MIGRATIA - FISA REGIONALA

MIGRATIA - FISA REGIONALA

Europa de Est

Sute de mii de muncitori est-europeni, migreaza impreuna cu familiile lor spre tari din Europa de Vest, in cautarea unor salarii mai ridicate. Acest proces a fost grabit atat de aderarea celor zece state la Uniunea Europeana, cat si de deciziile unora dintre statele membre ale Uniunii de a relaxa restrictiile in privinta migratiei fortei de munca din tarile estice. Cinci tari din Europa de Est - dintre care cinci sunt in prezent membre UE, precum si Federatia Rusa si Ucraina, se claseaza in prezent in topul primelor zece tari-sursa de emigranti din Europa de Vest. Vezi tabelul 3.

Tabel 3: Zece mari tari-sursa de emigranti catre tari membre ale OECD, din Europa

-mii-

Sursa: International migration Outlook 2006, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica Nota: Datele nu

sunt armonizate. Statisticile din unele tari ar putea include si emigranti temporari Sursa: OECD

Pe de alta parte, ritmul lent de crestere a populatiei, precum si procesul de imbatranire a acesteia (in anul 2005, 18 % din populatia Europei de Est avea varsta de peste 60 de ani, rata fiind estimata sa ajunga in 2050 la 34%, conform Diviziei pentru Populatie a Natiunilor Unite), sugereaza ca efectele produse de valurile de migranti nu vor putea fi tinute mult timp sub control. Deja exista semnale ca plecarea tinerilor muncitori din noile state-membre ale UE creeaza si o cerere de imigranti din partea acestor tari, cerere indreptata catre vecinii lor estici.

In Federatia Rusa, dinamica migratiei are doua sensuri opuse: valurile de emigrari au fost contrabalansate de venirea, intre 1992 si 1998, a peste 3.7 milioane de persoane din fostele republici ale Uniunii Sovietice si din Tarile Baltice.

In 2002, in Federatia Rusa a intrat in vigoare o lege prin care se ofera permise de munca tuturor persoanelor dispuse sa munceasca pe o perioada de un an, precum si permise pentru rezidentii temporari care doresc sa locuiasca si sa munceasca pe o perioada de cel mult 3 ani. Intre 2000 si 2004, numarul acestor permise s-a dublat, ajungand la 400 000. Opt dintre cele zece mari tari-sursa de imigranti temporari in Federatia Rusa erau foste republici ale Uniunii Sovietice (Comunitatea Statelor Independente), atragand jumatate din totalul de permise eliberate de Federatie. O alta sursa temporara de munca a reprezentat-o triada China, Turcia si Vietnam. Situatia Migratiei spre Federatia Rusa este una dintre exceptiile din estul Europei, unde "stocul" de emigranti se afla in plina scadere.

Tabel 4: Migranti rezidenti in tari din Europa de Est in 2005

- mii -

Sursa: Datele provin de la Natiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice si Sociale, Divizia Populatie, Migratia       Internationala 2006, Octombrie 2006

De la destramarea Uniunii Sovietice de la inceputul anilor '90, migratia a ajuns un fenomen la scara larga: etnici germani, evrei si greci pontici din CSI si din alte tari est-europene, au emigrat catre Germania, Israel, respectiv, Grecia. Intre 1990 si 2002, Germania a primit peste 4 milioane de etnici germani din alte tari.

Migrarea temporara a muncitorilor reprezinta, la ora actuala, factorul cel mai dinamic. In 2002, peste 90 % din forta de munca reprezentata de imigrantii din Germania, isi avea originea in Europa de Est, in special in Polonia. Se remarca o mobilitate in crestere a muncitorilor din Bulgaria si Ucraina, in Portugalia si Spania, precum si a celor polonezi in Marea Britanie.

O data cu deschiderea granitelor Europei de Est, numarul acordurilor bilaterale de munca a crescut de 5 ori de la inceputul anilor '90. In multe cazuri, care de altfel nu sunt reflectate de statisticile oficiale deoarece tarile tin evidenta numarului de imigranti, dar nu si a plecarii lor din respectiva tara, muncitorii se intorc dupa o scurta perioada in tarile lor de origine din Europa de Est si de aceea este posibil ca acest ciclu sa se repete de mai multe ori.

In ceea ce priveste trimiterea banilor in tara de origine, Polonia si Federatia Rusa sunt in fruntea clasamentului, fiecare incasand 2.7 miliarde de dolari SUA in 2004.

Europa de Vest

In tarile vest-europene, strategiile de abordare a fenomenului migratiei au fost supuse unui proces de adaptare. In 2005, aceste tari depaseau celelalte regiuni cu peste 64 de milioane de imigranti, regiunea fiind intrecuta doar de America de Nord unde, intre 1999 si 2005, s-a observat o crestere cu peste 15 milioane a numarului de imigranti. Majoritatea tarilor din regiune opteaza pentru mentinerea nivelului curent de imigranti, marind afluxul de muncitori calificati, in ciuda temerilor provocate de impactul imigratiei asupra identitatii culturale sau asupra locurilor de munca si in pofida problemelor create de trecerea frauduloasa a frontierelor si a legaturilor (reale sau presupuse) comunitatilor de imigranti cu celule teroriste. Astfel, Luxemburg, Germania, Spania si Italia au initiat demersuri pentru relaxarea legislatiei de acordare a cetateniei.

In 2004, doar Marea Britanie, Irlanda si Suedia au decis sa acorde dreptul de libera trecere muncitorilor din cele 10 noi state-membre ale UE, si de atunci, Spania, Italia, Portugalia si Finlanda au ridicat si ele restrictiile, Franta urmand ca in timp sa adopte aceeasi pozitie (conform unui raport al Financial Times).

Mentinerea unui volum stabil de imigranti este ceruta de ratiuni demografice, aceasta fiind una dintre problemele cu care se confrunta regiunea la momentul actual. Rata nasterilor este in scadere, iar populatia se afla in plin proces de imbatranire (mai mult de 20 % din populatia tarilor vest-europene au varsta de peste 60 de ani, procentajul fiind mai mare decat in oricare alta regiune, conform statisticilor Diviziei Populatiei din cadrul Natiunilor Unite). Raportul echilibrat dintre persoanele apte de munca si cele cu varsta peste 65 de ani, este 4:1, dar, luand in considerare conditiile actuale, pana in 2050, acesta va deveni 2:1.

De fapt, populatia Europei, sustin Natiunile Unite, s-ar fi redus cu 4.4 milioane (micsorandu-se cu 1.2 procente) din 1995 pana in 2000, daca in acea perioada nu ar fi existat cele aproximativ 5 milioane de imigranti. Mai mult, populatia Germaniei ar fi fost in scadere inca din 1970 daca nu era ajutata de valurile de imigranti, iar la sfarsitul anilor '90, imigrantii au contribuit cu cel putin ¾ din totalul cresterii populatiei din Austria, Danemarca, Grecia, Italia, Luxemburg, Spania si Elvetia.

Totusi, migratia nu reprezinta un remediu cert pentru dificultatile cu care se confrunta populatiile in curs de imbatranire sau cu fertilitate scazuta: conform estimarilor Natiunilor Unite, Franta, de exemplu, va primi 3.75 milioane de imigranti intre 2000 si 2050, dar ar trebui sa primeasca un numar excesiv de mare (90 de milioane in plus fata de cifra anterioara) pentru a se mentine in limitele raportului echilibrat din 1995.

Migratia, insa, tinde sa contribuie in mod semnificativ la mentinerea viabilitatii sistemului de pensii, la ocuparea locurilor de munca mai putin dorite, la acoperirea lipsurilor din anumite sectoare, stimuland cresterea economica. Institutul Francez de Relatii Internationale, de exemplu, estimeaza o crestere economica mai mica in viitorii ani, daca fluxurile de migratie vor fi oprite. Mai mult, un studiu realizat in august 2006 de Universitatea autonoma din Barcelona si de Banca Catalana de Economii a demonstrat ca venitul anual pe cap de locuitor ar fi scazut in ultimii 10 ani in Spania, daca actuala rata de crestere economica de 2,6 % nu ar fi fost sustinuta de imigrantii din acea perioada.[1]

Tabel 5: Media anuala de imigranti in tari din Europa de Vest

-numarul mediu anual de imigranti (mii)

Sursa: Calculat de Divizia Populatie a Secretariatului Natiunilor Unite, Valurile Internationale de Migratie catre si din

tarile selectate: Revizuirea pe 2005 (POP/DB/MIG/FL/Rev. 2005), baza de date in format digital Nota: 2 puncte

(..) semnifica date nedisponibile

Tarile europene au inceput sa ia masuri pentru limitarea perspectivelor comunitatilor de migranti. Performantele academice ale celei de-a doua generatii sunt scazute, ceea ce implica si o crestere a somajului, precum si a ajutoarelor sociale acordate mai mult imigrantilor decat cetatenilor tarilor-gazda. In tarile UE, nivelul somajului este de 2 ori mai ridicat in cazul strainilor imigranti decat in cazul cetatenilor tarilor respective. Totusi, pentru a imbunatati performantele imigrantilor pe piata muncii, tarile gazda ofera o gama larga de programe specializate de training, precum si programe de studiere a limbii nationale, principala lor tinta fiind femeile imigrante, deoarece acestea intampina mai multe dificultati in gasirea unui loc de munca. In plus, tari precum Olanda si Suedia ofera anumite facilitati angajatorilor care pun la dispozitie locuri de munca pe termen lung pentru imigrantii someri, masura fiind in primul rand in beneficiul celor din urma.

Dintr-o alta perspectiva, abordarea multiculturala a procesului de asimilare a imigrantilor - conceptul inlocuindu-l pe cel de "diversitate culturala" din anii '70 - a suferit serioase modificari. In ultimii ani s-au reluat eforturile de integrare a imigrantilor in cultura nationala a tarii gazda. In cursul unui discurs tinut in august 2006, secretarul britanic al comunitatilor a laudat diversitatea si beneficiile experientelor multiculturale din Marea Britanie, declarand, insa, ca Guvernul va investiga esecurile intampinate in procesul de integrare a comunitatilor de imigranti.

O alta problema de interes major si un serios motiv de ingrijorare publica este intensificarea tentativelor tinerilor africani de a patrunde fraudulos in Uniunea Europeana, precum si numarul alarmant de decese asociat cu aceste incercari disperate. In 2006, in Rabat, Maroc, in cadrul unei Conferinte a UE si tarilor membre ale Uniunii Africane a fost stabilita un plan de actiune pentru a raspunde acestor probleme.

Reunificarea familiilor reprezinta un punct sensibil in procesul acceptarii imigrantilor in multe dintre tarile civilizate. In Europa, afluxul de imigranti avand ca motiv reunificarea familiei a contribuit cu 70% la totalul imigrantilor din Franta, intre 1999 si 2002, cu aproximativ 50% in cazul Danemarcei, Suediei si Norvegiei, cu 45% in Elvetia si cu aproximativ 40% in Austria si Portugalia. Tendinta din ultimii ani pentru multe tari europene a fost aceea de a intari prevederile legale referitoare la admiterea de imigranti in vederea reunificarii familiilor.

Numarul mare de cereri de azil de la sfarsitul anilor '80 a condus la o succesiune de modificari de strategie, menite sa intareasca controlul asupra acestora, iar din 1999, eforturile s-au concentrat asupra armonizarii politicilor europene referitoare la azil.

Printre tarile cu un numar mare de studenti straini inscrisi in invatamantul superior se numara Franta, Germania si Marea Britanie. Aproximativ 15% dintre studentii straini din Germania sunt cetateni turci, multi dintre acestia fiind probabil descendenti ai unor muncitori turci veniti in Germania in decursul valurilor anterioare de imigranti.

Grafic 1: Migratia neta pe surse

- alti straini - EU 15 - vechiul Commonwelth

- noul Commonwelth - A8

Sursa: https://www.migrationwatchuk.org/Briefingpapers/migration_trends/9_20_international_migration_statistics.asp

Dupa cum se vede in grafic, imigratia neta s-a triplat in ultimii zece ani cu peste 100.000, anul de varf fiind de 342.000 in 2004, scazand apoi cu putin la 292.000 in 2005.

In anii de mijloc ai decadei, intre un sfert si o treime s-a datorat cererilor de azil. ONS face o ajustare a fiecarui an cu cererile de azil si familiile lor mai putin cei care au fost scosi din tara. Graficul urmator arata ajustarea ONS cu cererile de azil si numarul net de imigranti, fara cererile de azil.

Grafic 2: Imigratia neta -mii

alti imigranti

cereri de azil

Sursa:https://www.migrationwatchuk.org/Briefingpapers/migration_trends/9_20_international_migration_statistics.asp

Aceste grafice demonstreaza clar, cresterea imigratiei in perioada analizata a rezultat din asa numitele rute de migratiune, in principal migratii legate de munca si migratia legata de reintregirea familiei.

Trendul urmator al imigratiei fara a lua in calcul si cererile de azil a fost bine accentuata in ultimii 2 ani mai ales in tarile care au aderat la UE la 1 mai 2004 mai putin Malta si Cipru. Totusi, imigratia neta excluzand aceste tari era in 2005 de 227.000. In acelasi an, statisticile ONS au aratat ca imigratia neta din aceste tari era de numai 65.000. Imigratia neta din aceste tari reprezenta un raport de numai 1 la 5 din imigratia totala a UE adica 22%.

Totusi, statisticile ONS pentru imigratia neta din A8 trebuie tratata cu o anumita precautie. Datele din tabelele cu inregistrarea lugratorilor, intocmite de guverne ca sa inregistreze accesul la beneficiile angajarii din tarile A8, au aratat un total de 447.000 lucratori inregistrati intre 1 mai 2004 si 30 iunie 2006. Lucratorii liber profesionisti nu trebuie sa se inregistreze si astfel rezulta ca anumiti imigranti din A8 lucreaza fara a fi inregistrati. Surse independente sugereaza ca atunci cand si acesti imigranti vor fi inclusi in numarul total na creste pana la 600.000 fapt mentionat si de Home Office Minister.

Numarul lucratorilor inregistrati in 2005 a fost de 204.905. aceasta ar insemna un total de imigranti din tarile A8 de 260.000 in 2005 daca si liber profesionistii ar fi fost inclusi si daca am aduna si familiile acestora numarul total de imigranti in 2005 din tarile A8 ar aduna 280.000.[2]