NATO - PROTECTIONISMUL-CUI SE ADRESEAZǍ

NATO - PROTECTIONISMUL-CUI SE ADRESEAZǍ

Protectionismul: pe cine protejeaza acesta de fapt?

Curba declinului financiar la nivel mondial ar putea fi martora unei deplasari spre un nationalism economic

(Reuters)

Peter Holmes analizeaza daca amestecul exploziv de protectionism, extremism si conflict din anii '30 ai secolului trecut s-ar putea repeta in contextul actualei crize financiare.

In opinia multor economisti, cosmarul politic din anii '30 ai secolului trecut a fost cauzat de auto-izolarea in protectionism. Aceasta a accentuat depresiunea, printr-un comert in cadere libera, conducand la somaj si, in cele din urma, la aparitia agresiunii fasciste.

Economistii si istoricii au facut o legatura intre aspectele economice si conflictele rezultate in diferite perioade. Adam Tooze sustine ca expansionismul nazist a avut o motivatie economica. Altii sugereaza ca blocada SUA impotriva Japoniei a constituit in mare masura cauza declansarii conflictului dintre cele doua tari.

Vechea zicala potrivit careia "daca marfurile nu traverseaza frontierele, atunci o vor face in locul lor militarii" a devenit forta motrice a infiintarii GATT si UE.

Vechea zicala potrivit careia "daca marfurile nu traverseaza frontierele, atunci o vor face in locul lor militarii" a devenit forta motrice a infiintarii GATT si UE. Cea de a doua a inceput prin crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, in vederea gestionarii in comun a resurselor pentru a caror adjudecare Franta si Germania se luptasera intotdeauna intre ele.

Dar scepticii, care accepta, totusi, ca instabilitatea are cauze economice, privesc protectionismul doar ca pe un simplu rau secundar. Intr-o recenta prelegere sustinuta la Londra, economistul Paul Krugman, castigator al Premiului Nobel, s-a referit la "nobila minciuna" ca depresiunea din anii '30 ai secolului trecut a fost cauzata de protectionism. El a sustinut ca aceasta criza a fost generata de macro-politicile deflationiste si ca iesirea din actuala criza se poate face prin stimulente fiscale.

Wikipedia

Ar putea genera protectionismul in domeniul comertului o depresiune de tipul celei din anii '30 ai secolului trecut?

Impactul la scara larga al crizei asupra comertului nu poate fi negat. De fapt, colapsul la nivelul comertului si productiei de dupa 2007 a urmat un model care a continuat sa existe din 1929. De asemenea, nu putem nega faptul ca protectionismul reprezinta un pericol. Dar ceea ce genereaza incredere, dar si spaima, este cat de mult a scazut comertul in lipsa recurgerii masive la protectionism.

Partea generatoare de incredere este reprezentata de nou lansata avertizare a Comertului Global (https://www.globaltradealert.org), care contine mai putine masuri protectioniste intreprinse de tarile implicate in comert decat ar fi putut crede cineva.

Partea inspaimantatoare este cat de mult si rapid a scazut comertul. Exporturile din mai ale Chinei erau cu 26% mai mici in comparatie cu aceeasi luna a anului trecut. Exporturile Indiei erau cu 30% mai scazute decat in anul precedent (desi, rata scaderii se diminueaza). Pana in prezent, cea mai mare parte a protectiei s-a realizat dupa reguli, de exemplu printr-o protectie mai mult sau mai putin compatibila din punctul de vedere al Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO), care a respectat litera, daca nu spiritul regulilor scrise ale WTO.

Krugman a fost de acord cu Peter Sutherland (fost director general al WTO) ca promovarea ideii comertului liber depinde, in primul rand, de aspectele sistemice si potential legate de securitate. Sistemul WTO constituie cel mai important exemplu al aplicarii principiilor de drept in relatiile internationale. Punerea in primejdie a acestuia ar reprezenta mai mult decat o pierdere a realizarilor obtinute prin specializarea economica.

De departe, cea mai mare amenintare ar fi, in mod evident, in China. Somajul se indrepta deja in ianuarie spre cel mai inalt nivel atins vreodata

Protectionismului poate ameninta regimurile bazate pe regulile globale emergente spre care ne indreptam. Dar colapsul la nivelul comertului insusi genereaza amenintari la adresa stabilitatii si, de aceea, potential, la adresa securitatii.

De departe, cea mai mare amenintare ar fi, in mod evident, in China. Somajul se indrepta deja in ianuarie spre cel mai inalt nivel atins vreodata si exista informatii ca absolventii din acest an ai universitatilor intampina dificultati in incercarea de a-si gasi un loc de munca. China creste in continuare, dar trebuie sa mentina o crestere anuala de peste 6% din PIB (Produsul Intern Brut) pentru a evita sporirea somajului.

China a abandonat protectionismul si a adoptat o politica fiscala expansionista. Am auzit odata remarca unui consilier guvernamental chinez: "Noi toti am invatat lectiile anilor '30 ai secolului trecut, nu-i asa?

Reuters

In China, somajul se afla la cel mai ridicat nivel atins vreodata, generand o potentiala amenintare la adresa stabilitatii si a securitatii

Dar in cazul in care criza se extinde si conduce la miscari sociale persistente, partidul comunist va fi, in mod clar, presat sa adopte o linie dura, atat pentru a suprima dizidenta, cat si pentru a-si regandi strategia de comert deschis si celelalte masuri de liberalizare economica.

Este greu de spus daca noua putere financiara a Chinei va impinge aceasta tara spre o ciocnire cu SUA. Se pare ca Beijing-ul are prea putine optiuni in afara celei de a-si mentine posesia asupra dolarilor sai, dar daca aceasta situatie va genera o frustrare serioasa, atunci se va produce o ruptura politica. Organizatia de Cooperare de la Shanghai, care reuneste Rusia, China si Asia Centrala, ar putea juca un rol important, daca Iranul adera la aceasta, dupa cum se intentioneaza.

La nivelul celorlalte tari BRIC (Brazilia, Rusia, India si China), impactul crizei este mai complex. Brazilia are un sistem financiar mai conservator si este mai putin influentata de comertul international. Dar productia sa industriala a inregistrat o cadere abrupta la sfarsitul lui 2008.

Rusia este mai curand afectata de pretul petrolului, decat de volumul exporturilor industriale - si, potential, de instabilitatea financiara. Impactul intern ar putea avea consecinte in plan extern.

In pofida scaderii exporturilor sale, India este mai putin expusa din punct de vedere financiar. Dar ar putea exista un feedback al crizei la nivelul diferitelor miscari separatiste ale Indiei, care sa conduca la instabilitate in plan extern. Pare mai putin probabil ca acest lucru sa fie legat de protectionism.

Pakistanul ar putea fi si mai vulnerabil. Industria sa se simte amenintata de perspectiva unui acord de liber schimb intre UE si India si s-ar putea produce o ruptura politica directa, daca UE nu este capabila sa raspunda la dorinta Pakistanului de a beneficia de deschiderea unui fel de piata paralela.

Alte regiuni foarte vulnerabile se afla in Mediterana de Sud. Algeria are o pozitie similara Rusiei. Fundamentalismul islamic poate fi alimentat de existenta unui numar mare de tineri someri, in special atunci cand grupurile islamice ofera singurul ajutor pentru subzistenta.

Fiind de acord cu Krugman, opinia mea referitoare la aceasta situatie este ca scenariile de groaza cele mai pesimiste par mai putin probabile decat erau in urma cu sase luni. Lucrurile s-ar putea foarte bine sa se inrautateasca, dar declinul accentuat se reduce (de exemplu, exista informatii ca investitiile au crescut in China, in mai).

Krugman a spus, de asemenea, ca s-ar putea sa avem nevoie de mai multe stimulente financiare. Daca o macro-politica de succes poate fi gasita folosind instrumentele existente, am putea sa evitam cel mai rau stimulent fiscal cu putinta: reinarmarea. Dar, in prezent, se pare ca va fi mai multa presiune pentru reducerea, decat pentru cresterea, cheltuielilor militare (cel putin in Occident), dupa ce va fi depasit stadiul cel mai dificil.

Un protectionism sever de genul celui din tipul anilor '30 ai secolului trecut ar putea rasuci inca odata cutitul in rana din punct de vedere economic si ar putea reprezenta un pericol de temut din perspectiva politica

Instabilitatea economica detine potentialul de a conduce la cresterea nationalismului economic si, probabil, a nationalismului politic, avand astfel potentialul de a genera conflicte. In perioada in care a fost scris acest material, vocile protectionismului au fost mai puternice in SUA decat in Europa, dar exista un potential semnificativ pentru aparitia divergentelor politice. Pentru moment, retorica referitoare la cooperare continua.

Aceasta criza ar putea avea efecte disproportionate asupra tarilor in curs de dezvoltare si ar putea sa destabilizeze si mai mult tari deja instabile, dar importante din punct de vedere strategic, precum Pakistanul. Si realinierea puterii economice globale, evidentiata clar de criza, are implicatii asupra echilibrului strategic global.

In esenta, criza are un potential deosebit de a genera instabilitate politica interna in intreaga lume. Comertul a fost deja puternic lovit. Un protectionism sever de genul celui din tipul anilor '30 ai secolului trecut ar putea rasuci inca odata cutitul in rana din punct de vedere economic si ar putea reprezenta un pericol de temut din perspectiva politica. Dar aceasta situatie poate fi, probabil, combatuta, daca (si exista un mare daca) poate fi controlata macro-dimensiunea crizei.

Peter Holmes preda BA si MA in Studii Europene Contemporane, BA in Economie si MA in Economia Internationala, la Universitatea din Sussex. El este specialist in integrarea economica europeana si alte aspecte ale politicilor publice globale, inclusiv relatiile UE cu WTO.