Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


SPIONAJ SI CONTRASPIONAJ ECONOMIC ÎN ROMÂNIA

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
POLITICA ANTIMONOPOL
PROGRAME EUROPENE – seminar special
Definirea si cauzele, integrarii economice
Belgia
ONG-urile in Romania si Ungaria - comparatie
Organizatia Aviatiei Civile Internationale (International Civil Aviation Organization )
Democratia liberala ca democratie consolidata
Uniunea Europeana (UE)
DEZBATEREA PROIECTELOR SAU PROPUNERILOR LEGISLATIVE IN PLENUL CAMERELOR PARLAMENTARE
Finlanda



SPIONAJ SI CONTRASPIONAJ ECONOMIC ÎN ROMÂNIA

1. Actiuni de spionaj economic desfasurate de catre serviciile romane de informatii





Activitatea de culegere de inormatii, indiferent daca implica organisme ale statului sau firme particulare, reprezinta o garantie a succesului in afaceri daca este utilizata cu profesionalism.

Romania nu a fost exclusa de pe piata informatiilor, fie ca a fost vorba de activitati de spionaj ori de contraspionaj economic.Înainte de 1989, majoritatea informatiilor din strainatate erau obtinute prin intermediul D.I.E. ( Directia de Informatii Externe) care a facilitat de nenumarate ori succesul unor afaceri ale intreprinderilor romanesti.Spionajul romanesc a obtinut din strainatate, pe cai licite, inventii si secrete tehnologice de ultima ora, din diferite domenii: seminte de grau pitic cultivate apoi extensiv in tara, date de la uzinele de automobile Renault, utilizate la imbunatatirea performantelor autoturismului Dacia, diverse retete ale uzinelor chimice “Hoechst”, documentatia tancului Leopard, reprodusa apoi la fosta intreprindere 23 August, obtinuta cu ajutorul unui SAS pensionar stabilit in Germania Occidentala etc.De asemeni, accesul la documentatii comerciale si tehnice facilitat de D.I.E. a dus la obtinerea de numeroase economii in valuta si contracte extrem de avantajoase.

De pilda, cu ocazia tratativelor finale cu firma “HMS” din Belgia pentru incheierea contractului privind instalatia de geam slefuit, intreprinderea “Industrialexport” a obtinut pe baza documentatiei pusa la dispozitie de D.I.E. o reducere de pret de 15 milioane de franci belgieni.Aceeasi intreprindere a obtinut in conditii asemanatoare la semnarea contractului cu firma “Rustyfa” din Anglia pentru importul utilajelor necesare extinderii si modernizarii uzinelor de anvelope
”Danubiana” si “Victoria” o reducere de pret de 3 milioane D.M.

Întreprinderii “Masinimport” i-au fost trimise mai multe documentatii comerciale pe care le-a folosit in tratativele duse cu firme straine ca “Krupp”, ”Orenstein & KoKpel”, ”Demag”, “Eichoff” si “Bukan Wolf” din Germania, “Navon & Kulson” din Anglia si “Mako Koeli” din Japonia obtinand pe baza lor reduceri de pret si rabaturi insemnate, realizandu-se economii de circa 10,5 milioane D.M.

În anul 1967 D.I.E. a obtinut informatii conform carora Guvernul canadian producea un nou tip de reactor nuclear care folosea uraniu natural din care Romania are din abundenta.Un an mai tarziu 2 specialisti romani in tehnica nucleara, ambii fiind agenti D.I.E. conspirati, s-au “predat” autoritatilor din vest ajungand sa se infiltreze printre angajatii lui “Atomic Energy of Canada, Limited – A.E.C.L.”.Strategia era de a obtine schita de producere a reactorului canadian Candu in ideea de a face din Romania un exportator de instalatii atomice de putere, de uraniu si apa grea care ar fi devenit o valoroasa sursa de venituri in valuta.

Printre tintele nucleare cele mai importante in care agentii secreti au fost angajati mentionam in Canada: “General Electric of Canada”, “Combustion Egineering of Ottawa”, “Donlee Manufacturing of Toronto”; in S.U.A. “General Electric” si “Combustion Engineering”; in Germania Federala “Siemens”, “A.E.G.”, “I.T.T.”.

Desi prezenta sanse reale de succes, in martie 1982 intreaga tranzactie comerciala a cazut nereusind sa reziste in septembrie 1982 U.R.S.S. implicandu-se in afacere.

2. Actiuni ale autoritatilor romane pe lista contracararii unor activitati de contraspionaj economic

Potentialul economic si inteligenta romaneasca a preocupat serviciile secrete de pe mapamond, acestea manifestand un interes constant pe linia spionajului economic, care sa le confere o pozitie avantajoasa in confruntarea concurentiala cu firmele din Romania.

Conform legii 51/1991, apararea intereselor economice ale Romaniei este data in sarcina S.R.I. (Serviciul Roman de Informatii), organul de stat specializat in domeniul informatiilor privitoare la siguranta nationala.

S.R.I. acorda, la cerere, institutiilor publice si persoanelor fizice sau juridice din sectorul privat, asistenta de specialitate pentru apararea secretelor aflate in posesia acestora si prevenirea scurgerii de date sau informatii ce nu pot fi aduse la cunostinta publicului.

Dupa 1989 organele abilitate au intocmit planuri prin care se urmarea:

• relevarea preocuparilor, intentiilor si actiunilor unor vectori externi de a-si asigura promovarea propriilor interese, in detrimentul si prin lezarea celor romanesti.



Au fost evidentiate actiuni ale unor firme si concerne concretizate in incercari de acaparare a pietei interne prin eliminarea produselor autohtone si de preluare a controlului asupra unor domenii ale economiei nationale.

Un astfel de caz concretizat prin desfasurarea de concurenta neloiala si impunerea de clauze contractuale dezavantajoase este cel al lui Stefan Kiraly fost subsecretar de stat in departamentul minelor care, prin transmiterea de secrete de stat din domeniul resurselor minerale unor reprezentanti de firme si de organizatii straine a incercat prejudicierea statului roman in privinta intelegerilor comerciale care vizau resursele minerale utile, in principal metale neferoase, aur si argint.Datorita anchetei S.R.I. planurile sale au fost impiedicate evitandu-se producerea de pagube majore la nivelul economiei nationale.

• evientierea unor fapte, fenomene si situatii cu efecte de subminare a intereselor economice ale Romaniei in operatiunile de comert exterior si cooperare economica externa.

Ne referim la informatii privind obstructionarea unor agenti economici in aprovizionarea cu materii prime in scopul diminuarii sau sistarii procedului productiv; atragerea societatilor comerciale romanesti in activitati de cooperare ce conduc la pierderea unor piete externe; nerespectarea unor clauze contractuale de catre partenerii straini; incheierea de contracte care confera firmelor straine dreptul de exclusivitate in operatiunilor comerciale; intrarea in cooperare cu firme falimentare.

Dintre acestea mentionam cazul unui contract de export rulmenti efectuat de S.C. “Rulmenti” S.A. Barlad pentru care a fost sesizat Parchetul General in legatura cu gravitatea prejudiciilor aduse, de circa 2 milioane de dolari.Directorul firmei a incheiat un contract de vanzare-cumparare pe baza de consignatie cu firma “KG.-International” din Dubai asigurandu-i acesteia un depozit de rulmenti livrati la jumatate de pret.Astfel, firma straina a patruns pe pietele traditionale ale societatilor romanesti (Indochina, S.U.A. si Pachistan) cu un pret mult mai avantajos prejudiciind politica de vanzari a agentilor economici romani.

• aspecte semnificative de lezarea intereselor societatilor comerciale au fost semnalate si in cadrul actiunilor de constituire a unor societati mixte.

Este vorba de incercari vadite de subevaluare a participarii romanesti concomitent cu supraevaluarea aportului partenerilor straini.

Manifestarea unor asemenea situatii a lezat eforturile de retehnologizare a unor capacitati, a diminuat profitul ce ar fi revenit partii romane, corespunzator capitalului investit si a scos din circuit ori a redus activitatea unor agenti economici din cadrul unor societati mixte.

Un astfel de exemplu este cazul societatii mixte “Easteel Siderurgica” Romania - “Otelul Rosu” in care S.R.I. a sesizat neregulile si pericolele la care se expune agentul economic roman confirmate, din nefericire, la inceputul anului 1994 cand prejudiciul creat in valoare de peste 2,5 milioane de dolari nu mai putea fi recuperat.

• initierea, organizarea si constituirea pe teritoriul Romaniei a unor structuri informative in scopul obtinerii de informatii secrete din domeniul economic.

Un caz deosebit de grav s-a produs la intreprinderea ieseana “Antibiotice” S.A., caz finalizat in iunie 1998 prin condamnarea la 4 ani inchisoare a spionului italian Ricardo Manfredini.Acesta, cu ajutorul a 3 complici romani, prin infractiuni de fals, uz de fals si concurenta neloiala a reusit sa intre in posesia de date importante privind tehnologia de preparare a unor medicamente (date strict secrete) precum si tulpini din care se prepara anumite antibiotice.Desi supravegheat indeaproape de S.R.I. Manfredini nu a putut fi oprit sa duca peste granita datele si materialele culese, sustragandu-se justitiei romane si continuandu-si si in prezent afacerile si cariera stiintifica si protectia statului italian dupa ce a adus partii romane prejudicii a caror cuantum este greu de evaluat.

CONCLUZII

Tehnologia informatiei a avut drept efect implicarea din ce in ce mai activa a managerilor in intelegerea informatiilor de marketing si a necesitatii de dezvoltare a unei “culturi informationale” elaborand un sistem informational adaptat la piata pe care se opereaza, la consumatori si concurenti.

Din cele prezentate in lucrarea de fata rezulta indubitabil ca spionajul economic a devenit preocuparea multor organizatii publice sau private.

“Serviciile secrete” de marketing au 2 atributiuni: culegerea de informatii economici si apararea intereselor intreprinderii.

Culegerea de informatii se poate realiza direct sau indirect prin cele mai variate metode si mijloace prezentate in lucrare: coruptie, fals, racolarea de personal, fotografierea de documente, furtul de screte si tehnologii, campanii de dezinformare.



A doua atributie a acestui serviciu priveste protectia datelor si a informatiilor cu caracter secret.În problema spionajului economic, firmele particulare si-au creat nu numai organisme de spionare a concurentei ci si de aparare a propriilor secrete.Se spune ca pentru a se apara impotriva spionilor economici, marile companii americane aloca 1% din totalul cifrei de afaceri.

De asemenea, in cadrul culturii informative promovate de firma trebuie avute in vedere si masurile privind pregatirea contrainformativa a personalului, educarea lui in spiritul intelegerii pericolului spionajului economic.

Planul de aparare globala a intreprinderii conceput de managerii firmelor trebuie sa raspunda urmatoarelor necesitati importante:

- sa previna patrunderea in incinta intreprinderii a unor persoane neautorizate;

- sa indice instructiuni precise prvind multiplicarea, manuirea, transportarea si depozitarea maerialelor secrete, precum si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele insarcinate cu asemenea munca;

- sa asigure incadrarea locurilor expuse la agresiune cu personal corespunzator, sa prevada anumite clauze pentru persoanele incadrate in aceste posturi;

- sa cuprinda o planificare a activitatii menite sa-i faca pe salariati sa-si insuseasca in cele mai bune conditii dispozitiile si regulamentele interioare, legile precum si instruirea lor cu anumite cunostinte privind principalele metode si mijloace folosite de spionii economici in culegerea informatiilor secrete;

- sa prevada anumite masuri ce trebuie luate in situatii deosebite (calamitati naturale, incendii, acte de agresiune deosebite etc.) pentru salvarea unor documente importante;

- sa fie elastic, atotcuprinzator, unitar, tinut la zi cu toate modificarile ce intervin pe parcurs;

- trebuie sa comporte cel putin un element surprinzator pentru elementul agresor;

- sa nu stanjeneasca functionarea normala a intreprinderii.

Colectivului insarcinat cu apararea secretelor intreprinderii ii revin o serie de indatoriri:

- instruirea periodica a salariatilor in domeniul contraspionajului economic;

- controlul asupra modului in care se respecta instructiunile privind paza si apararea unor secrete, precum acelea referitoare la angajarea persoanelor care vor lucra in locuri vulnerabile;

- eliberarea unor permise de acces in intreprindere sau in anumite zone interzise;

- nici o conferinta, nici un interviu, nici un articol privind orice problema legata de activitatea intreprinderii sa nu ajunga la cunostinta publicului fara aprobarea responsabililor de securitate;

- luarea de angajamente sub semnatura, de la persoanele care lucreaza cu secrete, prin care acestea se obliga ca, in tot timpul cat vor lucra in intreprindere cat si o perioada dupa aceea, vor respecta instructiunile de aparare a secretelor pe care le cunosc;

- controlul insemnarilor de la laboratoarele de cercetari care vor fi numerotate, sigilate etc.

- controlul asupra modului in care sunt respectate instructiunile in sectoarele de proiectare, achizitii, cumparari, promovare;

- mentinerea unui contact permanent cu salariatii intreprinderii, cunoasterea anumitor schimbari intervenite in comportamentul lor;

- verificarea modului cum sunt pastrate incaperile sau fisetele in care se concentreaza secrete, a destinatiei deseurilor, ciornelor etc.

Desigur, aceste norme de securitate interna trebuie sa fie completate de un cadru legislativ coerent si unitar privind apararea intereselor economice nationale, indiferent ca ele apartin domeniului public sau privat.

De asemenea, un accent deosebit trebuie pus pe tehnologia de ultima ora in domeniul informaticii, pe utilizarea si exploatarea intensiva a informatiilor accesibile pe reteaua Internet.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 730
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site