiza). Calitatea documentelor de licitatie este un factor determinant in asigurarea unui ritm bun de implementare a proiectului.

Pentru a avea o calitate buna a documentelor de licitatie, beneficiarii finali trebuie sa asigure personal suficient si bine pregatit si sa gestioneze eficient asistenta tehnica oferita de Comisie pentru pregatirea dosarelor de licitatie.

Calitatea slaba a documentelor de licitatie poate conduce la intarzieri in contractare. Intarzierile in contractare pot duce la pierderea asistentei financiare ISPA: In Memorandumul de finantare se stipuleaza clar faptul ca daca in doi ani de la semnarea Memorandumului de catre Comisie nu a fost lansata o licitatie de lucrari, se va anula alocarea ISPA pentru proiectul in cauza (regula “n+2”)

Pentru asigurarea unui ritm mai rapid de implementare, manualul ISPA specifica posibilitatea de a lansa invitatia la licitatie chiar inaintea semnarii Memorandumului de finantare de catre Comisia Europeana, cu conditia includerii unei clauze suspensive in anuntul de licitatie, prin care sa se stipuleze ca incheierea contractului este conditionata de semnarea Memorandumului de finantare de catre Comisie. In caz contrar, invitatia la licitatie va fi anulata.

A doua etapa – gestionarea contractelor

In conformitate cu prevederile Memorandumurilor de Finantare ISPA si cu aranjamentele institutionale convenite pentru implementarea ISPA in Romania, contractele sunt gestionate de:

autoritatile contractante in cazul proiectelor de transporturi si

de autoritatea contractanta si beneficiarii finali in cazul proiectelor de mediu,

cu sprijinul ministerelor de resort responsabile (Ministerul Transporturilor, Constructiei si Turismului si Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor).

In cazul proiectelor de mediu, reponsabilitatile in implementare sunt clar definite in Acordul de Implementare semnat de autoritatea contracatanta cu fiecare beneficiar final in parte.

Un alt instrument extrem de important in gestionarea contractelor este componenta de supervizare inclusa in fiecare Memorandum de Finantare ISPA; prin responsabilitatea ce-i revine, inginerul supervizor urmareste in permanenta derularea lucrarilor finantate prin ISPA si notifica regulat partile implicate (beneficiar, autoritate contractanta si ministerele responsabile) cu privire la progresele inregistrate si la dificulatile intampinate.

2.3.2. Cine este responsabil de implementarea proiectelor ISPA?

In gestionarea proiectelor ISPA sunt implicate urmatoarele structuri, definite prin Memorandumul de intelegere incheiat intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana pentru utilizarea Fondului National pentru ISPA (aprobat prin Hotararea Guvernului nr.1328/2000) :

Agentiile de implementare ISPA care indeplinesc in special rolul de autoritate contractanta, asigurand licitarea si contractarea proiectelor, si ulterior monitorizarea contractelor. Acestea sunt:

pentru proiectele de mediu

Oficiul de Plati si Contractare PHARE si

pentru proiectele de transporturi

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale

Compania Nationala CFR SA

Agentia de implementare Dunare.

Ministerele de resort – responsabile pentru monitorizarea, din punct de vedere tehnic, a proiectelor ISPA in derulare

Fondul National, condus de Responsabilul National cu Autorizarea finantarii ISPA (RNA) care trebuie sa asigure:

cerificarea platilor efectuate in cadrul tuturor proiectelor si transmiterea cererilor de rambursare la Comisia Europeana;

fluxul aferent cofinantarii proiectelor ISPA;

transferul fondurilor catre Agentiile de Implementare pentru ca aceastea sa poata efectua platile catre contractori;

asigurarea tinerii la zi a unui sistem de raportare financiara pentru fondurile ISPA;

recuperarea fondurilor neutilizate la finalizarea masurilor ISPA;



detectarea iregularitatilor si propunerea de masuri corective pentru recuperarea acestora.

Coordonatorul National ISPA (CNI) – care asigura o legatura stransa intre procesul de aderare si utilizarea fondurilor ISPA, fiind de asemenea responsabil pentru programarea, implementarea si monitorizarea fondurilor ISPA.

Totodata, Coordonatorul National ISPA este responsabil, impreuna cu RNA, pentru asigurarea, la nivel national, a unui sistem de management financiar si control al fondurilor ISPA, in conformitate cu cerintele Comisiei Europene stipulate in anexa III la Memorandumurile de Finanatare ISPA.

2.4. Dupa 7 ani de ISPA

Odata cu trecerea la implementarea efectiva a Programului ISPA si, incepand cu anul 2004, cu pregatirea pentru Fondul de Coeziune, am realizat ca:

Este important sa pregatim proiectele din timp pentru a asigura anagajarea bugetului alocat de Uniunea Europeana!

Este important sa pregatim proiecte viabile, cu analize financiare solide, cu studii de fezabilitate complete, pentru a demonstra optiunea aleasa si nevoia de finantare prin ISPA!

Pregatirea proiectului ISPA inseamna si asigurarea co-finantarii!

Dosarele de licitatie pot fi pregatite si inainte de semnarea Memorandumului de finantare de catre Comisia Europeana!

Resursele umane sunt un factor ESENTIAL (ca numar si ca expertiza) in asigurarea unei bune pregatiri a proiectelor si a unei lansari rapide a lucrarilor de executie!

Un sistem adecvat de management financiar si control trebuie asigurat in cadrul fiecarui organism resposabil cu implementarea financiara ISPA. Nerespectarea cerintelor UE in acest sens poate atrage suspendarea fondurilor.

III. Fondul de Coeziune va inlocui ISPA

3.1. Ce este Fondul de Coeziune?

Fondul de Coeziune, stabilit prin Regulamentul CE nr.1164/1994 este un instrument financiar menit sa ajute cele zece noi state membre, precum si Grecia, Portugalia si Spania si, pana la sfarsitul anului 2003, Irlanda. Criteriul de eligibilitate pentru finantare prin acest fond este ca produsul national brut (PNB) al tarii respective sa nu atinga 90% din media Uniunii Europene. Totodata, un stat membru isi pierde dreptul de a primi finantare prin Fondul de Coeziune daca deficitul bugetar este peste 3% din produsul intern brut (PIB).

Fondul de Coeziune intervine pentru a nanta mari proiecte in materie de mediu si retele de transport transeuropene si pentru a permite astfel ca aceste costuri ale lucrarilor sa nu perturbe eforturile bugetare nationale necesare satisfacerii exigentelor uniunii economice si monetare. Mai mult, Fondul de Coeziune ajuta aceste tari sa se conformeze normelor europene in sectoarele de mediu si transporturi.

Fondul de Coeziune este un instrument financiar identic cu Programul ISPA, presupunand:

aceleasi mecanisme de pregatire a proiectelor,

aceleasi sectoare finantate

acelasi tip de cofinantare,

sisteme de management si control similare

Romania beneficiaza de finantare ISPA pana la momentul aderarii in alocari anuale de aproximativ 240 milioane euro, urmand ca dupa aderare (incepand cu ianuarie 2007) sa beneficieze de finantare prin Fondul de Coeziune, in alocari anuale de aproximativ 650 milioane euro.

Romania a inceput pregatirile pentru trecerea de la ISPA la Fondul de Coeziune in contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana pentru Capitolul 21 “Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale”.

Astfel, in conformitate cu legislatia UE privind gestionarea Fondului de Coeziune, au fost stabilite in primul rand institutiile responsabile pentru pregatirea Fondului de Coeziune in Romania:

Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune prin HG nr. 272/2004 – in cadrul Ministerului Finantelor Publice, la nivelul directiei care in prezent asigura functia de Coordonator National ISPA

Autoritatea de Plata – stabilita in cadrul Ministerului Finantelor Publice, prin HG nr.497/2004 urmand a fi dezvoltata pe baza structurii actuale a Fondului National

Organismele Intermediare – Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (HG 408/2004) si Ministerul Trasporturilor, Constructiei si Locuintei (HG 412/2004), care vor prelua atributiile directiilor responsabile in prezent cu gestionarea fondurilor ISPA.

In consecinta, principalele institutii responsabile stabilite pentru derularea Programului ISPA in perioada de pre-aderare vor fi de asemenea responsabile si pentru implementarea Fondului de Coeziune dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

Ulterior publicarii celui de-al treilea Raport de Coeziune in februarie 2004, Comisia Europeana a propus o serie de modificari privind derularea instrumentelor structurale si de coeziune in perioada 2007 – 2013.

Astfel, in luna iulie 2004 a fost publicata propunerea Comisiei Europene referitoare la noul Regulament privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune, si Fondul Social European

3.2. Cum se pregatesc proiectele de coeziune ?

Proiectele de coeziune sunt similare proiectelor ISPA, fiind finantate

Investitii in infrastructura de mediu in vederea alinierii la standardele Uniunii Europene;

Extinderea si conectarea retelelor de transport din Romania la retelele trans-europene, precum si

Activitati de preagtire a proiectelor de coeziune, de elaborare de studii si de supervizare a executiei lucrarilor.

Ca si pentru programul ISPA, proiectele de coeziune vor fi pregatite de catre Beneficiari.

Beneficiarii proiectelor de coeziune pot fi

Pentru infrastructura de mediu: autoritatile locale si centrale (ministerul de resort, consiliile judetene, primariile), regiile autonome,

Pentru infrastructura de transporturi: ministerul de resort, regiile autonome si companiile nationale care sunt capabile sa dezvolte proiecte de infrastructura de amploare, precum Compania Nationala Autostrazi si Drumuri Nationale si Compania Nationala de Cai Ferate.

In elaborarea aplicatiei pentru Fondul de Coeziune, beneficiarii trebuie sa aiba in vedere urmatoarele elemente principale:

Demonstreze compatibilitatea proiectului cu strategia nationala (National Strategic Reference Framework) pentru sectorul respectiv;

Prezinte o analiza financiara completa, care sa conduca la evaluarea viabilitatii proiectului, a capacitatii acestui proiect de a genera venituri si, prin urmare, sa fie un instrument credibil de justificare a bugetului solicitat pentru finantare nerambursabila prin Fondul de Coeziune;

Prezinte o analiza cost-beneficiu, care sa releve impactul proiectului asupra sectoarelor economic si social;

Demonstreze capacitatea institutionala a beneficiarului de a gestiona proiectul (si, daca este cazul, sa prezinte relatia intre autoritatea locala / operator);

Urmareasca asigurarea co-finantarii avand in vedere faptul ca asigurarea unei cofinantari de 15% din partea beneficiarului este o conditie obligatorie pentru orice proiect ISPA; (in cazul cofinantarii, spre deosebire de ISPA, Fondul de Coeziune poate asigura pana la 85% din costurile eligibile ale proiectului)

Se asigure ca proiectul a primit acordul de mediu, in conformitate cu procedurile UE.

Documentatia aferenta aplicatiei de coeziune poate fi pregatita de beneficiari cu sprijinul unei echipe de consultanta angajata din resurse proprii, in cadrul proiectelor de asistenta tehnica finantate prin Programul ISPA sau in cadrul unor proiecte finantate de alti donatori (PHARE, asistenta bilaterala).

Avand in vedere faptul ca elaborarea unei aplicatii similare pentru ISPA reprezinta un proces laborios, care dureaza cel putin 1 an de zile, PREGATIREA UNEI APLICATII PENTRU FONDUL DE COEZIUNE TREBUIE SA INCEAPA ACUM.

Formatul aplicatiei precum si Ghidul privind aplicarea Fondului de Coeziune se pot accesa la urmatoarea adresa https://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/working/doc/vademecum_cf_en.pdf

Pregatirea pentru FONDUL DE COEZIUNE incepe ACUM

In conditiile in care incepand cu anul 2007 Romania va deveni stat membru al Uniunii Europene, va deveni automat eligibila pentru finantare din Fondul de Coeziune.

In cadrul primele discutii cu reprezentantii Comisiei Europene s-au facut referiri la o alocare de aproximativ 2 miliarde de euro pentru Romania, prin Fondul de Coeziune, pentru perioada 2007 – 2009. Astfel alocarea anuala pentru Romania va fi de aproximativ 650 milioane de euro.

Prin urmare, Romania trebuie sa asigure pregatirea unui numar suficient de proiecte care sa corespunda cerintelor UE, ASTFEL INCAT INCEPAND DE LA 1 IANUARIE 2007 ACESTE PROIECTE SA POATA FI APROBATE SI SA FIE ANGAJAT – ANUAL - BUGETUL DE 650 MILIOANE DE EURO ALOCAT PRIN FONDUL DE COEZIUNE.

Pregatirea dosarelor de licitatie trebuie facuta in paralel cu pregatirea aplicatiilor de coeziune, pentru a se asigura o contractare cat mai rapida a investitiilor. BANII ALOCATI ANUAL PENTRU UN PROIECT DE COEZIUNE TREBUIE CHELTUITI IN TERMEN DE 2 ANI DE LA DATA/ANUL AFERENT ALOCARII (noua regula N+2 aplicabila acum si pentru Fondul de Coeziune) Astfel alocarea CE pentru 2007 pentru un proiect de coeziune trebuie cheltuita pana la sfarsitul anului 2009; alocarea CE pentru 2007 pentru acelasi proiect de coeziune trebuie cheltuita pana la sfarsitul anului 2010, etc. IN CAZUL IN CARE ALOCAREA NU ESTE CHELTUITA CONFORM ACESTEI REGULI, BANII VOR FI REALOCATI ALTUI PROIECT SAU VOR FI PIERDUTI.

LICITAREA COMPONENTELOR AFERENTE UNUI PROIECT DE COEZIUNE POATE FI FACUTA INAINTE DE 2007, in conditiile in care contractarea se face doar dupa momentul aderarii iar legislatia nationala va fi modificata in acest sens.

SELECTAREA SI PREGATIREA ECHIPELOR CARE VOR GESTIONA PROIECTE DE COEZIUNE TREBUIE SA INCEAPA ACUM la nivelul tuturor structurilor implicate (beneficiari, agentii, ministere). Comisia Europeana ne poate sprijini cu asistenta tehnica in acest sens.

Astfel, autoritatile romane si viitorii beneficiari trebuie sa inceapa ACUM toate demersurile necesare pentru:

Pregatirea strategiilor sectoriale

Identificarea viitoarelor proiecte de coeziune

Contractarea de asistenta tehnica pentru pregatirea aplicatiilor de coeziune si a dosarelor de licitatie eferente

Formarea unor echipe dinamice si bine instruite; formularea unor cereri de asistenta tehnica pentru instruirea personalului;

De maxima importanta, de asemenea, pentru implementarea cu succes a Fondului de Coeziune este ca, uramand modelul Programului ISPA, un dialog permanent sa fie mentinut intre toate institutiile implicate.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 710
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site