Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


PREZENTAREA UNIUNII EUROPENE - MISUNEA UNIUNII EUROPENE

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




PREZENTAREA UNIUNII EUROPENE:

Integrarea este un proces activ si reflexiv care implica includerea unei parti intr-un intreg, incorporarea lui si armonizarea cu viziunea de ansamblu. Verbul care defineste aceasta actiune este de origine franceza – integrer, care, la randul lui, este preluat din latinescul integrare. Importanta sensului lui este atat de mare, prin aspectul practic si teoretic, incat s- a constituit si in simbol matematic. A te integra intr-un sistem, mai ales cand acesta si-a dovedit viabilitatea, este, desigur, un mare avantaj, asa, cum si pastrarea identitatii este nu doar o obligatie, ci chiar singura sansa de supravietuirea a individualitatii. Observatorii politici, istoricii, eseistii atrag atentia supra dublului pericol: a fuziona inseamna a face jocul modelului dominant, in timp ce afirmarea fara discernamant a specificului ar putea duce la reaparitia ghetourilor si la un razboi al tuturor natiilor impotriva tuturor celorlalte si a fiecarui trib impotriva celorlalte triburi.




Situatia nu este fara iesire, asa cum pare multora, ci dimpotriva: masuri chibzuite, cunoasterea realitatii, studiul dezvoltarii tendintelor, cooperarea, invatarea din experienta altora, insusirea propriilor responsabilitati sunt doar cateva dintre caile care pot face un individ dar si o colectivitate sa-si gaseasca locul printre altii, alaturi de altii si chiar in intreg fara a-si pierde esenta.

“Capitolul I – Uniunea Europeana”.

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA?

Uniunea Europeana (UE) este o comunitate de state europene independente - astazi in numar de 15, reunite in jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune, in urma procesului de cooperare si integrare inceput in 1951, odata cu semnarea Tratatului de la Paris.

MISUNEA UNIUNII EUROPENE:

Organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe baza solidaritatii dintre ele este misiunea de baza a Uniunii Europene.

OBIECTIVE PRINCIPALE:

- sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993; moneda unica a fost lansata in 1999);

- sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala

(prin ajutorul unanitar catre tarile ce nu sunt membre, politica externa si de securitate comuna, actiunea in crizele internationale; de asemenea, prin pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale);

- sa introduca cetatenia europeana (care nu va inlocui cetatenia nationala, ci o va completa si va conferi un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni);

- sa extinda zona libertatii, securitatii si justitiei (legat de operatiunile de pe piata interna si, mai ales, de libertatea de miscare a persoanelor);

- sa pastreze si sa intareasca legislatia UE existenta (intreaga legislatie adoptata de institutiile europene, impreuna cu tratatele fundamentale).

“Capitolul I – Uniunea Europeana”.

STATELE MEMBRE:

Tratatul de la Paris a fost semnat de sase state: Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg, ce au constituit nucleul de baza al Uniunii Europene de astazi.

Dupa 1951, in patru valuri succesive de extindere, UE a ajuns la 15 membri: 1973 - Danemarca, Irlanda si Marea Britanie; 1981 - Grecia; 1986 - Spania si Portugalia; 1995 - Austria, Finlanda si Suedia.

INSTITUTII ALE UNIUNII EUROPENE:

Parlamentul European: este forul democratic al popoarelor europene, ai carui membri sunt alesi prin vot universal direct, din cinci in cinci ani. Functiile primordiale ale Parlamentului European sunt de a participa la procesul de adoptare a legislatiei UE si de a controla activitatea Comisiei Europene.

Membrii lui se intalnesc in sesiuni plenare o saptamana pe luna la Strasbourg, care a fost confirmat ca sediul definitiv al Parlamentului European. Membrii Parlamentului European se intalnesc, de asemenea, in sesiuni de scurta durata la Bruxelles, unde se afla birourile permanente ale comisiilor si birourile deputatilor. Secretariatul Parlamentului European se afla la Luxemburg.

Membrii Parlamentului European sunt grupati in functie de partidele politice carora le apartin si nu in functie de nationalitate.

Consiliul Uniunii Europene: este principala instanta de decizie a Uniunii Europene, format din reprezentantii guvernelor tarilor membre. Exista cate un Consiliu de Ministri, alcatuit din ministrii de resort ai statelor membre, pentru fiecare din domeniile vizate: agricultura, finante, educatia, afaceri generale sau externe. Reglementarile adoptate sunt obligatorii pentru toate statele membre si devin parte a legislatiilor nationale.

“Capitolul I – Uniunea Europeana”.

Comisia Europeana: este organul executiv al Uniunii Europene si este format din 20 de comisari, independenti de guvernele lor nationale, dar numiti de ele. Comisarii sunt numiti pentru un mandat de cinci ani, pentru ca mandatul fiecarei Comisii sa se desfasoare in paralel cu perioada legislativa de cinci ani a Parlamentului European. Sediul Comisiei Europene este la Bruxelles.

Ca membru al acestui organ colectiv, fiecare comisar este responsabil de un anumit portofoliu sau intr-un anumit domeniu politic, la fel ca un ministru intr-un guvern. Comisia Europeana este condusa de un presedinte, in prezent aceasta functie fiind ocupata de Romano Prodi (Italia).

Rolul Comisiei Europene este de a asigura respectarea prevederilor tratatelor fundamentale ale UE, de a propune legislatia comunitara, si, odata legislatia aprobata, de a asigura aplicarea ei. Comisia are puteri autonome substantiale, mai ales in privinta politicii concurentei si in domeniul conducerii si administrarii politicilor comune pe domenii. Ea administreaza diferite fonduri si programe UE, inclusiv cele destinate sprijinirii tarilor din afara UE.



Curtea Europeana de Justitie: din Luxemburg este Curtea Suprema a Uniunii Europene in domeniile in care se aplica legislatia UE. Comunitatea europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii, ceea ce inseamna ca articolele tratatelor de baza si legislatia ce decurge din ele devin parte a legislatiei nationale a statelor membre. Pentru a fi aplicate, aceste articole trebuie sa fie interpretate clar, fapt ce confera Curtii Europene de Justitie un rol foarte important. Tratatele de baza au facut la legislatia UE sa prevaleze in fata legislatiei nationale.

Curtea de Conturi Europeana: verifica legalitatea si regularitatea veniturilor si cheltuielilor Uniunii in vederea unei bune gestionari a bugetului european.

Banca Centrala Europeana: defineste si aplica politica monetara europeana. Ea coordoneaza operatiunile de schimb si asigura buna functionare a sistemelor de plata.

“Capitolul I – Uniunea Europeana”.

Comitetul Regiunilor: vegheaza la respectarea identitatii si prerogativelor regionale si locale. Este consultat obligatoriu in chestiuni ce tin de politica regionala, mediu si educatie.

Banca Europeana de Investitii: este institutia financiara a UE care finanteaza proiecte de investitii pentru a contribui la dezvoltarea echilibrata a Uniunii.

Ombudsman-ul european: poate sa fie sesizat de orice persoana fizica (cetateni) sau morala (institutii, intreprinderi) din UE, care se considera victime ale unor actiuni gresite ale institutiilor sau organismelor comunitare.

Consiliul European a devenit cel mai inalt organ legislativ al UE, desi nu era prevazut in tratatele fundamentale ale Uniunii. Uniunea Europeana sau Consiliul European nu trebuie sa fie confundate cu Consiliul Europei de la Strasbourg (Consiliul Europei este o organizatie interguvernamentala, in timp ce UE este o comunitate de state; cele 15 state membre UE fac parte din Consiliul Europei, alaturi de alte 28 de tari ce nu sunt membre UE).

Consiliul European a fost creat in 1974, cand sefii de stat si de guvern au hotarat sa se intalneasca in mod regulat, impreuna cu ministrii lor de externe, cu presedintele si cu un vicepresedinte al Comisiei Europene. Statutul Consiliului European a fost definit in Tratatul de la Maastricht din 1993: „Consiliul European va oferi Uniunii Europene dinamismul necesar dezvoltarii sale si va defini liniile politice generale ale acesteia'.

SIMBOLURI ALE UNIUNII EUROPENE:

Drapelul Uniunii Europene a fost adoptat in anul 1986 de Consiliul European: pe un fond azuriu sunt 12 stele aurii in cerc, ce reprezinta uniunea popoarelor Europei. Numarul de stele este fix, 12 fiind un simbol al perfectiunii.

Imnul UE este „Oda Bucuriei', de la finalul Simfoniei a 9-a de Ludwig van Beethoven. Este folosit incepand cu anul 1986.

“Capitolul I – Uniunea Europeana”.

Ziua Europei, 9 mai, a fost stabilita pentru a marca data de 9 mai 1950, cand ministrul francez de externe, Robert Schuman, a propus crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului - propunere vizionara care cimenta reconcilierea franco-germana si care a condus la Uniunea Europeana de astazi.

Aceste trei simboluri exemplifica entitatea politica a Uniunii Europene.

TRATATELE EUROPENE. SCURT ISTORIC:

9 mai 1950: La initiativa negociatorului francez Jean Monnet, ministrul

francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus (avand acordul cancelarului german Konrad Adenauer) crearea unei Comunitati Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), sub controlul unei autoritati independente, care sa administreze piata in domeniu. Scopul initial al acestei Comunitati: evitarea greselilor trecutului si stabilirea unor asemenea relatii intre fostii inamici europeni care sa impiedice pentru totdeauna posibilitatea unui nou conflict. Initiativa a fost imbratisata cu caldura atat de Franta si Germania, cat si de Italia, Olanda, Belgia si Luxemburg. Tratatul de la Paris privind crearea CECO (sau „Piata Comuna') a fost semnat in aprilie 1951.

25 martie 1957: Semnarea Tratatului de la Roma in urma caruia, alaturi de CECO, a fost creata Comunitatea Economica Europeana (CEE) si, de asemenea, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (Euratom).

De acum incolo se va vorbi despre Comunitatile Europene (CEE, CECO si Euratom) sau, generic, despre Comunitatea Europeana. Odata cu extinderea ariei de competente, acest Tratat a stabilit institutiile si mecanismele de luare a deciziilor, prin care vor fi exprimate atat interesele nationale, cat si punctul de vedere al Comunitatii Europene.

ianuarie 1973: Prima largire a Comunitatii Europene (cu

Danemarca, Irlanda si Marea Britanie), proces care a continuat si continua, in prezent fiind vizate pentru aderare tari est-europene si mediteraneene (13 candidate, inclusiv Romania).

“Capitolul I – Uniunea Europeana”.

17 februarie 1986: Semnarea Actului European Unic, la Luxemburg si Haga, document ce leaga obiectivul unei piete interne integrate cu cel privind realizarea coeziunii economice si sociale.




1 noiembrie 1993: semnarea Tratatului de la Maastricht, prin care Comunitatea Europeana, organizatie in principal economica, a devenit Uniunea Europeana (UE). UE se bazeaza pe trei piloni: intai, procedurile institutionale traditionale ce guverneaza activitatea Comisiei Europene, a Parlamentului European, a Consiliului European si a Curtii Europene de Justitie in domenii precum piata interna a UE si politicile comune; ceilalti doi piloni implica prerogativele statelor membre si cooperarea dintre ele in domenii precum, pe de o parte, politica externa si de securitate si, pe de alta parte, afacerile interne - in probleme ca imigratia si politica de azil, politia si justitia. Tratatul de la Maastricht a decis, de asemenea, realizarea Uniunii Economice si Monetare (UEM) la 1 ianuarie 1999 si adoptarea graduala, in functie de indeplinirea unor criterii stricte de catre tarile membre, a monedei unice europene Euro.

1 mai 1999: Semnarea Tratatului de la Amsterdam. Acesta are patru obiective principale: plasarea problemei locurilor de munca si a drepturilor cetatenilor in centrul preocuparilor UE (o Europa sociala); depasirea ultimelor obstacole privind libertatea de miscare a persoanelor si intarirea securitatii; prezentarea unei voci unice a UE in problemele mondiale; eficientizarea structurii institutionale comunitare in vederea extinderii Uniunii Europene.

26 februarie 2001: Semnarea Tratatului de la Nisa, document adoptat la reuniunea europeana la nivel inalt (in engleza - summit, in franceza - sommef) din acest oras francez, ce s-a desfasurat in zilele de 7, 8 si 9 decembrie 2000. Acest tratat, denumit „al extinderii', definitiveaza reforma institutionala a Uniunii Europene, stabilind, totodata, trecerea la o extindere treptata a UE, incepand cu anul 2003.

“Capitolul I – Uniunea Europeana”.

8 Largirea Uniunii Europene:

Uniunea Europeana a lansat in anul 1998, in mod oficial, procesul extinderii sale catre tarile din Europa Centrala si de Est si din zona mediteraneeana, odata cu deschiderea negocierilor pentru aderare.

Acest proces este considerat unul dintre cele rnai importante oportunitati ale UE pentru secolul XXI. Este vorba despre sarcina istorica de a desavarsi integrarea europeana prin mijloace pasnice, extinzand zona stabilitatii si prosperitatii prin primirea de noi membri.

Statele candidate sunt in numar de 13: Bulgaria, Cipru, Republica Ceha, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Romania, Republica Slovaca, Slovenia, Ungaria - care au inceput negocierile de aderare - si Turcia. UE a incheiat, de-a lungul anilor, acorduri de asociere, ce au creat baza legala pentru relatiile bilaterale dintre tari europene nemembre si UE.

Faza negocierilor de aderare a fost inceputa in martie 1998 cu sase state: Cipru, Republica Ceha, Estonia, Polonia, Slovenia si Ungaria. Ulterior, la surnmit-ul european de la Helsinki din 12 decembrie 1999 au fost deschise negocieri de aderare cu alte sase tari: Romania, Republica Slovaca, Letonia, Lituania, Bulgaria si Malta.

Negocierile urmaresc, in primul rand, indeplinirea criteriilor pentru aderare, stabilite cu ocazia Consiliului European de la Copenhaga din 1993. Atunci s-a decis ca „aderarea va avea loc imediat ce o tara candidata va fi capabila sa-si asume obligatiile de membru plin, prin indeplinirea conditiilor politice si economice necesare'. Potrivit „criteriilor de la Copenhaga', pentru a deveni membru UE, o tara candidata trebuie sa fi realizat:

- stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului si protectia minoritatilor;

- existenta unei economii de piata functionale, precum si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietii din interiorul Uniunii Europene.

“Capitolul I – Uniunea Europeana”.

- capacitatea de a indeplini obligatiile de membru UE, inclusiv cele privind obiectivele uniunii politice, economice si monetare;

- conditiile de integrare prin ajustarea structurilor sale administrative, transpunerea legislatiei Uniunii Europene in legislatia nationala (adoptarea acquis-ului comunitar) si aplicarea ei prin structuri administrative si juridice adecvate.

In functie de indeplinirea acestor criterii, Comisia Europeana prezinta rapoarte regulate asupra progreselor realizate de fiecare tara candidata in procesul de aderare.

De intreaga problematica a largirii UE se ocupa un comisar european, ce are in subordine un directorat general. Actualul comisar european pentru extinderea UE este Guenter Verheugen (Germania).

9 OBIECTIVUL ROMANIEI DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANA:

a. Importanta aderarii la UE:

Romania este interesata sa se integreze in structurile comunitare europene tinand cont de forta si coerenta UE in plan politic, economic si social, fapt de natura sa confere stabilitate si securitate. Aspiratia tarii noastre de a adera la UE este expresia identitatii de valori si idealuri, a vocatiei sale de tara democrata ce apartine, prin cultura si civilizatie, spatiului unic european.

b. Avantajele aderarii pentru Romania, in ansamblu, sunt multiple:

- beneficiul apartenentei la o mare familie de natiuni;

- securitatea pe care aceasta apartenenta o confera;

- avantajul participarii la cea mai mare piata unica din lume;

- oportunitatile legate de cresterea economica;

- crearea de locuri de munca;

- accesul la Fondurile structurale destinate regiunilor mai putin prospere ale UE (atat de benefice, de exemplu, pentru tari ca Irlanda si Portugalia).



“Capitolul I – Uniunea Europeana”.

c. Avantajele aderarii pentru cetateni sunt, si ele, semnificative:

- imbunatatirea continua a calitatii vietii;

- standarde inalte privind protectia mediului;

- conditii optime in sistemul de ingrijire a sanatatii;

- protectie sociala si siguranta la locul de munca;

- dreptul de a calatori si de a se stabili in orice stat membru;

- protectie consulara si diplomatica din partea altui stat membru, cand viziteaza tari dinafara UE;

cetatenia europeana o completeaza pe cea nationala, nu o inlocuieste.

d. in perspectiva aderarii in structurile comunitare europene, obiectivele majore ale Romaniei vizeaza:

- consolidarea sistemului democratic si a institutiilor democratice;

- crearea unui climat economic si social care sa confere maximum de beneficii cetetenilor

- eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de piata;

- intarirea cooperarii politice, economice si culturale cu statele membre UE si cu tarile candidate;

- consolidarea statutului Romaniei pe scena europeana si internationala in termeni de stabilitate si securitate.

e. Istoricul relatiilor cu UE:

Romania a semnat Acordul de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European) pe data de 1 februarie 1993. Acest Acord, intrat in vigoare la 1 februarie 1995, statueaza cadrul juridic si institutional al raporturilor Romaniei cu UE, avand ca obiectiv fundamental pregatirea aderarii la Uniunea Europeana.

Cererea oficiala de aderare la UE a fost inaintata la 22 iunie 1995.

In iunie 1999, Romania inainteaza Programul National de Aderare la Uniunea Europeana.

“Capitolul I – Uniunea Europeana”.

Consiliul European de la Helsinki din 12 decembrie 1999 a decis inceperea negocierilor de aderare cu toate statele candidate, inclusiv Romania. Aceste negocieri incepusera in martie 1998 cu numai sase tari candidate.

La 28 februarie 2000, Romania a inceput efectiv negocierile de aderare la cinci capitole din acqu/s-ul comunitar: stiinta si cercetare, educatie si formare profesionala, intreprinderi mici si mijlocii, relatii externe, politica externa si de securitate comuna.

Ca urmare a propunerii Comisiei Europene, la 25 mai 2000 s-a convenit inchiderea provizorie a negocierilor cu Romania la cele cinci capitole.

In semestrul II au fost deschise negocierile la patru capitole: statistica, cultura-audiovizual, telecomunicatii si politica in domeniul concurentei.

Alte capitole de negociere au fost deschise in anul 2001: pescuit, libera circulatie a capitalului, dreptul societatilor comerciale, transporturi, uniunea vamala (semestrul l 2001), impozitarea, politici sociale, protectia consumatorilor si a sanatatii (semestrul II

Au fost inchise provizoriu negocierile la capitolele statistica (semestrul II pescuit (semestrul l 2001), protectia consumatorilor si dreptul societatilor comerciale (semestrul II

In luna martie 2002, Romania avea deschise 17 capitole de negociere cu Uniunea Europeana, din care 9 au fost inchise provizoriu.

Potrivit deciziei Comisiei Europene, incepand cu 1 ianuarie 2002, cetatenii romani, posesori de pasapoarte valabile, pot calatori fara vize, pentru o perioada de scurt sejur, in tarile Spatiului Schengen (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania si Suedia).



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 721
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site