Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


BUGETELE UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE (BUGETELE LOCALE)

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




BUGETELE UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE (BUGETELE LOCALE)

1.Finantele publice locale in contextul autonomiei financiare a unitatilor administrativ-teritoriale





Potrivit actualei legislatii din Romania, bugetul local a fost definit ca fiind documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale1. Astfel, bugetele locale reprezinta instrumentele de planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ-teritoriale, in conditiile in care acestea au personalitate juridica si isi intocmesc fiecare bugetul propriu in conditii de autonomie. Structura acestora reflecta gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea centrala si legaturile existente intre diferitele administratii teritoriale.

Cele doua verigi ale bugetelor locale existente in prezent in Romania sunt bugetele proprii ale judetelor si municipiului Bucuresti, administrate de catre consiliile judetene si consiliul general al municipiului Bucuresti, si bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, administrate de catre primarii fiecareia dintre aceste unitati administrativ-teritoriale.

Structura veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale este comuna cu cea a bugetului de stat si a celorlalte bugete.

Se remarca astfel individualitatea bugetelor administrativ-teritoriale datorita investirii organelor lor de conducere cu indrituiri autoritare de stat, care se exercita in limitele teritoriale ale fiecareia dintre aceste unitati2.

Sarcinile finantelor locale, in cadrul finantelor publice ca sector al activitatii economico-sociale, sunt indeplinite intr-o mare masura, prin intermediul bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale.

Autonomia locala, atribuita prin lege autoritatilor administratiei publice locale, le confera acestora autoritatea in toate domeniile, cu exceptia celor date in mod expres prin lege in domeniul de competenta al altor autoritati publice. Prin autonomie locala se intelege astfel dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor unitatilor administrativ-teritoriale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, tot ceea ce tine de problemele publice si este de competenta lor. Autonomia locala a fost astfel menita sa devina o arma foarte eficienta oferita de legiuitor colectivitatilor teritoriale locale, constituind un mijloc de aparare in fata eventualelor abuzuri ale autoritatilor statului.

Autonomia de care beneficiaza, conform legii, unitatile administrativ-teritoriale are o dubla natura, respectiv patrimoniala si financiara.

In ceea ce priveste autonomia patrimoniala, potrivit reglementarilor constitutionale (art.136 din Constitutie), unitatile administrativ-teritoriale sunt titularele dreptului de proprietate publica. Ele dispun deci de un domeniu public, alaturi de domeniul lor privat.

Autonomia patrimoniala este intim legata de autonomia financiara a colectivitatilor teritoriale locale, respectiv de problemele finantelor locale. Astfel, numai colectivitatile teritoriale locale care dispun de o fiscalitate proprie importanta se pot bucura de o veritabila autonomie3.

Autonomia financiara se traduce prin dreptul unitatilor administrativ-teritoriale de a avea un buget anual propriu, aprobat de consiliul de conducere ales, intre aceste bugete si bugetul de stat existand doar anumite relatii, fie in partile de venituri fie in cele de cheltuieli.

In virtutea autonomiei financiare, autoritatile administratiei publice locale au dreptul la resurse proprii, de care pot dispune liber in exercitarea atributiilor lor.

Colectivitatile locale teritoriale dispun, in cadrul autonomiei financiare, de autonomie bugetara, consiliile locale si judetene adoptand bugete proprii de venituri si cheltuieli ale comunelor, oraselor si judetelor.

Pentru protejarea colectivitatilor teritoriale locale cu o situatie mai grea din punct de vedere financiar este necesara instituirea unor proceduri de egalizare financiara sau a unor masuri echivalente, destinate sa corecteze efectele repartitiei inegale ale surselor potentiale de finantare, precum si a sarcinilor fiscale ce le incumba. In acest sens, pe langa alocarea unor subventii de catre stat, incepand cu anul 1993, s-au stabilit in mod expres categoriile de venituri publice care trec integral de la bugetul de stat la bugetele locale si sumele defalcate din impozitul pe salarii cuvenite bugetului de stat ce se vor incasa la bugetele locale.

Totodata, in vederea coordonarii si inlesnirii aplicarii tuturor proceselor ce deriva din principiul autonomiei locale, pe teritoriul Romaniei a luat fiinta Federatia Autoritatilor Locale, structura asociativa a administratiilor locale, care contribuie la modificarea si imbunatatirea cadrului legal ce reglementeaza finantele publice locale.

2.Continutul bugetelor locale

Ca si in cazul bugetului de stat, continutul bugetelor locale este format din venituri si cheltuieli locale.

Veniturile unitatilor administrativ-teritoriale reprezinta totalitatea resurselor financiare care se iau in calcul atunci cand se elaboreaza, aproba si executa bugetele locale. Natura si modul de formare a acestor venituri sunt conditionate de intreg mediu economico-politic si social al statului si implicit al unitatilor sale administrativ-teritoriale.

Veniturile administratiei publice locale sunt constituite din surse realizate pe teritoriul acestora si din alte surse, in conformitate cu dispozitiile legale.

Resursele bugetelor locale au, in general, aceeasi structura cu cea a resurselor bugetului de stat, pe langa varsamintele curente si cele din capital intervenind si subventiile primite de la bugetul de stat.

Veniturile bugetelor locale se constituie din:

a) Venituri proprii, formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

b) Sume defalcate din venituri ale bugetului de stat;

c) Subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

d) Donatii si sponsorizari.

Avand in vedere regularitatea cu care se incaseaza la bugetele locale resursele financiare locale, pot fi grupate in resurse ordinare (curente) si resurse extraordinare (incidentale sau intamplatoare).

In categoria veniturilor curente ale bugetelor locale se inscriu veniturile fiscale si cele nefiscale. Veniturile fiscale sunt impozitele si taxele directe si indirecte.

Impozitele si taxele locale sunt reglementate de Codul fiscal, fiind, in principal, impozitul pe cladiri, impozitul si taxa pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate si reclama, impozitul pe spectacole, taxe hoteliere, plus o serie de taxe speciale si alte impozite

In categoria veniturilor fiscale care se prevad in bugetele proprii ale judetelor, ca impozite directe, se includ: impozitul pe profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiliilor judetene, impozitele si taxele de locatii de gestiuni si arenda, precum si alte impozite directe.

In bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, in calitate de impozite directe se prevad: impozitul pe profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiliilor locale, impozite si taxe de la populatie (impozitul pe cladiri de la persoane fizice si juridice, taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice si juridice, impozitul pe venituri din inchirieri, subinchirieri, locatii de gestiune, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte incasari din impozite directe).

Impozitele indirecte sunt cele care se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si prestarii unor servicii, ele vizand deci cheltuielile. Calitatea de subiect al impozitului indirect apartine altei persoane fizice sau juridice decat suportatorul acestuia5.



Impozitele indirecte care se prevad in bugetele comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti sunt: impozitul pe spectacole, taxe si tarife pentru elaborarea de licente si autorizatii de functionare si alte incasari din impozite indirecte.

In Legea bugetului de stat sunt prevazute si o serie de venituri nefiscale. Astfel, veniturile nefiscale ale bugetelor judetene sunt: varsamintele din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judetene, varsamintele de la institutiile publice de subordonare judeteana, precum si diverse alte venituri, cum ar fi veniturile din amenzi, restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti, venituri din concesiuni si inchirieri, incasari din alte surse.

Veniturile nefiscale care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti cuprind: varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale, varsaminte de la institutiile publice, venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri, venituri din amenzi, venituri din concesiuni si inchirieri, incasari din alte surse.

Veniturile din capital ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale reprezinta acele venituri obtinute din valorificarea unor bunuri ale statului.

Veniturile din capital ale bugetelor judetene sunt veniturile din privatizare si veniturile din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice de subordonare judeteana6.

Sumele obtinute din vanzarea ca atare sau din vanzarea materialelor rezultate in urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, in conditiile prevazute de lege, a unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor si serviciilor publice, finantate integral din bugetele locale, dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni, constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea.

Veniturile din capital ale bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti sunt veniturile din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice, veniturile din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului, venituri din privatizari.

O alta categorie importanta de venituri ale bugetelor locale sunt veniturile cu destinatie speciala. Astfel, pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile judetene, consiliile locale si Consiliul General al municipiului Bucuresti, dupa caz, stabilesc o serie de taxe speciale.

Cuantumul taxelor speciale se stabileste anual si trebuie sa acopere cel putin sumele investite si cheltuielile curente de intretinere si functionare a acestor servicii.

Taxele speciale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale, fiind utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate. Sumele ramase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferenta intre veniturile incasate si platile efectuate, se repartizeaza in anul urmator odata cu incheierea exercitiului bugetar.

Taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit respectivele taxe7.

Prin regulamentul aprobat de catre consiliile locale si judetene se vor determina conditiile in care se pot percepe taxe speciale, modul in care se obtine acordul persoanelor fizice si juridice platitoare, precum si modul de repartizare a acestora.

Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale si se utilizeaza pentru realizarea de investitii din competenta autoritatilor administratiei publice locale, conform dispozitiilor art.25 din O.U.G. nr.45/2003.

Alte venituri cu destinatie speciala prevazute in bugetele locale sunt: veniturile din fondurile pentru drumurile publice, venituri din fondul de interventie, venituri din fondul pentru locuinte, venituri din fondul aviatiei civile, venituri din amortizarea mijloacelor fixe, alocatii si sponsorizari, sume acordate de persoanele fizice si juridice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public8.

Cheltuielile bugetelor locale se refera la acele cheltuieli aprobate si efectuate din bugetele locale, din bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local si din bugetele activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare in limita si cu destinatia stabilite prin bugetele respective9.

Cheltuielile bugetare au o destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizatiile continute in legile specifice si legile bugetare anuale. Orice cheltuiala inclusa in bugetele locale trebuie sa aiba o baza legala. In cursul executiei bugetare, in cazurile in care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror aprobare atrage micsorarea sau majorarea cheltuielilor aprobate prin bugetele locale, initiatorii au obligatia sa prevada si mijloacele necesare acoperirii golurilor temporare de venituri sau sporuri de cheltuieli.

Cheltuielile bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale sunt clasificate in cheltuieli curente, cheltuieli de capital si cheltuieli cu destinatie speciala.

Cheltuielile curente sunt cele prin care se asigura functionarea si intretinerea unitatilor administrativ-teritoriale, cuprinzand cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si de reparatii curente. Acestea se reinnoiesc anual.

Cheltuielile de capital se utilizeaza la achizitionarea bunurilor de folosinta indelungata si, asa cum rezulta din denumirea lor legala, aceste cheltuieli stau la baza dezvoltarii patrimoniului public al unitatilor administrativ-teritoriale.

Cheltuielile de capital pot proveni si din transferuri de fonduri banesti de la bugetul de stat. Transferul poate fi acordat unei unitati administrativ-teritoriale sub conditia ca aceasta sa intocmeasca o situatie, prezentand necesitatile pentru fiecare localitate in parte. De regula, in legea bugetara se prevad si cheltuieli cu destinatie speciala, respectiv acelea care se efectueaza din donatii cu destinatie speciala sau din valorificarea unor bunuri.

Cheltuielile pentru investitiile judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor, precum si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana sau locala, care se finanteaza din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei unitati administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local.

Imprumuturile, prin natura lor, reprezinta cheltuieli, motiv pentru care sunt prevazute in bugete, figurand si ele in structura cheltuielilor. Avand in vedere caracteristicile imprumutului, in bugete vor fi prevazute si mijloacele de acoperire si rambursare. Imprumuturile au un rol pozitiv pentru colectivitate numai in masura in care sunt utilizate doar in interesul acesteia, respectiv pentru finantarea unor obiective de investitii strict necesare, sau a unor servicii publice, si nu pentru acoperirea unor cheltuieli neproductive10.

Legea privind finantele publice locale a introdus o serie de particularitati in materia cheltuielilor bugetelor locale. Astfel, consiliile locale si judetene pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrari si servicii de interes public. Acestea se pot realiza prin conventii sau contracte de asociere, in care se prevad si resursele financiare reprezentand contributia fiecarei autoritati a administratiilor publice implicate.

Conventiile sau contractele se incheie de catre ordonatorii principali de credite, in conditiile mandatate de fiecare consiliu implicat in colaborare sau asociere.

Consiliile locale pot participa cu capital social sau cu bunuri la societatile comerciale, pentru realizarea unor lucrari sau servicii de interes public local sau judetean, dupa caz.

Rational, cheltuielile se repartizeaza pe categorii de bugete locale in functie de atributiile organelor locale, respectiv de felul serviciilor si institutiilor subordonate organelor judetene, municipale, orasenesti si comunale. Conform acestui rationament, prin anexe ale bugetelor anuale de stat se prevad categorii de cheltuieli ce se cuprind in bugetele judetelor si distinct in bugetele municipiilor, oraselor si comunelor. De pilda, repartizarea legala intre bugetele unitatilor administrativ-teritoriale este prevazuta in Anexa nr. 9 la Legea bugetului de stat pe anul 200411. Astfel, potrivit Anexei nr. 9 din acest act normativ, cheltuielile care sunt prevazute in bugetele proprii ale judetelor sunt: cheltuieli pentru autoritati executive, cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret, asistenta sociala, servicii si dezvoltare publica si locuinte, transporturi si comunicatii, fond pentru garantarea imprumuturilor externe, transferurile din bugetele locale catre bugetul fondului de asigurari de sanatate, rambursari de imprumuturi, fondul de rezerva bugetara, cheltuieli cu destinatie speciala, si alte cheltuieli.



Cheltuielile care se prevad in bugetele comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, sunt cheltuieli pentru autoritati executive, invatamant, sanatate, cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret, asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii, servicii si dezvoltare publica si locuinte, agricultura, alte actiuni economice, fond pentru garantarea imprumuturilor externe, dobanzilor si comisioanelor aferente, cheltuieli cu destinatie speciala.

Lista cheltuielilor care se prevad in bugetele locale poate fi actualizata ca urmare a perfectionarii legislatiei, precum si prin legile bugetare anuale, in concordanta cu programele de crestere a autonomiei financiare a unitatilor administrativ-teritoriale si de descentralizare a serviciilor publice.

Totodata, se aplica principiul necesitatii raportarii cheltuielilor la venituri, in scopul realizarii unui echilibru intre acestea. Cheltuielile se prevad in functie de veniturile unitatii administrativ-teritoriale respective, in acest sens chiar proiectul de buget local furnizeaza informatii despre valoarea cheltuielilor si a veniturilor.

3. Procedura elaborarii, aprobarii si executiei bugetelor locale.

3.1. Procedura elaborarii proiectelor bugetelor locale.

Procedura elaborarii proiectelor bugetelor judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor cuprinde o serie de acte si operatiuni care sunt guvernate de principiul autonomiei locale, prevazut atat de Legea finantelor publice, cat si de Legea administratiei publice locale.

Intreaga metodologie de elaborare a acestor bugete este stabilita de Ministerul Finantelor Publice. Aceste acte si operatiuni sunt efectuate in mod uniform, oferind posibilitatea concentrarii tuturor bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale ca ansamblu autonom fata de bugetul de stat12.

Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti isi intocmeste propriul buget local in conditii de autonomie, fara relatii de subordonare intre acestea. Raporturile dintre bugetele colectivitatilor locale sunt o componenta a raporturilor administrative dintre aceste colectivitati, respectiv raporturi de colaborare si cooperare, care se intemeiaza pe principiul descentralizarii.

Unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate in raporturile de elaborare, aprobare si executie a bugetelor locale de catre ordonatorii de credite, care constituie subiectele raporturilor respective.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, Primarul General al municipiului Bucuresti, precum si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale. Acestia au competenta de a aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea prevederilor legale. Totodata, in competenta lor intra si repartizarea cheltuielilor bugetare, aprobate prin bugetele locale, pe unitati ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile acestora cuprinse in bugetele respective.

Conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si al Consiliul General al municipiului Bucuresti, sunt, dupa caz, ordonatori secundari sau tertiari de credite.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin prevederile legale.

Proiectele de bugete locale se elaboreaza pe baza proiectelor de bugete proprii ale administratiei publice locale, ale institutiilor si serviciilor de subordonare locala.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor initia actiuni de implementare a finantarii bugetare pe baza de programe. Aceste programe vor fi intocmite de catre institutiile publice de interes local, in scopul finantarii unor actiuni, obiective si proiecte. Dupa analizarea acestor programe de catre ordonatorii principali de credite, vor fi supuse spre aprobare, ca anexe la bugetul local. In exercitarea acestor atributii, primarii comunelor si oraselor, ca si presedintii consiliilor judetene sunt ajutati de catre functionari de specialitate financiar-contabila.

Potrivit dispozitiilor Legii finantelor publice locale, odata cu proiectul anual al bugetului local, ordonatorii principali de credite au obligatia sa elaboreze si sa prezinte o prognoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum si programul de investitii publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie.

Principalele operatiuni specifice de elaborare a bugetelor anuale sunt stabilirea veniturilor si a cheltuielilor, in corelatia pretinsa de cerinta echilibrului bugetar.

Veniturile anuale ale bugetelor locale se stabilesc, conform repartizarii impozitelor, taxelor si celorlalte venituri prevazute de Legea finantelor publice, diferit pentru bugetele judetelor si al municipiului Bucuresti fata de celelalte bugete locale.

In general, veniturile sunt prevazute cu ajutorul datelor puse la dispozitie de catre serviciile de impozite si taxe din cadrul circumscriptiilor si administratiilor financiare orasenesti, comunale si municipale, respectiv de directiile judetene ale finantelor publice. Aceste organe fiscale stabilesc cuantumul preliminar pentru anul urmator al fiecarui impozit, taxa si celelalte venituri ale proiectului bugetului local. Stabilirea acestui cuantum banesc are loc in comparatie cu bugetul anterior, avand in vedere evolutia veniturilor debitorilor locali de impozite si taxe si modificarile legislative intervenite sau in curs de aplicare.

Alaturat veniturilor curente, se prelimina sumele de bani necesare completarii acestor venituri. In acest scop, se intocmeste documentatia propunerilor de cote sau sume defalcate din anumite impozite si transferuri din bugetul de stat necesare pentru echilibrarea bugetelor locale si ale finantarii legale.

In procesul de stabilire a cheltuielilor ce se vor inscrie in proiectul bugetelor locale se are in vedere cerinta de dimensionare a cheltuielilor in functie de necesitatile reale ale tuturor autoritatilor si institutiilor publice locale. In aceste proiecte, cheltuielile se inscriu la fel ca veniturile, in comparatie cu cifrele prevazute pe anul precedent, procedandu-se si la o repartizare pe trimestre a cuantumurilor banesti anuale, in functie de periodicitatea lor trimestriala.

Ministerul Finantelor Publice transmite directiilor generale ale finantelor publice, pana la data de 1 iunie a fiecarui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale transferurilor consolidate, pe ansamblul judetului si municipiului Bucuresti, in vederea elaborarii de catre ordonatorii de credite a proiectelor de buget13.

Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, in bugetele carora sunt prevazute transferuri catre bugetele locale, transmit autoritatilor administratiei publice locale sumele aferente, in termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, in vederea cuprinderii acestora in proiectele de bugete.

In cursul procedurii elaborarii bugetelor locale se impune obligatia ca ordonatorii principali de credite sa prezinte proiectele bugetelor locale, echilibrate, directiilor generale ale finantelor publice pana la data de 1 iulie a fiecarui an, precum si estimarile pentru urmatorii 3 ani, urmand ca acestea sa transmita proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului si municipiului Bucuresti la Ministerul Finantelor Publice, pana la data de 15 iulie a fiecarui an.



3.2. Aprobarea bugetelor locale.

In termen de 15 zile de la publicarea Legii bugetului de stat, ordonatorii principali de credite definitiveaza proiectul bugetului local, care se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul unitatii administrativ-teritoriale. Locuitorii respectivei unitati administrativ-teritoriale au dreptul de a depune contestatii in termen de 15 zile de la data publicarii sau afisarii proiectului.

Proiectul de buget local este supus aprobarii consiliului local, judetean si Consiliului General al municipiului Bucuresti, dupa caz, in termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestatiilor.

Procedura aprobarii proiectului de buget local comporta mai multe etape: pronuntarea asupra contestatiilor, votarea pe capitole, subcapitole, articole, anexe si adoptarea bugetului in ansamblu de catre consiliul competent.

In sedinta de aprobare, dezbaterile se poarta asupra proiectului de buget si asupra raportului primarului, presedintelui consiliului judetean, sau Primarului General al municipiului Bucuresti, dupa caz.

In cadrul deliberarilor pentru aprobarea bugetelor locale, se dezbat si se stabilesc impozitele, taxele si celelalte venituri publice locale, precum si categoriile de cheltuieli in cuantumurile banesti justificate. Atunci cand este cazul, se mai stabilesc imprumuturile si transferurile necesare pentru echilibrarea bugetelor respective.

In termen de maxim 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, consiliul local, judetean si Consiliul General al municipiului Bucuresti, dupa caz, are obligatia de a se pronunta asupra contestatiilor si de a adopta bugetul local. Potrivit legii, proiectele de buget se aproba in maxim 45 de zile de la data publicarii legii bugetare in Monitorul Oficial al Romaniei.

Hotararile consiliilor comunale, orasenesti si judetene prin care se aproba bugetul anual al fiecarei unitati administrativ-teritoriale, adoptate conform tuturor normelor procedurale legale, confera acestor bugete forta de acte juridice obligatorii pentru toate subiectele de drept vizate. Totodata, aceste hotarari produc efectul juridic de autorizare a veniturilor si cheltuielilor prevazute in fiecare buget local, fara nici o aprobare, confirmare sau avizare din partea altui organ de stat, fapt ce demonstreaza autonomia decizionala bugetara a tuturor consiliilor de conducere ale unitatilor administrativ-teritoriale de pe teritoriul Romaniei1

Hotararile privind aprobarea bugetelor locale (la fel cu cele privind stabilirea de impozite si taxe locale) se adopta intotdeauna cu votul a cel putin 2/3 din numarul consilierilor in functie.

Daca bugetul local nu poate fi adoptat cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, activitatea bugetara se va desfasura pe baza bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget.

In termen de 5 zile de la aprobare, bugetele comunelor, oraselor si municipiilor se trimit directiilor generale ale finantelor publice, care le alatura bugetului propriu al judetului, alcatuindu-se astfel, bugetul pe ansamblu al fiecarui judet. Bugetele de ansamblu ale judetelor si municipiului Bucuresti, se transmit Ministerului Finantelor Publice in termen de 10 zile de la primirea lor de catre directiile generale ale finantelor publice pentru utilizarea datelor din cuprinsul lor la elaborarea actelor de sinteza financiara generala din economia nationala.

3.3. Executia bugetelor locale.

Procedura executiei de casa a bugetelor anuale ale unitatilor administrativ-teritoriale cuprinde actele si operatiunile de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor prevazute si aprobate prin actele decizionale de aprobare a acestor bugete. Intre aceste acte si operatiuni intervine si executia de casa, respectiv operatiunile de incasare, pastrare si eliberare a fondurilor banesti ale bugetelor locale15.

Asemanator bugetului de stat, si in materia bugetelor locale isi gaseste aplicare principiul constitutional potrivit caruia nu se pot inscrie si nu se pot aproba cheltuieli in bugete, fara asigurarea resurselor financiare corespunzatoare. Cheltuielile prevazute in articolele si capitolele de cheltuieli au destinatia precisa si limitata.

In cursul executiei bugetare, consiliile locale pot aproba si utiliza in intregime sumele incasate din veniturile proprii, peste cele aprobate prin bugetele locale, prin suplimentarea cheltuielilor prevazute in aceste bugete. Bugetele respective nu trebuie sa aiba imprumuturi restante, precum si dobanzi si comisioane neachitate, aferente imprumuturilor contractate.

Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor si se aproba de catre ordonatorii principali de credite.

Competenta privind finantarea cheltuielilor revine ordonatorilor principali de credite. Creditele bugetare reprezinta sumele aprobate din bugetele locale, constituind limita maxima pana la care se pot efectua cheltuieli. Deschiderile de credite de catre ordonatorii principali ai acestora au loc in limita creditelor bugetare aprobate si potrivit destinatiei stabilite, in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor legale.

Angajarea si efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate de catre ordonatorul de credite se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv intern, care atesta respectarea dispozitiilor legale, incadrarea in creditele bugetare aprobate si respectarea destinatiilor acestora. In situatia unui refuz de viza de control financiar preventiv intern, ordonatorul de credite poate dispune, pe propria raspundere, angajarea si efectuarea cheltuielilor respective.

Transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale se efectueaza de catre Ministerul Finantelor Publice, prin directiile generale ale finantelor publice, la cererea ordonatorilor principali, in functie de necesitatile executiei bugetare.

Efectuarea cheltuielilor bugetare se poate face numai de baza de documente justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea de bunuri materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrari, plata salariilor si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor bugetare, precum si a altor obligatii.

Ordonatorii de credite pot efectua plati in avans de pana la 30%, pentru anumite categorii de cheltuieli, in conditiile dispozitiilor legale16.

In ceea ce priveste executia de casa a bugetelor locale, aceasta se poate efectua prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului sau prin unitatile bancare competente sa incaseze veniturile bugetelor locale si sa finanteze cheltuielile acestor bugete in limita creditelor bugetare aprobate.

Trimestrial, ordonatorii principali de credite intocmesc dari de seama contabile asupra executiei bugetare, care se depun la directiile generale ale finantelor publice. Dupa verificarea si centralizarea lor, acestea intocmesc si depun la Ministerul Finantelor Publice darea de seama contabila centralizata asupra executiei bugetelor locale, pe ansamblu, la termenele si potrivit normelor stabilite.

Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an, orice venit neincasat sau orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata se va incasa sau se va plati in contul anului urmator, iar creditele bugetare neutilizate pana la sfarsitul anului, sunt anulate de drept.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 800
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site