Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Accesarea de catre autoritatile administratiei publice locale a fondurilor europene nerambursabile

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Accesarea de catre autoritatile administratiei publice locale a fondurilor europene nerambursabile




1. Consideratii generale

Capitolul isi propune stabilirea unor modalitati eficiente prin care, pe de-o parte autoritatile administratiei publice locale sa aplice corect in competitiile pentru obtinerea de fonduri strucurale nerambursabile ale Comisiei Europene, iar pe de alta parte aceste autoritati administrative sa gestioneze eficient fondurile obtinute, pe baza de participatie si transparenta, implicand toti actorii sociali, in genere, si in special organizatiile nonguvernamentale.

Desi fondurile europene nerambursabile reprezinta resurse importante pentru autoritatile publice judetene, in special in vederea completarii fondurilor pentru investitii, acestea nu s-au dovedit foarte eficiente in a le accesa si nici in a le gestiona. O parte din acest esec se datoreaza institutiilor publice, o alta parte tine de prestatia altor actori implicati. Capitolul isi propune sa stabileasca care sunt cauzele ineficacitatii autoritatilor administratiei publice in gestionarea fondurilor euroepene (pornind de la ipotezele: lipsa voita de transparenta, resurse umane insuficient pregatite in acest sens si demotivate, dotarea logistica precara, slaba interrelationare cu reprezentantii societatii civile si cu organizatiile nonguvernamentale, care sunt mult mai aproape ca si sfera de cunoastere de interesul specific al colectivitatilor locale). Lipsa spirirtului antreperenorial din administratia romaneasca poate determina si ea latenta in initiativa atat de necesara in contextul austeritatii bugetare existente. Aceasta lipsa se transpune si in absenta culturii parteneriatului intre autoritatile publice locale care ar putea reprezenta un avanataj in atragerea de fonduri externe. Desi structurile ONG-urilor sunt foarte flexibile, autoritatile administratiei publice nu incheie parteneriate cu acestea decat in maniera formala, in timp ce fondurile europene nerambursabile se cheltuie fara responsabilitate. Se propun masuri de imbunatatire si eficientizare a acestor aspecte, prin activitati specifice de constientizare (metode moderne de dialog si comunicare) atat a autoritatilor locale cat si a celorlalte ONG-uri (mai precis, activarea reala a celor doua laturi ale parteneriatelor necesare derularii fondurilor).

Analizand actorii implicati in traseul accesarii si gestionarii fondurilor europene nerambursabile de catre administratia publica un studiu realizat de catre Institutul de Politici Publice Bucuresti a stabilit la nivelul anului 2004 urmatoarele concluzii:

- numarul persoanelor responsabile de obtinerea si gestionarea proiectelor finantate prin fonduri europene nerambursabile este nesemnificativ comparativ cu anasamblul resurselor umane din administratia publica;

- pregatirea profesionala si dezvoltarea carierei resurselor umane din administratia publica in ceea ce priveste managementul proiectelor trebuie sa fie un interes al managerilor publici; din nefericire dezvoltarea carierei este un domeniu in care managementul public din Romania nu este inca dezvoltat si datorita absentei prevederilor legale din Codul Muncii in acest sens; de retinut insa capacitatea conferita prin formarea continua, necesitate impusa de modificarile aduse Legii administratiei publice locale si Statutului functionarilor publici.

- Raporturile de comunicare organizationala intre autoritatile administratiei publice locale si institutiile regionale (agentii si consilii de dezvoltare) si centrale implicate in procesul de accesare a fondurilor europene nerambursabile sunt in mod cert perfectibile. Reprosul fundamental ce poate fi adresat este in primul rand in ceea ce priveste stabilirea regiunilor ca si „poli” de greutate in ceea ce priveste accesarea fondurilor Phare de exemplu. Accesul la informatii in ceea ce priveste accesarea fondurilor cat si frecventa cu care se modifica continutul pachetelor informative despre programele finantate prin fonduri europene nerambursabile constituie de asemenea aspecte reprosabile organizarii procesului transparent de publicitate de catre institutiile regionale abilitate (a se vedea modificarile pentru Linia Phare 01, Dezvoltarea resurselor umane, facute publice pe site cu un termen de 15 zile inainte de inchiderea aplicatiilor).

Gradul de birocratizare a structurilor de tip rol din administratia publica locala poate fi demonstrat o data in plus prin analiza capacitatii fondurilor europene nerambursabile de catre administratiile publice locale (la nivelul judetului Constanta, procentul fondurilor necheltuite si restituite autoritatiilor contractante din cadrul proiectelor finantate prin fonduri europene nerambursabile fiind de 35 %). In ceea ce priveste situatia parteneriatelor incheiate intre autoritatile administratiei publice locale si organismele nonguvernamentale in vederea obtinerii de fonduri europene nerambursabile genereaza tot la nivelul judetului Constanta o statistica necorespunzatoare, conform aceluiasi studiu initiat de IPP. Daca adaugam acestei analize de date si evaluarile de rezultat inexistente la nivel transparent in cadrul formelor de organizare a imaginii Consiliilor Locale si ale Agentiilor de dezvoltare regionala, putem propune pe viitor realizarea unor formule de audit intren ale structurilor administratiei publice care sa vizeze urmatorii indicatori:

- evaluarea de rezultat: eficienta derularii proiectelor (raportul dintre rezultatele obtinute si resursele investite) - aspect ce tine de functia de planificare si prognoza ce ar trebui aplicata si managementului public, nu numai organizatiilor private;

- eficacitatea derularii proiectelor (concordanta rezultatelor obtinute cu obiectivele stabilite initial prin diagramele Gantt ale aplicatiilor de proiect) - aspect ce tine de functia de control-evaluare a managementului ce trebuie sa capete o noua dimensiune si raportat la institutiile publice;

- performanta manageriala a coordonatorilor proiectului;

- evaluarea de impact: modificarile in situatia grupului tinta ale proiectului si capacitatea de solutionare a problemelor identificate in momentul redactarii proiectului prin diagramele Gantt.

Din nefericire autonomia autoritatilor administratiei publice locale in accesarea si gestionarea programelor europene, cat mai ales in asigurarea cofinantarii depinde in mod direct proportional de stadiul procesului de descentralizare. Descentralizarea, asa cum sunt organizate serviciile publice din Romania, poate fi intitulata doar desconcentrare, exercitiul bugetar fiind stabilit (impreuna cu structura posturilor) de catre ministerele de resort. Indicatorii care trebuie urmariti in vederea eficientizarii procesului de accesare a fondurilor europene nerambursabile de catre autoritatile administratiei publice in special si institutiile publice in general sunt:

- numarul si ponderea serviciilor publice descentralizate;

- gradul de descentralizare al resurselor financiare;

- ponderea veniturilor proprii in totalul veniturilor bugetelor locale.

Un aspect deosebit de important in vederea optimizarii accesarii fondurilor europene de catre institutiile publice este si acela al racordarii intre indeplinirea conditiilor de eligibilitate (si respectarea domeniilor fundamentale de aplicatie) si nevoile cu caracter specific ale colectivitatilor locale. Astfel se impune respectarea urmatorilor indicatori:

- armonizarea intre continutul strategiilor de dezvoltare ale regiunilor (care reprezinta in fond, o sinteza a celor locale) si continutul pachetelor informative de programe;

- existenta si calitatea consultarilor prealabile intre structurile asociative locale si reprezentantii Guvernului implicati in negocieri si procese de lobbying cu reprezentantii Comisiei Europene in ceea ce priveste continutul programelor de finantare.

Urmarirea indicatorilor propusi in cadrul acestui demers stiintific, stabilirea de parteneriate public-privat constituie conditii indispensabile in vederea accesarii de catre institutiile si autoritatile publice a fondurilor europene nerambursabile, in conditii de eficienta. Necesitatea devine o impunere in conditiile in care aceste fonduri europene sunt singurele resurse financiare ale autoritatilor administratiei publice ce pot constitui stimulente semnificative (comparativ cu excedentele obtinute prin dispozitie centralizata de la impozite si taxe).

2. Traseul fondurilor europene nerambursabile si actorii implicati

Asistenta financiara nerambursabila din partea Comunitatii Europene a fost la dispozitia Romaniei si a celorlalte state care tocmai se eliberasera de comunism, inca din 1990. Initial ea a fost destinata sprijinirii statelor foste comuniste in procesul lor de tranzitie catre democratie si economia de piata. In acea perioada instrumentul financiar principal folosit a fost PHARE (Poland and Hungary Aid for Reconstruction and Economy), la inceput numai pentru aceste doua tari si ulterior pentru inca 8 state foste comuniste.

Dupa 1999, de indata ce integrarea statelor din Centrul si Estul Europei a devenit un proces ireversibil, obiectivul PHARE a devenit sprijinirea tarilor candidate in procesul lor de integrare la Uniunea Europeana. In completare, din 2000 au fost adaugate doua noi instrumente financiare cu actiune specifica: ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) - menit sa imbunatateasca infrastructura de mediu si transport, si SAPARD (Special accesssion programme for agriculture and rural development) orientat catre agricultura si dezvoltare rurala.



Traseul alocarii fondurilor incepe de la Bruxelles, Comisia fiind cea care are decizia finala in privinta cuantumului fondurilor si obiectivelor pentru care vor fi alocate. Partenerul direct cu care negociaza este Guvernul Romaniei. Dupa aprobarea fondurilor coordonarea lor se exercita intai la nivel national si apoi la nivel regional, fiind implicate institutii diferite in functie de instrumentul financiar utilizat.

Traseul fondurilor de la Bruxelles la autoritatile centrale

Reglementarea alocarii fondurilor europene nerambursabile este cuprinsa in memorandumurile de finantare incheiate intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei. Acestea stabilesc drepturile si obligatiile partilor precum si obiectivele finantarilor alocate.

Coordonator national al asistentei financiare nerambursabile din partea Romaniei este Ministerul Integrarii Europene care indeplineste acest rol in relatia cu Uniunea Europeana in ceea ce priveste programarea fondurilor si monitorizarea programelor de asistenta financiara nerambursabila.

In timp ce Ministerul Integrarii Europene coordoneaza programele la nivel national, gestionarea propriu-zisa a contributiei financiare a Comunitatii Europene revine Ministerului Finantelor. In acest sens el garanteaza integritatea contributiei financiare si asigura respectarea utilizarii acesteia conform destinatiei stabilite prin memorandumurile de finantare, de intelegere precum si prin alte documente incheiate intre Comisie si Guvernul Romaniei. Doua unitati din cadrul ministerului sunt deosebit de importante: Directia Fondul National care administreaza propriu-zis fondurile alocate tarii si Oficiul Central de Plati si Contractare PHARE, responsabil pentru aspectele procedurale si administrative privind bugetele proiectelor, organizarea si supervizarea licitatiilor, incheierea si administrarea contractelor, raportare financiara, etc.

In cazul asistentei financiare PHARE, la nivel national exista doi actori cheie:

- Coordonatorul National al Asistentei (NAC) responsabil cu asigurarea unei legaturi stranse intre procesul de aderare si utilizarea fondurilor PHARE precum si cu programarea PHARE si Oficialul National cu Autorizarea (NAO), numit de Guvern si insarcinat cu administrarea din punct de vedere financiar a fondurilor PHARE. In cazul fondurilor ISPA actorii principali la nivel national sunt departamentele ISPA din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

- Vocea Comisiei in Romania este reprezentata de Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, institutie deconcentrata, expresie a tendintei de descentralizare manifestata in ultimul timp si care se va accentua in perioada urmatoare. Rolul sau intervine in principal in aprobarea continutului cererilor de finantare care pleaca la Comisie, aprobarea comisiilor de evaluare, verificarea si aprobarea rapoartelor de evaluare. De asemenea Seful Delegatiei isi pune semnatura pe contractele incheiate, nu ca parte contractanta, ci ca o confirmare suplimentara a faptului ca proiectul respectiv va primi finantare europeana nerambursabila.

Fiecare instrument financiar pus la dispozitie de Uniunea Europeana are propriile sale proceduri si actori implicati din momentul obtinerii finantarii si pana in faza    evaluarii.

4. Importanta fondurilor europene nerambursabile pentru autoritatile publice judetene

Reprezentatii administratiei publice judetene din Romania constientizeaza importanta suplimentarii resurselor locale, considerand esential rolul fondurilor europene nerambrurasbile pentru realizarea investitiilor. In ceea ce priveste insa reusita practica a accesarii acestor fonduri lucrurile se diferentiaza pe de o parte in mod radical in functie de tipul autoritatilor judetene, iar pe de alta parte in functie de statutul social, economic, politic al judetelor implicate.

Astfel, consiliile judetene au o activitate relevanta in acest sens. Desi exista diferente majore in ceea ce priveste numarul si valoarea proiectelor derulate, toate judetele au accesat fonduri PHARE pana in prezent. In cazul prefecturilor insa situatia este mult mai grava. Desi nu este o responsabilitate ce le revine in mod automat si desi bugetul nu le permite asigurarea unei rate mari a co-finantarii pentru a obtine proiecte de amploare la nivel judetean, ele pot totusi accesa singure sau in parteneriat fonduri europene nerambursabile in special in domeniul investitiilor in resurse umane si asistenta tehnica. Rezultatul cercetarii a fost cel putin surprinzator din acest punct de vedere pentru ca aproape 60 % din prefecturi au declarat ca au accesat fonduri europene nerambrurasbile pe cand 40 % au declarat ca prefecturile nu pot in mod legal accesa fonduri, afirmand ca aceasta posibilitate revine numai consiliilor judetene. Ele dovedesc astfel o necunoastere a oportunitatilor financiare pe care le au.

In acelasi timp, cu cat judetele au un grad de dezvoltare economica si sociala mai ridicat, sunt mai informate si implicate in a cauta surse de finantare externe. Judetele care au centre universitare se disting prin calitatea proiectelor intocmite. Daca luam ca exemplu domeniile care au beneficiat de asistenta financiara nerambursabila la nivel judetean observam faptul ca investitiile directe ocupa un loc important, infrastructura si mediu fiind problemele acute care pot fi rezolvate prin accesarea acestor fonduri de autoritatile judetene. Intarirea capacitatii administrative reprezinta un alt domeniu pe care Uniunea Europeana pune accent. Cu o pondere mai mica in totalul investitiilor astfel finantate urmeaza: cultura, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) - prin fonduri accesate de autoritati publice, asistenta sociala etc.

Importanta pe care autoritatile judetene o acorda fondurilor europene nerambursabile este legata si de modul in care programele de finantare oferite de Uniunea Europeana raspund necesitatilor existente pe plan local.

Atat rezultatele interviurilor cat si prelucrarea chestionarelor aplicate reprezentantilor autoritatilor judetene conduc la concluzia ca exista o discrepanta intre domeniile considerate prioritare de judete si cele finantate in final, nefiind inca bine pus la punct mecanismul negocierii intre Comisie si Guvern anterior construirii programelor. In timp ce in aceasta perioada administratia centrala este preocupata in special de a satisface cerinte mai degraba externe, administratia judeteana considera oportuna o abordare de jos in sus in procesul distribuirii fondurilor pornind de la nevoile judetelor.

5. Parteneriatul interjudetean - solutie in atragerea de fonduri europene nerambursabile pentru investitii

Un aspect aproape inexistent anterior anului 1989 si pentru care se depun eforturi in ultima perioada este constructia unei culturi a parteneriatului intre diferitele segmente ale societatii romanesti. Sintagme des utilizate in acest context sunt parteneriatul public - privat, parteneriatul administratie publica – societate civila etc. Daca in aceste domenii putem afirma ca lucrurile au evoluat, nu acelasi lucru putem spune despre parteneriatul intre autoritatile publice locale. Acestea inca nu au dezvoltat spiritul de asociere pentru proiecte comune, se tem sa investeasca resursele proprii in astfel de proiecte neglijand total avantajele pe care cu siguranta le-ar obtine.

In cazul atragerii fondurilor europene nerambursabile, existenta unui parteneriat intre cel putin doua autoritati publice ar constitui un avantaj net in special in contextul politicii de dezvoltare regionala. Realitatea arata ca pana in acest moment nu exista niciun exemplu de incheiere a astfel de parteneriate in intentia de a accesa fondurile europene. Exista doar tentative timide si neconcretizate. Judetele se arunca intr-o competitie pentru resurse neluand in calcul avantajele unei asocieri in care si profiturile si riscurile ar fi impartite in mod echitabil.



Este de mentionat in acest context ca actuala impartire administrativ-teritoriala si actuala distribuire a competentelor pe diferite paliere de guvernare nu incurajeaza existenta parteneriatelor. Regiunile de dezvoltare nu reusesc sa ofere cadrul necesar de colaborare si nu reusesc sa stimuleze crearea unui spirit regional in detrimentul rivalitatilor existente in prezent. O solutie tot mai vehiculata de diferite segmente ale societatii romanesti dar si ale autoritatilor publice este crearea unor regiuni administrative, care ar avea un aport important in incurajarea asocierilor pentru proiecte regionale ca urmare a imboldului pe care l-ar da afirmarii identitatii regionale.

6. Probleme specifice cu care se confrunta autoritatile publice judetene in eforturile de a accesa fonduri europene nerambursabile

Pe langa cele doua probleme importante (comunicarea intre institutiile implicate si lipsa parteneriatelor) exista probleme punctuale care impiedica buna desfasurare a lucrurilor in cadrul acestui proces. Ele tin pe de o parte de administratia publica judeteana, iar pe de alta parte de institutiile cu care aceasta trebuie sa colaboreze.

Una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta administratia publica judeteana este necesitatea asigurarii co-finantarii pentru a putea depune proiectele pe care si le propune. Rolul co-finantarii este foarte important contribuind la responsabilizarea administratiei publice in legatura cu utilizarea acestor fonduri. In acelasi timp insa nivelul scazut al resurselor bugetare nu permite crearea unui fond consistent de co-finantare cu ajutorul caruia s-ar obtine proiecte de investitii de amploare. Tot legat de resursele financiare pe care autoritatile trebuie sa le investeasca in proiecte s-a mentionat de multe ori faptul ca nu se gasesc fonduri pentru intocmirea studiilor de fezabilitate si prefezabilitate, o alta conditie pentru accesarea fondurilor europene nerambrurasbile. Multi reprezentanti ai autoritatilor publice judetene se tem sa faca aceste investitii care sunt riscante in cazul in care proiectul nu este selectat spre finantare.

Un alt impediment mentionat de catre toti actorii implicati a fost slaba pregatire a administratiilor publice judetene pentru a face fata conditiilor de eligibilitate dar si gestionarii propriu-zise a proiectelor finantate prin fonduri europene nerambursabile. Este vorba pe de o parte de o dotare logistica destul de precara desi s-au facut progrese in acest sens. Resursele umane nu sunt bine pregatite si programele de instruire organizate in ultimul timp nu au efectele scontate, situatia neimbunatatindu-se in mod vizibil. In plus este vorba si de un management defectuos existent inca in administratia publica romaneasca alimentat de birocratie si lipsa standardelor de performanta.

Alte dificultati intampinate in gestionarea proiectelor sunt legate de probleme administrative si de comunicare generate de institutiile care ofera programele de finantare. Printre cele mentionate de reprezentantii administratiei publice judetene sunt:

- nerespectarea termenelor contractelor, acest lucru avand implicatii financiare majore. Exista un decalaj destul de mare intre momentul selectarii proiectelor si efectuarea platilor. De multe ori obiectivele si activitatile prevazute in proiect nu mai corespund situatiei reale din momentul furnizarii banilor datorita faptului ca intarzierile depasesc in multe cazuri 12 luni.

- accesul dificil la informatiile referitoare la programele de finantare este o alta problema intampinata de reprezentantii administratiilor publice judetene in efortul lor de a depune proiecte. Pe de o parte este vorba de neclaritatea limbajului utilizat in documentatiile specifice, iar pe de alta parte de faptul ca nu se face o publicitate suficienta licitatiilor, in conditiile in care multe autoritati publice nu au acces de multe ori la aceste informatii.

7. Recomandari cu caracter stiintific

Recomandari pentru depasirea dificultatilor in accesarea fondurilor europene nerambursabile ar fi:

- sporirea numarului de cursuri de instruire pentru functionarii publici din administratia publica judeteana concentrate pe activitatea de accesare si implementare a programelor finantate din fonduri europene nerambrurasbile. Se poate incuraja implicarea unor actori privati in acest sens (firme de consultanta) pentru a spori calitatea actului de instruire (autoritatile publice judetene impreuna cu Ministerul Administratiei Publice Locale);

- accelerarea procesului de descentralizare financiara care ar permite cresterea veniturilor ce revin comunitatilor locale. Astfel ar fi usurata sarcina autoritatilor de a asigura co-finantarea, putand fi implementate proiecte de amploare cu un real impact pe plan local, (coordonare intre Ministerul Administratiei Publice Locale si Ministerul Economiei si Finantelor);

- reglementari stricte cu privire la publicitatea programelor de finantare (ex: perioada de aparitie pe site) si intocmirea unor pachete informative mai clare, (Ministerul Dezvoltarii si Prognozei impreuna cu agentiile de dezvoltare regionala);

- stabilirea unor criterii specifice pentru administratia publica locala si precizarea expresa a eligibilitatii acestora in programele de finantare, (Ministerul Dezvoltarii si Prognozei impreuna cu agentiile de dezvoltare regionala);

- crearea la nivel judetean a unui portofoliu de proiecte pentru a fi depuse si a unuia cuprinzand oportunitatile de finantare, care vor sprijini autoritatile judetene in efortul lor de a promova proiecte (autoritatile judetene);

- elaborarea unui ghid practic pentru autoritatile publice judetene si locale care sa le sprijine in intentia lor de a accesa si gestiona fonduri europene nerambursabile. In cadrul acestui ghid ar trebui promovate cazurile de succes si de esec de pana acum, acestea constituind experiente utile (Ministerul Dezvoltarii si Prognozei in colaborare cu institute independente de cercetare).

8. Autoritatile centrale si procesul de gestionare a fondurilor europene nerambursabile

Sistemul de accesare si gestionare a fondurilor europene nerambursabile este inca puternic centralizat, modul in care functioneaza institutiile de la Bucuresti implicate afectand buna desfasurare a lucrurilor pe plan local. Daca o institutie centrala are probleme de comunicare de exemplu intregul proces este compromis la toate nivelurile (national, regional, local), generand disfunctionalitati majore din punctul de vedere al aprobarii si derularii proiectelor si al transferului efectiv al fondurilor.

9. Probleme de comunicare

Afirmatia care se poate face la o privire generala asupra acestui aspect este ca, desi procesul este complex si are la baza colaborarea intre diferite entitati, nu exista un circuit fluent si prestabilit al comunicarii nu numai intre autoritatile locale si regionale pe de o parte si cele centrale pe de alta parte dar si in cadrul palierului central. Aceasta este una dintre problemele majore care afecteaza derularea normala a proiectelor si fluxul banilor.

Surpriza vine din faptul ca institutiile care ar trebui sa fie liantul ce leaga toate celelalte organisme implicate sunt apreciate de catre toti actorii chestionati, inclusiv de persoane din interior ca fiind cele mai ineficiente din punctul de vedere al comunicarii, deseori fiind sursa unor blocaje greu de rezolvat. Este vorba despre Ministerul Dezvoltarii si Prognozei si Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti. Surpriza este data in principal de faptul ca aceste institutii sunt dotate logistic mai mult decat satisfacator, iar functionarii beneficiaza de remuneratii net superioare functionarilor din celelalte institutii ale administratiei publice.



Ministerul Dezvoltarii si Prognozei este o institutie ermetica, avand o comunicare dificila cu celelalte ministere (Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului etc) si fiind caracterizata de reprezentantii acestora ca mai degraba ineficienta in derularea activitatilor legate de proiecte. La nivel central exista un proces de consultare intre ministere pe diverse aspecte prin intermediul grupurilor interministeriale in special, dar procesul este formal, respondentii afirmand ca multe din observatiile lor nu se regasesc in documentele emise ulterior de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei. Aceeasi concluzie este sustinuta si de reprezentantii institutiilor regionale care, pe langa aspectele de comunicare deja mentionate sunt deseori puse in situatia de a face fata tendintelor de centralizare manifestate tot mai des de minister.

Nu ermetismul caracterizeaza in principal Delegatia, ci birocratia dublata de o organizare interioara ineficienta. Prin ricoseu, problemele pe care Comisia Europeana le are in prezent (fiind tot mai des vehiculata ideea reformarii ei in principal in vederea reducerii birocratiei) se reflecta in activitatea institutiilor deconcentrate care o reprezinta in statele candidate. O coordonare destul de slaba exista de exemplu intre Delegatie si Ministerul Integrarii Europene, colaborarea dintre ele fiind indispensabila pentru desfasurarea in conditii normale a procesului de integrare.

De altfel slaba cooperare si comunicarea defectuoasa existenta intre cele trei institutii centrale implicate in gestionarea fondurilor europene nerambursabile a putut fi observata cu prilejul descoperirii in noiembrie 2007 a unor nereguli in alocarea fondurilor in regiunea Centru si mai precis in judetul Alba. Cele trei institutii nu au avut un punct de vedere comun, ci o interpretare diferita asupra evenimentelor si au propus solutii diferite pentru rezolvarea situatiei.

Ministerele de specialitate implicate (Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul Transporturilor) sunt mai bine apreciate din punctul de vedere al comunicarii atat de catre institutiile publice centrale cu care colaboreaza cat si de catre cele regionale. Autoritatile judetene in schimb considera ca nu exista o concordanta intre strategia de finantare a ministerelor si celelalte judetene, acuzand faptul ca decizia este foarte mult concentrata la Bucuresti.

In concluzie lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoasa este una din principalele probleme cu care se confrunta actorii implicati in procesul de accesare si gestionare a fondurilor europene nerambursabile, prestatia institutiilor centrale din acest punct de vedere afecteaza autoritatile judetene in efortul lor de a-si spori resursele pentru investitii. Faptul ca nu exista inca o distributie foarte clara a responsabilitatilor (ex: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei inca se ocupa de probleme financiare care ar trebui sa revina Ministerului Finantelor - intocmirea fiselor de finantare) agraveaza situatia din acest punct de vedere.

10. Ce ar trebui sa faca autoritatile centrale

Accelerarea procesului de descentralizare financiara este un lucru pe care Guvernul il poate face pentru a sprijini comunitatile judetene in efortul lor de a-si suplimenta resursele. Actorii judeteni si locali se vor putea implica cu mai mult curaj in acest proces, efectul fiind in final o reala dezvoltare locala. Un rol important in stimularea acestor parteneriate l-ar putea avea de asemenea noile structuri asociative ale comunitatilor locale constituite la nivel national. Ele nu se regasesc inca in acest tablou al accesarii fondurilor europene nerambrurasbile in care ar putea avea un rol nu numai in crearea de baze de date cu privire la situatia investitiilor dar s-ar putea implica in diferite faze ale procesului ca reprezentant al intereselor autoritatilor publice locale.

Se impune de asemenea intarirea controlului si procedurilor de audit asupra utilizarii fondurilor europene nerambursabile. Guvernul a avut in acest sens initiativa de a infiinta un corp de control special care in cele din urma nu s-a concretizat, lucru ce demonstreaza inca o data faptul ca in situatiile de criza se lasa doar impresia ca lucrurile se vor rezolva prin crearea unor institutii care nu vor functiona niciodata.

Toate progresele ce pot fi facute in acest domeniu nu pot incepe decat cu completarea si armonizarea cadrului legal existent si adaptarea lui la standardele europene. Legile administratiei publice locale nu reglementeaza inca aspecte legate de gestionarea fondurilor europene nerambursabile de catre autoritatile publice locale. Poate si de aceea jumatate din prefecturi considera ca nu au posibilitatea legala de a accesa fondurile europene nerambrurasbile.

11. Recomandari privind indicatorii ce trebuie respectati in vederea accesarii cu succes a fondurilor europene nerambursabile de catre autoritatile administratiei publice locale

- obligativitatea consultarii de catre Guvern a reprezentantilor autoritatilor locale cu privire la obiectivele programelor destinate administratiei publice locale (ex: structurile asociative ale autoritatilor publice locale);

- Guvernul sa ia masuri specifice pentru judetele care nu pot asigura fondurile de co-finantare creand un fond special in acest sens;

- crearea unor structuri speciale de audit si control pentru gestionarea corecta si eficienta a fondurilor europene nerambursabile;

- sa existe control parlamentar asupra Guvernului cu privire la gestionarea fondurilor europene nerambursabile;

- coordonarea strategiilor de descentralizare ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative si Ministerului Finantelor. In acest moment prima merge intr-un ritm mai alert provocand disfunctionalitati majore exprimate in principal in responsabilitati suplimentare fara resurse adecvate.

Desi fondurile europene nerambursabile reprezinta resurse importante pentru autoritatile publice judetene, in special in vederea completarii fondurilor pentru investitii, acestea nu au avut un mare succes in a le accesa. O parte din acest esec li se datoreaza, iar cealalta tine de prestatia altor actori implicati. Problemele majore cu care se confrunta reprezentantii judetelor sunt resursele umane nepregatite si nemotivate alaturi de o dotare logistica inca precara. Lipsa spiritului antreprenorial din administratia romaneasca pe de alta parte face ca autoritatile publice sa nu aiba initiativa atat de necesara in contextul austeritatii bugetare existente. Aceasta lipsa se transpune si in absenta unei culturi a parteneriatului intre autoritatile publice locale care ar putea reprezenta un avantaj in efortul de a atrage fonduri externe.

Lipsa unei comunicari eficiente intre institutiile implicate este un alt obstacol major, care nu de multe ori a generat blocaje majore. Acest aspect este prezent la toate nivelurile. Daca intre autoritatile judetene (consilii si prefecturi) nu exista coordonare, politicile judetene sunt compromise. In acelasi mod, lipsa de coordonare si comunicarea defectuoasa intre autoritatile judetene, regionale si locale au drept consecinta discrepante majore intre strategiile conturate la fiecare nivel, fapt care determina incompatibilitati intre nevoile locale si obiectivele programelor de finantare.

In tot acest proces institutiile regionale ar trebui sa aiba un rol cheie in a reprezenta eficient interese locale. Se impune deci consolidarea rolului acestora si totodata promovarea imaginii lor in fata opiniei publice inca putin informata. Crearea regiunilor administrative ar putea fi o solutie in acest sens, fiind totodata expresia unui mod de organizare administrativ-teritoriala mai eficient.

Revine insa autoritatilor guvernamentale responsabilitatea crearii cadrului necesar unei bune functionari a intregului proces. Din punctul de vedere al reformei administratiei publice locale, doua lucruri se impun: regandirea pe criterii de eficienta a structurii teritoriale si accelerarea procesului de descentralizare financiara care ar permite o autonomie reala comunitatilor locale.



Investitiile si responsabilizarea administratiei publice, studiu realizat in cadrul proiectului Harta actorilor si problemelor aderarii Romaniei la Uniunea Europeana






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1205
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site