CATEGORII DOCUMENTE |
Administratie | Drept |
DG P.S.I.-005
Hotarare nr.
Indrumari de prevenire la gospodarii cetatenesti
Normele generale
Ordonanta nr.
Regulamentul cercului de elevi 'prietenii pompierilor'
DISPOZITII GENERALE
privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari
electrostatice -
D.G.P.S.I.-004
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Dispozitiile
generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de
incarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc masurile
tehnico-organizatorice, principiile, cerintele si conditiile
tehnice necesare in vederea prevenirii formarii scanteilor produse de
descarcarea sarcinilor electrostatice, care in anumite imprejurari
pot initia incendii sau explozii.
(2) Prevederile prezentelor
dispozitii se aplica si sunt obligatorii indiferent de titularul
dreptului de proprietate.
Art. 2. - Masurile
tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizeaza si se mentin
in exploatare de catre proiectantii, executantii sau
proprietarii (utilizatorii) constructiilor si amenajarilor,
echipamentelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice, potrivit
obligatiilor legale ce le revin, pe timpul desfasurarii
proceselor tehnologice, precum si al manipularii, transportului
si al depozitarii materialelor.
Art. 3. - In sensul prezentelor dispozitii,
termenii si expresiile utilizate au urmatoarele semnificatii:
a) aditiv antistatic - substanta
solida (praf, pulbere) sau lichida care, introdusa intr-un volum de lichid
combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat
pulsatiilor de viteza, in cazul transvazarii, transportului etc.
lichidelor prin conducte cilindrice si de a limita astfel riscul datorat
incarcarilor electrostatice;
b) antistatic - caracteristica
intrinseca a materialului de a nu se incarca cu electricitate statica; in
mod obisnuit aceasta caracteristica este avuta in vedere la materialele
care se utilizeaza in medii cu risc de incendiu sau explozie;
c) corp electrostatic la pamant -
substanta, material, circuit, aparat, masina, recipient sau
instalatie a carei rezistenta de scurgere a sarcinilor electrostatice
nu depaseste 106 ohmi, rezistenta fiind masurata intre
pamant si un punct oarecare al elementului considerat;
d) descarcare corona -
descarcare electrica incompleta (nu se dezvolta pe toata
distanta dintre electrozii configuratiei) care apare in zone ale
conductoarelor cu raza de curbura mica; descarcarea corona se dezvolta
numai daca intensitatea campului electric in zona
depaseste o valoare determinata;
e) descarcare electrostatica
- proces de realizare a unui canal conductor intre doua corpuri aflate la
potentiale diferite fata de pamant; in functie de
valoarea medie a campului electric intre cele doua corpuri,
descarcarea poate fi incompleta (corona) sau completa
(strapungere);
f) dispersie - fenomen de imprastiere,
raspandire, risipire; in sensul prezentelor dispozitii,
definitia se refera la pulberi, prafuri, gaze, ceturi, care se pot
aprinde; de exemplu, praful este o forma dispersa a substantelor solide,
iar ceata este o forma dispersa a lichidelor combustibile;
g) electricitate statica - energie de
natura electrica ce apare datorita unor fenomene electrochimice, frecari,
incalziri si de deformare a corpurilor, plasarii acestora
intr-un camp electric, precum si ca urmare a altor actiuni fizice
care presupun schimbarea relativa a suprafetelor de contact; energia
acumulata ramane practic constanta sau prezinta variatii
foarte lente; energia acumulata, daca se disipeaza intr-o descarcare
electrica, poate initia explozia unor amestecuri inflamabile, daca este
mai mare decat energia minima de aprindere a acestora;
h) influenta electrostatica -
fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau
modificarea repartitiei sarcinilor electrice pe un conductor incarcat
si izolat, sub actiunea unui camp electric exterior;
i) incaltaminte
antistatica - incaltaminte incercata in conformitate
cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenta electrica trebuie sa fie
cuprinsa intre 100 kj si 1.000 Mj;
j) incarcare electrostatica -
proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini
electrice datorita unor actiuni mecanice (frecare, ciocnire,
vibratii), termice, chimice etc;
k) legare la pamant -
legatura electrica a unui corp conductor la priza de pamant, pentru a
asigura acestuia, in mod permanent, potentialul pamantului
(considerat nul);
l) legatura de
echipotentializare - legatura electrica realizata intre diferite
puncte pentru a asigura acestora acelasi potential fata de
pamant;
m) pardoseala izolanta electric
(electroizolanta) - pardoseala realizata din materiale izolante electric (lemn,
cauciuc, bachelita etc.), care acopera intreaga suprafata a
pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezinta crapaturi, iar
rosturile nu depasesc 3 mm;
n) priza de pamant -
instalatie care asigura o legatura electrica directa cu
pamantul a unei instalatii electrice sau a unor echipamente
electrice;
o) rezistenta electrica de dispersie a
unei prize de pamant - rezistenta electrica echivalenta a prizei de
pamant;
p) scanteie electrostatica -
descarcare brusca de electricitate, printr-un interval, intre doua
corpuri;
r) transvazare - operatiune de
trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent
dintr-un vas in altul prin curgere gravitationala, pompare etc.;
s) zona cu pericol de explozie -
spatiul in care, in conditii normale de functionare, se pot
acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf in cantitati
suficiente pentru a da nastere unei atmosfere explozive in amestec cu
aerul sau cu oxigenul.
CAPITOLUL II
Formarea si acumularea
incarcarilor electrostatice
Art. 4. - Formarea si
acumularea incarcarilor electrostatice reprezinta fenomene de
sistem sau de asociatie cu aparitia unei sarcini electrice pe
suprafata unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilitatii
electrice.
Art. 5. - Cele mai frecvente moduri de
electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influenta,
actiunea electrochimica si actiunea fotoelectrica.
Art. 6. - (1) Principalele materiale
si substante utilizate frecvent si pe scara larga, susceptibile
sa formeze si sa acumuleze sarcini electrostatice, sunt:
a) solide: cauciucul natural si
sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe baza de lana,
fibrele artificiale, hartia, sticla, sulful, rasinile sintetice,
unele rasini naturale (chihlimbarul);
b) lichide: sulfura de carbon, eterul,
benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare
si alcoolii;
c) gaze (vapori): dioxidul de carbon,
metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena si hidrogenul.
(2) Principalele operatiuni
cinetice in care sunt prezente materiale si substante mentionate
la alin. (1), pe timpul carora pot sa apara incarcari
electrostatice, sunt:
a) incarcare, descarcare,
umplere, golire, transvazare, alimentare;
b) amestecare, malaxare, agitare,
barbotare, omogenizare;
c) filtrare, separare, sortare,
cernere, centrifugare;
d) ventilare, exhaustare,
desprafuire, aerisire, vacuumare;
e) pulverizare, injectare, dispersare,
stropire, purjare, refulare;
f) frecare, angrenare, transmisie;
g) spalare, curatare,
purificare, ambalare;
h) transport, vehiculare, manipulare;
i) polizare, slefuire, sablare;
j) rulare, derulare, lipire, dezlipire;
k) macinare,
concasare, sfaramare.
(3) Principalele procese tehnologice in
care sunt prezente materialele si substantele prevazute la alin.
(1), cu capacitate ridicata de incarcare electrostatica, sunt:
a) fabricarea fibrelor si firelor
textile;
b) fabricarea foliilor de polietilena
sau de policlorura de vinil;
c) fabricarea pulberilor pentru
explozivi;
d) egrenarea bumbacului;
e) fabricarea hartiei si imprimarea
acesteia;
f) fabricarea cauciucului si produselor
de cauciuc.
(4) Exemplele de operatiuni
si procese pe parcursul carora pot sa
apara incarcari electrostatice sunt prezentate in anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie si/sau
incendiu, in cazul unor operatiuni si procese tehnologice care
genereaza electricitate statica, sunt prezentate in anexa nr.
Art. 7. - Electricitatea statica poate
provoca incendiu sau explozie urmata sau nu de incendiu, in cazul
indeplinirii simultane a urmatoarelor conditii
a) existenta materialului combustibil
sau a atmosferei explozive;
b) deplasarea sarcinilor cu
aparitia descarcarilor disruptive;
c) energia eliberata prin
descarcare sa fie mai mare decat energia minima pentru aprinderea
materialului combustibil sau a atmosferei explozive.
Art. 8. - In cazul in
care atmosfera din spatiile inchise este uscata artificial, prin sisteme de
incalzire sau ventilare cu aer uscat, apar conditii
favorizante astfel incat incarcarile electrostatice pot provoca
incendiu sau explozie.
CAPITOLUL III
Riscuri sau pericole de explozie si/sau
de incendiu
determinate de electricitatea statica
Art. 9. - Pericolul de explozie
poate sa apara la manipularea substantelor combustibile sau
oxidabile, daca acestea se prezinta sub forma de dispersie fina de gaze,
vapori, ceata (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri (particule fine
de solid, respectiv aerosoli), atunci cand concentratia acestora in amestec
cu aerul se afla intre limitele de explozie si cand exista un
potential electrostatic egal sau mai mare decat energia minima de
aprindere a unor substante combustibile din mediul respectiv.
Art. 10. - Scanteile electrice care
provin din diferente de potential inferioare nivelului de 350
volti sunt considerate nepericuloase datorita insuficientei
caldurii la varfurile scanteilor.
Art. 11. - Nivelul riscului generat de
incarcarile electrostatice intr-o zona de lucru se
apreciaza in functie de energia minima de aprindere, astfel:
a) foarte redus 3100 mJ
b) redus 50-100 mJ
c) mediu 10-50 mJ
d) mare 0,1-10 mJ
e) foarte mare | 0,1 mJ.
Art. 12. - Pericolul de explozie si/sau
incendiu depinde de viteza si de modul de manipulare a lichidelor prin conducte
sau instalatii pe timpul desfasurarii operatiunilor de
alimentare, golire, transport si distributie.
Art. 13. - Stratul de praf combustibil
se comporta diferit la descarcarile electrostatice, in functie
de natura produsului de aprindere.
CAPITOLUL IV
Masuri generale de prevenire a
incendiilor determinate
de electricitatea statica
Sectiunea 1
Solutii pentru dispersia
electricitatii statice
Art. 14. - In functie de
caracteristicile proceselor tehnologice si de capacitatea de reactie a operatorilor se pot adopta solutii care sa
conduca la dispersia electricitatii statice. Solutiile cele
mai eficiente sunt:
a) legarea la pamant (sisteme
echipotentiale);
b) neutralizarea sarcinilor;
c) reducerea frecarilor;
d) umidificarea atmosferei;
e) marirea
conductivitatii corpurilor izolante.
Art. 15. - (1) La o valoare a
rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 106 ohmi, pentru
majoritatea substantelor inflamabile se elimina posibilitatea formarii
sarcinilor electrostatice mari si se considera
realizata legarea la pamant.
(2) In locurile in care se
manipuleaza substante explozive valorile limita care se aleg sunt de
ordinul 104-105 ohmi pentru rezistenta de curgere a sarcinilor electrice.
Art. 16. - Legarea la pamant a
obiectelor metalice asigura reducerea diferentei de potential dintre obiecte si
pamant, pana la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor
utilizate trebuie sa fie suficient de mare, astfel
incat sa permita scurgerea fara descarcare disruptiva a incarcarilor
electrostatice.
Art. 17. - (1) Este obligatoriu sa fie
legate la pamant:
a) constructiile metalice,
echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele si instalatiile (pentru
amestec, valturile, calandrele, masinile de extrudare sau injectie etc.) care
vehiculeaza materiale si substante care produc electricitate statica;
b) elementele bune conducatoare de
electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic;
c) partile metalice ale echipamentelor
electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalatiilor,
utilajelor, incarcatoarelor si cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale ferata
de la rampele de incarcare-descarcare.
(2) Conductibilitatea electrica a
legaturilor se asigura prin
a) fixarea demontabila (strangere);
b) fixarea nedemontabila (sudare,
lipire etc.).
Art. 18. - (1) Atunci cand
continuitatea tubulaturii metalice este intrerupta
prin burdufuri din materiale textile sau plastice, se prevad sisteme de
echipotentializare intre tronsoanele bune conducatoare de electricitate.
(2) Legaturi echipotentiale se prevad
la racordurile si flansele cu garnituri izolatoare de pe traseele de conducte,
tuburi si furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate
statica si, dupa caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau
debitare a acestora.
Art. 19. - Conductele si recipientele
racordate la gurile de aspiratie, fixe sau mobile, precum si filtrele sau
ciururile care intra in contact cu o substanta capabila sa acumuleze sarcini
electrostatice in timpul unui proces de fabricatie, stocare sau al operatiunii
de transvazare trebuie sa fie legate intre ele (pentru a se asigura
echipotentialitatea), precum si la pamant.
Art. 20. - Legaturile la pamant trebuie
verificate astfel
a) zilnic, vizual;
b) periodic, prin personal specializat
se masoara valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, precum si
asigurarea continuitatii la instalatiile electrice.
Art. 21. - Legarea la pamant a
bobinelor, cilindrilor si a tamburelor metalice ale caror extremitati se rotesc
in lagare prevazute cu ungere se asigura prin sisteme speciale cu perii
alunecatoare pe arbore, tangentiale si de capat.
Art. 22. - Reducerea frecarilor intre
corpurile (suprafetele) aflate in contact se poate realiza prin diminuarea
presiunii exercitate pe corpuri.
Art. 23. - Neutralizarea sarcinilor
electrostatice inmagazinate pe corpurile neconducatoare se realizeaza prin:
a) ionizarea permanenta a atmosferei;
b) inductie electrostatica;
c) umidificarea atmosferei.
Art. 24. - (1) Ionizarea atmosferei se
realizeaza cu
a) generatori de campuri electrostatice
foarte intense, create in apropierea mediului incarcat electrostatic;
b) neutralizatori radioactivi cu
radiatii tip a sau .
(2) Neutralizatoarele radioactive se
recomanda pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de plastic, de
cauciuc sau a hartiei, precum si la prelucrarea firelor si fibrelor sintetice,
ionizarea aerului realizandu-se de-a lungul materialului.
Art. 25. - Inductia electrostatica se
realizeaza cu dispozitive care formeaza un camp
electrostatic autoindus, ele constand dintr-un fir metalic fix legat de o bara
prevazuta cu un capat miscator sau o tija terminata prin varfuri. Legata la
pamant, bara trebuie sa fie asezata foarte aproape de
suprafata materialului (obiectului) incarcat cu sarcini electrostatice, fara sa
o atinga insa, fapt pentru care nu este recomandata utilizarea dispozitivelor
in atmosfere inflamabile sau explozive.
Art. 26. - (1) Umidificarea atmosferei
se recomanda sa fie utilizata in cazul operatiunilor
de fabricatie sau de manipulare care permit acest procedeu.
(2) Pentru impiedicarea formarii
sarcinilor electrostatice se recomanda umiditati relative ale aerului peste
70%.
(3) Masura devine sigura atunci cand este combinata cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau
radioactivi.
Art. 27. - Marirea conductivitatii
corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hartie, lichide pure
etc.) poate fi facuta, in masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea
pe suprafata acestora a unor produse antistatice cum sunt compozitiile organice
azotate (aminele, sarurile de amoniu cuaternare, amidele etc.), derivatii
acidului fosforic sau fosforos.
Sectiunea a 2-a
Masuri tehnico-organizatorice
Art. 28. - Stabilirea masurilor
tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scanteilor electrostatice
trebuie sa se bazeze pe o analiza detaliata care vizeaza:
a) identificarea operatiunilor si
instalatiilor care conduc la formarea si acumularea sarcinilor electrostatice;
b) cunoasterea proprietatilor
fizico-chimice ale materiilor prime si materialelor folosite;
c) evaluarea valorilor tensiunilor de
incarcare;
d) evaluarea mediului in care se
lucreaza;
e) modul de manipulare a materialelor;
f) controlul eficacitatii acestor
masuri.
Art. 29. - Masurile
tehnico-organizatorice rezultate in urma analizei, conform art. 28 trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie in concordanta cu
caracteristicile specifice ale constructiilor, instalatiilor tehnologice,
utilajelor pentru care sunt adoptate;
b) sa aiba la baza calcule,
determinari, metode si experimentari stiintifice;
c) sa aiba cea mai mare eficienta
pentru limitarea acumularii sarcinilor electrostatice;
d) sa fie in concordanta cu noutatile
in domeniu.
Art. 30. - Reducerea riscurilor
determinate de electricitatea statica se realizeaza prin actiuni de prevenire
care vizeaza:
a) locul de munca;
b) legaturile la pamant;
c) imbracamintea sau echipamentul de
protectie a personalului;
d) operatiunile si procesele de
fabricatie;
e) conductorii electrici;
f) izolantii.
Art. 31. - Actiunea asupra locului de
munca are in vedere, in primul rand, controlul amestecurilor, respectiv crearea
unei atmosfere care sa fie in afara intervalului
cuprins intre limitele inferioare si superioare de explozie ale amestecului.
Principalele metode utilizate sunt
a) inertizarea incintelor inchise
(rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele
cu niveluri de risc mare si foarte
mare;
b) ventilarea mecanica fortata a
spatiilor sau a incintelor de lucru.
Art. 32. - Protectia impotriva
electricitatii statice se realizeaza prin conectarea la priza de pamant, care
in mod uzual poate avea si alte functionalitati cum ar fi, legarea la pamant a
instalatiilor si utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la
pamant a instalatiilor de protectie
impotriva trasnetului.
Art. 33. - Legarea la pamant trebuie
realizata cu ajutorul unor conductoare din otel zincat, cu aria sectiunii
transversale de minimum 10 mm2.
Art. 34. - Elementele de contact cu
solul si circuitul de legare la pamant trebuie sa fie
protejate impotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc.
Art. 35. - Rezistenta intre obiectul
legat la pamant si sol se compune din rezistenta conductorului de legatura si a
electrodului din sol
Art. 36. - Elementele conducatoare ale
unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalatii susceptibile sa acumuleze sarcini electrostatice ca urmare a procesului
de fabricatie sau a procedeului de manipulare trebuie sa fie legate la pamant.
Art. 37. - Se interzice folosirea
imbracamintei si incaltamintei confectionate din materiale care se incarca
electrostatic.
Art. 38. - In zonele in care exista
pericolul formarii atmosferei explozive personalul trebuie sa
utilizeze echipament special de protectie.
Art. 39. - In procesele de productie in
care se produce electricitate statica trebuie sa se aiba in vedere:
a) inlocuirea, pe cat posibil, a
elementelor izolante cu elemente conducatoare de electricitate;
b) marirea conductibilitatii electrice
a benzilor transportoare, curelelor de transmisie si a tubulaturilor prin
realizarea puntilor echipotentiale sau tratarea acestora cu adezivi buni
conducatori de electricitate;
c) efectuarea proceselor de fabricatie
in incaperi cu atmosfera controlata si inertizata;
d) limitarea vitezelor de curgere a
lichidelor si a materialelor pulverulente;
e) legarea la pamant pe toata durata
desfasurarii operatiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv a
celor care se desfasoara ocazional sau pentru a caror efectuare se folosesc
sisteme demontabile;
f) evitarea miscarilor suplimentare ale
persoanelor care executa ori supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2)
Art. 40. - Actiunea asupra
conductorilor vizeaza
a) asigurarea echipotentialitatii intre
materialele si obiectele legate la pamant;
b) realizarea unor contacte sigure, de
buna calitate.
Art. 41. - Actiunea asupra izolantilor
se refera la utilizarea selectiva, in functie de procesele tehnologice, a
limitatorilor de sarcini electrostatice prin ionizari inductive, electrice sau
radioactive, precum si a substantelor antistatice.
Art. 42. - Descarcarea electricitatii
statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hartie etc. se
realizeaza eficient prin ionizare, cu varfuri, ace metalice, perii de
descarcare, benzi metalice sau prin umezirea locala a
aerului.
Art. 43. - Pentru imbunatatirea
conductibilitatii partilor in miscare, in cazul lagarelor care folosesc
lubrifianti, se utilizeaza adaosuri de grafit sau sulfat de molibden.
Art. 44. - In procesele de uscare, prin
pulverizare sau in strat fluidizat a substantelor pulverulente, pentru
limitarea acumularilor de sarcini electrostatice atat in uscatorul propriu-zis,
cat si in separatorul de praf, pe langa legarea la pamant trebuie asigurata
inertizarea uscatoarelor pe toata
durata desfasurarii operatiunilor de
uscare.
Art. 45. - La spalarea recipientelor de
produse petroliere, viteza apei nu trebuie sa depaseasca 1 m/s, iar presiunea
aburului 3 atm
Art. 46. - La descarcarea din cisterne
a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limiteaza viteza acestora la 1 m/s.
Art. 47. - Sunt interzise:
a) pomparea unor produse grele (petrol,
motorina, ulei, pacura etc.) intr-un rezervor care a continut anterior benzina
sau alte produse inflamabile, inainte de golirea completa a conductei de
incarcare si a rezervorului de produsele anterioare sau inainte de evacuarea
din rezervoare a gazelor rezultate;
b) desfundarea cu apa a robinetelor
prin care s-au vehiculat lichide combustibile;
c) spalarea cu apa a conductelor
aferente rezervoarelor, inainte de asigurarea unui strat de apa, care sa depaseasca
cu minimum 3 cm cota racordului conductei;
d) vopsirea prin stropire sau
pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care contin produse
volatile si care pot genera gaze inflamabile;
e) incarcarea recipientelor cum ar fi:
rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide prin
curgere gravitationala sau fara utilizarea pentru incarcare a palniilor sau
prelungitoarelor, care trebuie sa ajunga la cel mult 30 cm deasupra partii
inferioare a recipientului;
f) accesul personalului pe rezervoare
pe durata unor operatiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; in cazul in care
necesitatile tehnologice impun totusi executarea unor masuratori sau luarea
probelor in timpul operatiunilor de pompare sau amestecare se vor lua masuri
corespunzatoare pentru asigurarea legarii la pamant a utilajelor sau
dispozitivelor utilizate;
g) executarea de reparatii in timpul
functionarii instalatiilor tehnologice;
h) utilizarea transmisiilor cu curele
in medii unde apar frecvent amestecuri explozive;
i) utilizarea incarcatoarelor cu gauri
sau neetanseitati, prin care produsul inflamabil pompat se poate raspandi sub
forma de stropi, generand suplimentar sarcini electrostatice;
j) scurgerea brusca, sub forma de jet,
a produselor inflamabile si volatile, prin legaturile de luat probe, pe la
sticlele de nivel etc.;
k) desfundarea robinetelor de scurgere
aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte
operatiuni mecanice;
l) transportul si manipularea
produselor petroliere in ambalaje din material plastic, cu exceptia celor
antistatizate si special destinate in acest scop;
m) folosirea indicatoarelor de nivel cu
plutitor in rezervoare de produse inflamabile, daca nu sunt luate masuri de
punere la pamant a plutitorului;
n) agitarea sau omogenizarea in
rezervoare, vase etc. a lichidelor usor inflamabile; omogenizarea poate fi
facuta numai prin recirculare sau cu amestecatoare mecanice avand palete
situate sub nivelul lichidului;
o) utilizarea unor instalatii pentru
exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor inflamabili,
comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la
utilajele de slefuit, polizat, strunjit etc.;
p) folosirea aerului comprimat pentru
alimentarea reactoarelor; aceasta se face in circuit etans, mecanizat
(automatizat) atat pentru incarcarea, cat si pentru descarcarea reactoarelor;
r) deschiderea capacului reactorului in
timpul procesului tehnologic fara asigurarea in prealabil a pernei de gaz inert
si punerea in functiune a sistemului de ventilare;
s) luarea probelor in timpul proceselor
de cristalizare din reactor;
t) deschiderea capacului reactorului in
care au fost efectuate diferite operatiuni, fara programarea prealabila a unei
faze de linistire cu durata cel putin egala cu timpul de relaxare pentru
substantele din reactor.
Art. 48. - Vasele metalice portabile,
butoaiele, canistrele metalice etc., care urmeaza sa fie incarcate cu produse
petroliere lichide, trebuie sa fie asezate, pe durata incarcarii lor, pe o
placa metalica legata la pamant si conectate, prin intermediul unei legaturi
electrice, la recipientul sau racordul din care se face incarcarea.
Art. 49. - Furtunurile flexibile de
descarcare sau incarcatoarele trebuie prevazute cu armaturi din bronz si
garnituri etanse.
Art. 50. - Operatiunile de transvazare
a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie sa se
intrerupa pe durata fenomenelor meteo insotite de furtuni cu descarcari sub
forma de trasnet, daca aceste fenomene se produc in zone apropiate.
Art. 51. - In cazul
GPL, pentru egalizarea potentialelor cisterne si rezervorului se utilizeaza
cablul de suntare, aflat in dotarea cisternei.
Art. 52. - Este obligatorie instruirea
personalului operator asupra modului de formare si acumulare a sarcinilor
electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum si asupra
riscurilor determinate de incarcarile electrostatice.
CAPITOLUL V
Unele masuri specifice de prevenire a
incendiilor determinate
de electricitatea statica
Sectiunea 1
Masuri de prevenire la vehicularea si
depozitarea lichidelor inflamabile
Art. 53. - (1) Incarcarea
rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul
lichidului.
(2) Viteza de curgere poate fi marita
numai dupa ce nivelul lichidului in recipient depaseste cu 2 cm gura conductei
de intrare, iar in cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai dupa ce capacul
pluteste pe lichid.
Art. 54. - (1) La umplerea
rezervoarelor trebuie luate masuri pentru evitarea stropirii sau pulverizarii
lichidului.
(2) In cazul palniilor confectionate
din materiale izolante, inainte de inceperea operatiunii de umplere, prin
palnie trebuie introdus un conductor legat la pamant,
pana la partea inferioara a rezervorului.
Art. 55. - In timpul incarcarii cu gaze
petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdusa in acestea o sarma
sau tija metalica, in vederea realizarii contactului dintre lichidul din vas si
racordul de incarcare legat la pamant.
Art. 56. - Pentru a se evita
patrunderea in interiorul rezervoarelor a corpurilor straine, acumulatoare de
sarcini electrice, in circuitele de transvazare trebuie sa
se utilizeze filtre.
Art. 57. - Inainte de spalarea cu apa
sau spuma a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a
slepurilor trebuie sa se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile,
utilizandu-se in acest scop gaz inert sau abur.
Art. 58. - Furtunurile pentru spalarea
cu apa a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje,
precum si cele pentru abur trebuie sa fie prevazute cu insertie sau armare
metalica si legate la pamant, inainte de inceperea operatiunilor de aburire si
curatare.
Art. 59. - Furtunurile flexibile ale
pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie
omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de
normativele in vigoare; ele trebuie mentinute in stare de utilizare, iar
dispozitivele de inchidere trebuie realizate din materiale
neferoase.
Art. 60. - Fiecare sortiment de
carburant se depoziteaza in rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind
interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un
sortiment de produs la altul, fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire
necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).
Art. 61. - La gurile de descarcare a
carburantilor in rezervoare se prevad borne de legare la pamant pentru
conectarea autocisternelor.
Sectiunea a 2-a
Masuri de prevenire la separarea
substantelor lichide si solide
Art. 62. - La operatiunile de
separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun urmatoarele
masuri:
a) utilizarea numai a filtrelor
metalice conectate la priza de pamant;
b) conectarea la pamant a tuturor
elementelor metalice ale instalatiei de separare;
c) marirea conductivitatii lichidelor
prin adaugare de aditivi cu proprietati antistatice.
Art. 63. - La operatiunile de separare
prin centrifugare a substantelor lichide si solide se vor avea in vedere
urmatoarele:
a) utilizarea unor instalatii de
centrifugare care sa aiba in constructie partea interioara din materiale bune
conducatoare de electricitate;
b) asigurarea inertizarii recipientului
inaintea inceperii operatiunii de separare;
c) confectionarea cicloanelor in care
sunt separate substantele pulverulente din materiale bune conducatoare de
electricitate;
d) legarea individuala la pamant a
utilajelor de amestec, valturilor, calandrelor, filtrelor, uscatoarelor cu aer.
Sectiunea a 3-a
Masuri de prevenire la vopsirea si/sau
la lacuirea prin pulverizare
Art. 64. - In zonele de lucru
pentru operatiuni de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare trebuie sa se asigure umezirea locala a aerului.
Art. 65. - In camerele de pulverizat
vopsea si/sau lac trebuie asigurate functionarea la parametri normali a
instalatiilor de ventilatie generala, interblocarea dintre sistemul de
ventilatie si cel de admisie a aerului comprimat la pistolul de pulverizare,
precum si functionarea perdelelor cu apa.
Art. 66. - Pentru operatiunile de
vopsire si/sau lacuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fara
impuritati, iar temperatura acestuia, in cazul pulverizarii nitrolacului la
cald, nu trebuie sa depaseasca 50 grade C
Art. 67. - La alimentarea utilajelor
pentru turnarea lacului trebuie sa se utilizeze numai
recipiente cu structura metalica, etanse in raport cu mediul de lucru.
Sectiunea a 4-a
Masuri de prevenire specifice vopsirii
in camp electrostatic
Art. 68. - La vopsirea in camp
electrostatic se respecta regulile si masurile precizate la art. 64-67, precum
si urmatoarele
a) curentul maxim de scurtcircuit nu
trebuie sa depaseasca 0,2 mA;
b) distanta de siguranta prevazuta in
reglementarile tehnice specifice se mentine strict, pentru a nu se produce
strapungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare si piesele
supuse vopsirii;
c) instalatia de vopsire prin
pulverizare in camp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare impotriva
caderilor bruste de tensiune.
Sectiunea a 5-a
Masuri de prevenire la ansambluri si
subansambluri aflate in miscare
Art. 69. - In
cazul transmisiilor prin curele trebuie sa se utilizeze materiale bune conducatoare
de electricitate, obtinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe
toata suprafata acestora.
Art. 70. - Legarea la pamant a benzilor
transportoare este obligatorie si se poate realiza cu
sisteme tip pieptene metalic, cu dinti ascutiti si indreptati spre partea
interioara a benzii, in punctul in care aceasta se desparte de tambure (role).
Art. 71. - Pentru scurgerea
electricitatii statice generate de lagarele cu cuzineti din materiale
izolatoare (teflon, nailon etc.) sau de cele care lucreaza pe perna de ulei
sunt necesare realizarea legaturii electrice intre arborele si carcasele
lagarului, precum si legarea la pamant a intregului
sistem.
Sectiunea a 6-a
Masuri de prevenire la prelucrarea
cauciucului si a maselor plastice
Art. 72. - Toate elementele aflate
in miscare ale utilajului tehnologic prin care se prelucreaza cauciuc si/sau
mase plastice trebuie legate la pamant prin intermediul unor perii metalice sau
din carbune.
Art. 73. - Instalatiile si utilajele de
prelucrare a cauciucului si/sau a maselor plastice trebuie prevazute cu
ventilatie mecanica locala si sisteme de umidificare a
atmosferei, iar incaperile in care sunt amplasate se prevad in mod obligatoriu
cu pardoseala antistatica.
Art. 74. - (1) Reducerea nivelului de
incarcare electrostatica in procesele de prelucrare a maselor plastice se
obtine prin introducerea in material a unor substante antistatice, cum sunt:
a) eter sau poliglicol multimolecular
pentru polistiren, polietilena sau polivinilclorid;
b) combinatie de stearina-amoniac
(18-50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice;
c) fosfati de alcool gras pentru
materialele plastice si fibrele sintetice.
(2) Suprafetele din materiale izolante
ale utilajelor trebuie sa fie acoperite cu substante
antistatice.
Sectiunea a 7-a
Masuri de prevenire la prelucrarea
celulozei si hartiei
Art. 75. - Formarea si acumularea
sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea
presiunii dintre cilindri si modificarea unghiului sub care intra hartia la
presare.
Art. 76. - Pornirea masinilor de
fabricat hartie este permisa numai dupa verificarea
sistemelor de colectare a sarcinilor electrice care se monteaza pe intreaga
latime a cilindrului de imprimare.
Art. 77. - Instalatiile de fabricatie a
celulozei si hartiei trebuie mentinute in stare de curatenie, dupa fiecare
schimb de lucru personalul de deservire procedand la indepartarea deseurilor si
materialelor combustibile si la curatarea acestora de praf, scame si ulei.
Art. 78. - La fabricarea sortimentelor
de hartie trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele
a) asigurarea functionarii instalatiei
de ventilatie generala pentru introducerea aerului proaspat si evacuarea
aerului viciat din compartimentele de fabricatie;
b) asigurarea permanenta a
operationalitatii instalatiilor automate de stingere a incendiilor.
Sectiunea a
8-a
Unele masuri de prevenire la rampele
auto si de cale ferata pentru incarcarea-descarcarea produselor petroliere
Art. 79. - (1) La rampele auto si
de cale ferata pentru incarcarea-descarcarea produselor petroliere se
realizeaza echipotentializarea elementelor metalice.
(2) La intrarea in rampa si in zonele
de descarcare sinele de cale ferata se leaga electric intre ele si se
conecteaza la priza de pamant.
(3) Conductele prin care se
transvazeaza produsele petroliere si recipientele aferente operatiunilor de
incarcare/descarcare se conecteaza la priza de pamant.
Sectiunea a 9-a
Unele masuri de prevenire la
alimentarea cu carburant a aeronavelor si navelor
Art. 80. - Pe durata alimentarii
cu carburant aeronavele nu trebuie sa se afle in imediata apropiere a unui
radar de sol, la care se executa probe sau care se afla in stare de
functionare.
Art. 81. - Pe durata operatiunilor de
alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de
acumulatori ale aeronavei, precum si bransarea generatoarelor de sol.
Art. 82. - (1) Pentru ca o aeronava sau
nava sa poata fi alimentata cu carburant in timp ce
pasagerii se afla la bord, se imbarca sau se debarca, este necesara prezenta la
bord a personalului calificat care poate executa procedurile de protectie si
evacuare a pasagerilor.
(2) Suplimentar se aplica urmatoarele
masuri de prevenire
a) traseul urmat de pasageri trebuie sa
evite zonele in care exista riscul degajarii vaporilor de carburant; operatiunile
de imbarcare/debarcare trebuie sa fie supravegheate;
b) prin sistemul de intercomunicatii al
aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurata comunicarea
bilaterala intre echipa de la sol responsabila cu aceste operatiuni si personalul
specializat de la bordul aeronavei.
Art. 83. - (1) Legarea la pamant a unei
aeronave sau nave consta in luarea urmatoarelor masuri
a) legarea la priza de pamant a
alimentatorului;
b) legarea la priza de pamant a
aeronavei, respectiv a navei;
c) realizarea unei legaturi electrice
intre aeronava, respectiv a navei si alimentator;
d) realizarea unei legaturi electrice
intre aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, in cazul
alimentarii prin extradosul aripilor.
(2) La terminarea operatiunii de
alimentare toate legaturile electrice trebuie deconectate in ordinea inversa
celei specificate mai sus.
Art. 84. - In cazul in care nu este
specificata obligatia legarii la pamant a aeronavei sau navei, se vor lua
urmatoarele masuri pentru inlaturarea sarcinilor electrice
a) realizarea unei legaturi electrice
intre aeronava si alimentator;
b) realizarea unei legaturi electrice
intre aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, in cazul
alimentarii prin extradosul aripilor.
Art. 85. - La alimentarea cu carburant
de la o statie (sistem de pompare fix) se va evita
conectarea la priza de pamant in zona statiei (pompei fixe), deoarece in
momentul conectarii pot aparea descarcari electrice datorate diferentelor de
potential.
Art. 86. - Toate aeronavele aflate pe
pista, precum si autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de
decolare/aterizare trebuie sa fie legate la pamant pe
toata durata de stationare.
Sectiunea a 10-a
Masuri de prevenire la umplerea
rezervoarelor din benzinarii si la alimentarea cu carburanti a
autovehiculelor
Art. 87. - Personalul
benzinariilor trebuie sa urmareasca permanent
mentinerea in bune conditii a capacelor si a ramelor chesoanelor rezervoarelor,
pentru a evita formarea straturilor izolante electric.
Art. 88. - (1) Furtunurile flexibile
ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa
fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de
normativele in vigoare.
(2) Dispozitivele de inchidere trebuie
realizate din materiale metalice care nu produc scantei.
(3) Se interzice livrarea de carburanti
in vase din mase plastice.
Art. 89. - Fiecare sortiment de
carburant se depoziteaza in rezervoarele sau in compartimentele stabilite,
fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un
sortiment de produs la altul fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire
necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).
Art. 90. - La gurile de descarcare a
carburantilor in rezervoare se prevad borne de legare la pamant pentru
conectarea autocisternelor.
Sectiunea a
11-a
Masuri de prevenire specifice
activitatilor domestice (gospodaresti)
Art. 91. - In cazul activitatilor
domestice (gospodaresti) principalele masuri de prevenire a incendiilor,
destinate reducerii riscurilor generate de electricitatea statica, se refera
la:
a) interzicerea spalarii sau curatarii
imbracamintei cu benzine, solventi si alte lichide inflamabile;
b) interzicerea utilizarii bidoanelor,
canistrelor si a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea
sau manipularea benzinei, petrolului si a altor lichide inflamabile;
c) interzicerea folosirii palniilor din
materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile;
d) legarea la pamant, pe durata
incarcarii cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor
si canistrelor metalice, prin asezarea acestora pe o placa metalica legata la
pamant, respectiv prin conectarea la recipientul legat la pamant de la care se
realizeaza incarcarea.
SECTIUNEA a 12-a
Verificarea la receptia si darea in
exploatare a instalatiilor de legare la pamant
Art. 92. - In vederea receptiei si
darii in exploatare a instalatiilor de legare la pamant executantul trebuie sa
intocmeasca si sa predea beneficiarului
a) documentatia tehnica de executie;
b) procesul-verbal de lucrari ascunse
pentru elementele ingropate;
c) buletinele de verificare.
Art. 93. - Buletinele de verificare
trebuie sa cuprinda:
a) data efectuarii verificarii;
b) functia, calitatea si numele
persoanei care a efectuat verificarea;
c) denumirea instalatiei sau a partii
din instalatie la care s-au efectuat verificari;
d) rezultatul verificarii continuitatii
conexiunilor electrice intre utilaje si priza de pamant;
e) valoarea rezistentei de dispersie a
instalatiei de legare la pamant, masurata la utilajul cel mai indepartat de
priza de pamant;
f) metoda de masurare folosita, tipul
si clasa de precizie a aparatelor utilizate in acest sens;
g) aprecieri asupra gradului de
umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);
h) observatii asupra defectelor
constatate si inlaturate.
Art. 94. - Masurarea rezistentei de
dispersie pentru instalatia de legare la pamant se face
a) in instalatii subterane si in
instalatii locale de legare la pamant, cel putin de doua ori pe an;
b) la retelele generale de legare la
pamant, cel putin o data pe an.
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale
Art. 95. - Imbracamintea,
incaltamintea si echipamentul de protectie a persoanelor care supravegheaza
activitatile prevazute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel incat sa indeplineasca conditiile de prevenire
a formarii electricitatii statice stabilite in prezentele dispozitii.
Art. 96. - (1) In
vederea aplicarii prezentelor dispozitii factorii de decizie (patron,
utilizator, administrator etc.) vor stabili, prin actele de autoritate
prevazute de lege, aspectele de natura organizatorica si tehnica specifice si
vor lua masuri de elaborare a procedurilor si instructiunilor proprii, pentru
detalierea anumitor prevederi.
(2) In termen de 90 de zile de la data
intrarii in vigoare a prezentelor dispozitii patronii vor analiza situatia
existenta in raport cu prevederile prezentelor dispozitii si vor stabili, dupa
caz, masurile de reabilitare necesare, specifice fiecarei instalatii, fiecarui
utilaj, echipament sau produs,
capabile sa produca incarcari
electrostatice.
Art. 97. - Unele date privind valorile
tensiunilor de incarcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri
inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse
agricole, precum si ale rezistivitatii lichidelor inflamabile vor fi cuprinse
intr-un indrumator care va fi publicat in Revista 'Pompierii Romani'
cu scopul de a veni in sprijinul specialistilor care doresc sa aprofundeze
unele aspecte privind riscul generat de electricitatea statica.
Art. 98. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din
prezentele dispozitii.
Anexa nr.
la dispozitiile generale
EXEMPLE
de operatiuni si procese pe parcursul
carora pot sa apara incarcari
electrostatice
Principalele operatiuni si procese pe
parcursul carora pot sa apara incarcari
electrostatice sunt:
- vehicularea lichidelor combustibile
sau a solventilor cu viteze relativ mari
(peste 0,7 m/s) prin elemente sau
portiuni de conducte;
- incarcarea si/sau descarcarea
lichidelor combustibile aflate la presiunea
atmosferica in/din rezervoare
(cisterne);
- vehicularea lichidelor inflamabile
prin elemente care determina reducerea
sectiunii transversale a traseului, cum
ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.;
- pulverizarea produselor combustibile
(lichide, pulberi etc.) prin utilizarea
principiului lui Bernoulli;
- purjarea sau incalzirea lichidelor
inflamabile vascoase utilizandu-se aburul;
- transportul si manipularea produselor
lichide inflamabile in ambalaje din
materiale plastice;
- operatiunile de incarcare/descarcare
in dane a navelor petroliere destinate
transportului lichidelor combustibile;
- spalarea prin agitare, frecare etc. a
tesaturilor si hainelor, utilizandu-se
substante inflamabile;
- separarea prin centrifugare a
substantelor solide si lichide inflamabile;
- operatiunile cum ar fi umplerea,
golirea, agitarea lichidelor inflamabile,
efectuate in vase emailate;
- operatiunile de filtrare a
suspensiilor din lichide inflamabile;
- uscarea prin pulverizare sau in strat
fluidizat;
- vacuumarea lichidelor inflamabile;
- alimentarea aeronavelor cu carburanti
la sol;
- procesele de macinare, amestecare
etc. a unor produse combustibile;
- procesele de filtrare prin site,
materiale poroase etc. a unor pulberi
(prafuri) combustibile;
- macinarea materialelor combustibile;
- procesele de producere a pulberilor
(prafurilor) combustibile;
- operatiunile de slefuire si polizare
a metalelor, maselor plastice, lemnului,
plutei etc.;
- transportul pneumatic prin conducte
al produselor pulverulente;
- sortarea, cernerea, ambalarea, macinarea,
malaxarea si amestecarea produselor
pulverulente;
- procesele de fabricatie a firelor si
fibrelor in industria textila;
- fabricarea pulberilor explozive in
industria de armament;
- operatiunile de sablare a
structurilor metalice;
- filtrarea aerului sau a altor gaze
impurificate cu pulberi metalice, pulberi
(prafuri) agricole;
- desprafuirea suprafetelor metalice de
diferite forme, utilizandu-se aer sau
alte gaze sub presiune;
- transportul unor amestecuri de
pulberi in flux de aer (uscare cu aer sau cu
alte gaze);
- procesele locale si generale de
ventilare, aerisire, desprafuire etc.;
- egrenarea bumbacului;
- antrenarea cu curele de transmisie
din materiale izolante, dispuse pe roti
dintate sau fulii, in procese care
utilizeaza produse combustibile;
- frecarea imbracamintei si
incaltamintei confectionate din materiale izolante
(matase, fibre sintetice sau
artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata
utilizarii acestora in procesul de
productie;
- descarcarea accidentala, la presiune
atmosferica, a unui recipient care a
continut gaze inflamabile;
- transmisiile utilizand curele
realizate din cauciuc izolant electric;
- spalarea cu jet pulverizant de apa
si/sau abur supraincalzit a recipientelor
(cazane, rezervoare, cisterne etc.)
care au continut produse volatile si care
mai pot contine vapori ai acestor
produse;
- operatiunile de omogenizare in
rezervoare a produselor combustibile prin
agitarea cu aer, diverse alte gaze sau
prin utilizarea de dispozitive mecanice;
- operatiunile de lacuire si vopsire a
materialelor prin procedeul pulverizarii;
- pulverizarea electrostatica utilizand
vopseluri, pulberi etc.;
- procesele de imprimare utilizandu-se
procedeul gravarii;
- operatiunile de imprimare in
instalatii tipografice (litografiere, vopsire
etc.);
- detenta gazelor comprimate sau
lichefiate;
- fabricarea foliilor de polietilena;
- procesele tehnologice de producere a
hartiei;
- derularea unor filme sau pelicule,
benzi din hartie si textile;
- manipularea foliilor din materiale
plastice; procese de ambalare in saci din
materiale izolante;
- transvazarea aburului, aerului sau a
altor gaze, prin conducte sau furtunuri,
cand aburul este umed, iar aerul sau
gazul contine particule din materiale care
se pot electriza usor;
- operatiunile de umplere sau golire cu
jet sau prin cadere libera a unor
utilaje, rezervoare etc.;
- purificarea gazelor continand
particule coloidale;
- formarea cristalelor de gheata;
- zgarierea, comprimarea, intinderea
structurilor din cuart;
- deformarea mecanica a unor materiale
(de exemplu, mica);
- dezintegrarea radioactiva;
- efectul fotoelectric;
- purificarea gazelor de particule
lichide si solide in suspensie etc.
Corpul uman intervine in acest fenomen
in 3 moduri
- ca generator de electricitate statica
(acumulare-descarcare) datorita miscarii
corpului operatorilor (indeosebi cei cu
imbracaminte de nailon sau plastic) ori
prin frecarea materialelor in timpul
deplasarii;
- in transportul sarcinilor
electrostatice de la un material incarcat la corpul
uman;
- la descarcarea electrostatica de la
corpul uman la pamant, mai rapid la cei cu
pielea umeda.
Anexa nr.
la dispozitiile generale
ASPECTE
referitoare la pericolul de explozie
si/sau incendiu in cazul unor operatiuni si
procese tehnologice
care genereaza electricitate statica
Incarcarea electrostatica a
materialelor sau conductelor din vecinatatea celor
prin care se vehiculeaza lichide
inflamabile se produce prin influenta, in acest
caz avand loc descarcarea prin scanteie
intre partile metalice aflate in
apropiere.
La vehicularea hidrocarburilor prin
pompare in/din recipiente apare o incarcare
electrostatica a lichidului si a
conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere
in conductele de legatura, turbulenta
mare in pompa) cu producerea de descarcari
prin scanteie intre partile metalice
ale conductelor si recipientelor, in
special la intrarea si iesirea din
functiune a pompei.
La umplerea sau golirea mijloacelor de
transport auto pot aparea descarcari
electrostatice prin scanteie intre
partile bune conducatoare de electricitate
ale sistemelor de alimentare cu
combustibil si mijlocul de transport, precum si
intre sofer si autovehicul sau sistemul
de alimentare.
La recipientele din materiale
izolatoare (sticla, mase plastice etc.) cu
capacitate sub 5 litri sarcinile
electrostatice formate sunt nepericuloase,
exceptie facand sulfura de carbon.
La incarcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorita curgerii si
turbulentei se pot produce descarcari
prin scanteie intre partile conducatoare
ale conductelor de alimentare (flansele
de metal) si personalul de deservire.
Pe timpul incarcarii
cu hidrocarburi a vaselor prevazute cu agitatoare pot avea
loc descarcari electrostatice prin
scantei intre lichid si vas cu consecinte
grave (explozii, incendii).
Pe timpul manevrelor de la o gura de
vizitare deschisa a unui reactor plin cel
mai mare pericol de descarcare prin
scanteie este in zona gurii de vizitare
datorita amestecarii vaporilor
inflamabili cu aerul. Pe timpul incarcarii cu
substante solide (pulberi) a
reactoarelor care contin hidrocarburi, in special
la incarcarea vasului cu substante
solide concomitent cu functionarea sistemului
de agitare-omogenizare se incarca
electrostatic substantele solide si lichidul
inflamabil si pot avea loc descarcari
prin scanteie atat la suprafata
lichidului, cat si in zona gurii de
vizitare.
La filtrarea suspensiilor din lichidele
inflamabile sarcinile electrostatice
preluate de pe materialele izolatoare
ale filtrelor de catre conductele sau
terminatiile metalice ale furtunurilor
din material sintetic pot produce
descarcarea prin scanteie la apropierea
unei astfel de parti de un obiect legat
la pamant, descarcarile fiind cu atat
mai mari cu cat lichidul are polaritatea
mai mica.
In situatia in care rezervorul este izolat fata de sol, potentialul format intre
rezervor si sol poate sa creeze o
descarcare electrostatica prin scanteie atat
la operatiunile de umplere, cat si la
cele de golire a rezervorului (izolat de
sol prin pneurile autovehiculului).
Scanteile de
aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi
oprite si nici evitate in totalitate
prin simpla punere la pamant si nici prin
scurgerea sarcinilor electrostatice. In exteriorul rezervorului insa formarea
unei scantei de aprindere nu este probabila, cu exceptia cazului in care
rezervorul este prevazut cu o izolatie
fata de sol mai mare de 106 ohmi.
In cazul turbionarii substantelor
pulverulente, la prelucrare, transport si
depozitare pot aparea descarcari
puternice care conduc la aprinderea pulberii,
prima explozie avand loc in zona
turbionara, dupa care pot avea loc si explozii
secundare.
La operatiunile de uscare (prin
pulverizare sau in strat fluidizat) descarcarile
disruptive pot sa apara intre
materialele pulverulente si partile conducatoare
care vin in contact cu pulberea (cum ar
fi cicloanele, separatoarele de praf,
filtrele etc.), precum si intre
corpurile incarcate electrostatic si personalul
de deservire din imediata apropiere.
In cazul
operatiunilor de prelucrare a cauciucului si materialelor plastice
electricitatea statica poate constitui
o sursa de aprindere.
La trecerea materialelor prin valturi,
pentru omogenizare si plastifiere,
acumularea sarcinilor electrostatice
este insotita de degajarea vaporilor de
plastifianti, acestia putand forma cu
aerul amestecuri explozive.
Masinile de formare a colilor de hartie
(in procesul de presare, dimensionare,
taiere), precum si operatiunea de
imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii
imprimarii rapide si folosirii unor
solventi, cerneluri inflamabile cu uscare
rapida) genereaza sarcini
electrostatice care pot duce la aparitia descarcarilor
disruptive intre materialele si partile
conducatoare de electricitate din zona
de lucru.
La lucrarile policrome procesul
tehnologic se desfasoara in atmosfera
inflamabila, electricitatea statica
acumulata fiind influentata de umiditate. La
viteze mari presele de policromie
dezvolta sarcini electrostatice care pot
aprinde vaporii inflamabili formati
deasupra rezervorului cu solventi
(cerneluri) sau in mediul inconjurator.
In cazul preselor pentru heliogravura
sarcinile electrostatice se formeaza pe
materiale si cilindri de cauciuc si de
cupru, descarcarile disruptive care pot
aparea avand energia suficienta pentru
aprinderea vaporilor inflamabili formati
in zona de lucru.
La operatiunile de aplicare a
lacurilor, vopselelor sau materialelor de
impregnare se pot produce acumulari
electrostatice aparand totodata si
descarcarile disruptive. In cazul
metodei de vopsire sau lacuire prin
pulverizare sarcinile electrostatice
acumulate pe suprafata supusa pulverizarii
pot produce doar un punct de aprindere
care poate fi insa suficient pentru a
ridica temperatura pana la punctul de
aprindere a solventilor inflamabili,
antrenand si o reactie in lant care
poate avea urmari grave.
Sarcinile electrostatice produse pe
timpul functionarii cu viteze mari a
curelelor plate din piele sau din
cauciuc, precum si in cazul benzilor
transportoare utilizate pentru
materiale incalzite sau foarte uscate produc
descarcari disruptive la zonele de
contact intre partile aflate in miscare. Si
materialele care sunt varsate la
capatul unui transportor cu banda pot produce
descarcari disruptive ale caror energii
sunt capabile sa aprinda amestecuri
explozive de pulberi cu aer.
Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulata pe corpul uman, care se
comporta ca un capacitor, poate fi
suficienta pentru a da nastere unei
descarcari disruptive la contactul
corpului omenesc cu o masa legata la pamant.
In cazul in care persoanele
(operatorii) sunt echipate cu incaltaminte izolanta,
acestea se pot incarca si prin
influenta de la vehiculele incarcate
electrostatic, iar la atingerea unui
corp (obiect) legat la pamant descarcarea
se face prin scanteie.
Energia maxima susceptibila sa fie eliberata printr-o descarcare disruptiva
poate sa atinga valoarea zecilor de
milijouli, valoare suficienta pentru
aprinderea mediilor explozive.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2158
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved