Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


„SITUATIA ACTUALA” - Reforma si administratie publica

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




„SITUATIA ACTUALA” - Reforma si administratie publica





‚‚Autoritatile de la Bucuresti au anuntat masuri de reforma, intimplator sau nu, chiar inainte de vizita directorului general pentru extindere, Eneko Landaburu, o va face in aceasta saptamina in Romania. Oficialul european criticase, zilele trecute, autoritatile de la Bucuresti ca nu sint in stare sa cheltuiasca fondurile europene si sugerase ca Romania va trebui sa-si puna la punct un sistem mai flexibil de absorbtie a banilor care vin de la Uniunea Europeana. Probabil ca acesta e unul dintre motivele pentru care ministrul Cozmanca s-a grabit sa reia tema regionalizarii pe criterii economice si sa promita, din nou, reforme. Fondurile europene ar putea fi mult mai usor administrate daca ar ajunge direct la una dintre cele opt regiuni de dezvoltare deja existente si nu ar fi centralizate, cum se intimpla acum. Iar un guvernator peste patru sau cinci judete va sti, teoretic, sa negocieze si sa sustina mai bine proiectele de finantare de care comunitatile locale au nevoie. Numai ca daca guvernatorii vor fi propusi de actualele Agentii de Dezvoltare, asa cum prevede proiectul ministrului Cozmanca, riscul e ca in fruntea regiunilor sa ajunga oameni profund corupti si care au invatat cum sa dirijeze fondurile catre propriile lor firme sau catre oamenii puterii. E de notorietate scandalul creditelor PHARE de la Sibiu, unde banii au ajuns la firmele unor sefi din administratia locala, sau cazul baronului PSD Nicolae Mischie, care si-a pus pe picioare o afacere cu bani de la UE si a incercat sa obtina noi credite. Iar daca tot guvernul va avea ultimul cuvint de spus la numirea guvernatorilor - potentiali clienti politici -, atunci riscul este sa se schimbe doar forma de organizare administrativa, iar fondul sa ramina mai departe viciat.

In Romania exista, din 1998, opt regiuni de dezvoltare. Acestea s-au creat in ideea dezvoltarii economice a zonelor si nu sint independente administrativ, asa cum sint intr-un stat federal. Cele opt regiuni de dezvoltare functioneaza paralel cu cele 41 de structuri judetene. In prezent, pentru derularea fondurilor europene exista opt agentii de dezvoltare regionala. Au fost create in 1998 consiliile pentru dezvoltarea regionala ale regiunilor Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Centru, Nord Est si regiunea Bucuresti. Aceste regiuni de dezvoltare au fost infiintate ca urmare a recomandarii UE, care apreciaza ca  judetul este o formatiune prea mica, iar tara intreaga un teritoriu prea mare pentru a putea fi asimilata cu regiunile din tarile membre ale acesteia. Potrivit declaratiei politice asupra regionalismului, adoptata in 1996 de Adunarea Regiunilor Europei, structura de baza a regiunii este formata dintr-o adunare reprezentativa (un fel de miniparlament) si un organ executiv (un fel de miniguvern). Dintre tarile foste comuniste, Polonia a adoptat, in 1998, o lege care comasa cele 49 de judete in 16 regiuni. Regiunile sint conduse deopotriva de maresal (guvernatorul vicepresedintele democrat Viorel Pana.

PNL: Inca o structura birocratica

Vicepresedintele PNL, senatorul Gheorghe Flutur, considera ca propunerea face parte din arsenalul de idei al PSD care au ca subiect distragerea atentiei opiniei publice de la problemele majore ale tarii. “Numirea a opt guvernatori pentru tot atitea regiuni va avea ca efect doar crearea a inca unei structuri birocratice, si nu pe acela de a crea o structura necesara, functionala din punct de vedere economic. PNL s-a pronuntat intotdeauna pentru descentralizare, autonomie locala si debirocratizare, dar, personal, cred ca aceasta noua structura intermediara va accentua birocratia in Romania”, sustine senatorul liberal. Gheorghe Flutur apreciaza ca se va reusi, mai degraba, “o legitimare a unor lideri zonali care exista deja”.

UDMR: Este o chestiune potrivita

Regionalizarea este o problema care a stirnit reactii la momentul deciziei de impartire a Romaniei pe zone de dezvoltare, dar acum trebuie considerata “o optiune europeana”, afirma senatorul UDMR Seres Denes, presedintele Comisiei de administratie publica din Senat. “Se pune problema ca acestor regiuni sa le dam si atribute administrative sau sa ramina pur regiuni de dezvoltare. Eu cred ca numirea a opt guvernatori pentru fiecare regiune este o chestiune potrivita. Trebuie insa sa acordam importanta optiunii judetelor privind constituirea regiunilor, dupa interesele comune”, a declarat senatorul Seres Denes.

PRM: Regionalizarea poate duce la dezmembrare

Deputatul PRM Augustin Lucian Bolcas considera ca tendintele de regionalizare a Romaniei “independent de forma pe care o imbratiseaza, sint tendinte centrifuge, care pot foarte usor sa duca la dezmembrarea tarii”. El sustine ca, in administratie, preponderenta este traditia si aminteste ca traditia, in cazul tarii noastre, este una a judetelor. “Simpla aliniere la unele protocoale europene poate avea consecinte deosebit de grave, pe care cei care le lanseaza ori nu le au in vedere, ori putin le pasa de ele”, declara Augustin Lucian Bolcas.



Ion Iliescu: “Sint de neconceput oaze de prosperitate intr-un desert de saracie”

Sefului statului nu-i suna bine ideea regionalizarii Romaniei, declarindu-se “adversarul fatis al oricaror tentative de a scoate una sau alta dintre zonele tarii din ansamblul statului national unitar roman”. Presedintele Ion Iliescu a declarat, la Cluj-Napoca, ca procesul de reforma al administratiei este strins legat de descentralizarea la nivelul administratiei locale, dar ca acesta nu trebuie sa dea nastere unor tendinte secesioniste. “Fiecare comunitate are datoria de a-si lua destinul in propriile miini, fara a uita un lucru esential: nu exista solutii individuale la problemele generale ale Romaniei. Sint de neconceput oaze de prosperitate intr-un desert de saracie”, a declarat presedintele Iliescu, citat de Rompres. Seful statului a spus ca este necesara o “terapie de soc” care sa priveasca, in primul rind, administratia statului intrucit, “de multe ori, autonomia locala este un pretext pentru a cheltui banii publici dupa bunul plac al unora sau altora”.

Sorin Ionita, directorul Societatii Academice Romane: “Guvernul urmareste sa controleze banii primiti de la UE”

Directorul Societatii Academice Romane, Sorin Ionita, considera ca exista un dublu limbaj cu privire la introducerea sistemului de guvernare regional. “Un limbaj oficial, care spune ca scopul celor opt guvernatori este transparenta alocarii fondurilor UE, si un limbaj neoficial, in care guvernul urmareste controlul serios al banilor”, a spus Sorin Ionita. Directorul SAR a afirmat ca ideea executivului de a introduce guvernanti regionali nu reprezinta o mare revolutie, intrucit nu face decit sa se schimbe legitimitatea reprezentantului guvernului in teritoriu de la prefect la guvernator. “Ce vor face, vor infiinta opt posturi in plus, iar detinatorii functiilor vor fi aseviti executivului”, a mai spus Ionita, aratind ca este curios sa afle cine este pe lista guvernatorilor. El a mai declarat ca dezavantajele celor opt regiuni conduse de guvernatori sint suplimentarea structurilor administrative existente - prefectura, primarie, consiliu judetan -, precum si cresterea relatiilor clientelare. Potrivit lui Ionita, structurile statale din Europa difera de la o tara la alta: “Grecia si Portugalia au un control centralizat asupra fondurilor pe care le primesc de la UE, iar in Portugalia, agentia care se ocupa de banii le primesc de la UE, iar in Portugalia, agentia care se ocupa de banii UE se afla chiar in subordinea Ministerului de Interne”.

Eneko Landaburu: “Romania trebuie sa reformeze administratia”

Ideea regionalizarii si instituirii functiei de guvernator pentru cele opt regiuni de dezvoltare nu a fost lansata intimplator de PSD. Directorul general al Directiei Generale pentru Extindere din cadrul Comisiei Europene, Eneko Landaburu, va sosi miine la Bucuresti, intr-o vizita oficiala de doua zile, pentru a discuta cu presedintele Iliescu, premierul Nastase si reprezentanti ai Ministerului Integrarii Europene despre etapele procesului de integrare a Romaniei in UE. Saptamina trecuta, Eneko Landaburu  a criticat Romania pentru ca nu are capacitatea administrativa de a atrage fonduri alocate de Uniunea Europeana. Oficialul Comisiei Europene a mai avertizat guvernul ca pentru ca Romania sa adere la UE in 2007, in mod obligatoriu trebuie sa reformeze administratia, pe care o califica drept slaba. Directorul pentru extindere nu a facut insa referire la modul in care Romania ar trebui sa actioneze pentru a avea o administratie capabila sa foloseasca fondurile UE. Landaburu este intersat insa ca in 2006, cind Romania va primi o finantare de preaderare in valoare de peste un miliard de euro, aceasta suma “considerabila” sa fie chetuita “cu intelepciune si cu folos”. In plus, daca aceasta suma nu va fi utilizata in mod corect, atit Romania, cit si Comisia Europeana vor “da socoteala” in fata Parlamentului European si a statelor membre ale Uniunii, a mai spus Landaburu. Ministrul integrarii europene, Hildegard Puwak, s-a grabit sa il contrazica pe oficialul european si a negat ca ar exista o incapacitate a Romaniei de a absorbi fondurile UE. Ea l-a asigurat pe Landaburu ca exista un plan de intarire a capacitatii administrative a Romaniei, astfel incit, dupa 2006, cind se preconizeaza ca Romania va primi aproape un miliard de lei .”



Evenimentul Zilei, 20. 01.2003

Parerea cetateanului in privinta acestei probleme nu a fost ceruta. Dupa cu se vede parerea celui pentru care este facuta reforma nu este luata in calcul. Pe langa opinile guvernantilor si a opozitiei ar trebui sa stea si cea a poporului, in opinia mea. Poarte ar atenua impactu psiholocic pe care o sa-l aiba omul de rand cand nu o sa mai locuiasca intr-un judet ci intr-o regiune. Si asa romanul nu e obisnuit cu schimbarile. Poate de aceea oamenii politici nici nu s-au grabit sa schimbe ceva in Romania. Noroc cu Uniunea Europeana ca inainteaza!

Dar daca stau sa ma gandesc mai bine cred ca romani ar fi dispusi la o „criza nervoasa” doar, doar o sa le fie mai bine(luand in considerare ca banii primiti vor fi mai bine administrati). Cel putin sa se trateze de „crize de bine” nu de „crize de rau”. Parerea mea este subiectiva si cred ca nu am inca cunostintele necesare in domeniul administratiei publice(si poate sunt inca prea naiva), pentru a-mi expune si eu parerea. Cred ca o institutie supranationala ar fi mai porivita, in judecarea evolutiei si eficientei reformei publice in Romania.

Comisia Europeana este cea mai indicata sa dea o nota reformei administrative in Romania, deoarece ne fiind implicata direct, poate fii obiectiva. O privire din exterior este mai realista decat una din interiorul procesului de reforma.

Concluziile Comisiei Europene privind reforma administrativa de pana acum sunt: toate ministerele au fost restructurate dar aceasta a fost mai degraba rezultatul schimbarii de guvern decat al programului de reforma strategica. Anumite posturi au disparut in timp ce altele si-au schimbat responsabilitatile. Aceasta a dus la indepartarea multor functionari publici fie prin demisii fie prin concediere. Acest proces a subminat serios stabilitatea functiei publice la toate nivelurile administratiei publice. Numarul secretarilor de stat (numiti politic) a fost sporit semnificativ. Multi dintre ei au preluat responsabilitatile detinute de directorii generali (functionari publici de cariera).

Reorganizarea ministerelor a fost insotita de anuntarea unei reduceri de 30% din corpul functionarilor publici (astfel in septembrie 2001, dimensiunile acestui corp fusese redus cu 22%). Aceasta masura a redus nivelurile deja scazute ale capacitatii administrative si a lasat multe ministere importante cu personal insuficient. Nu exista o evidenta a unei supradimensionari sistematice cu personal in administratia centrala si operarea de reduceri substantiale in fiecare minister a ratat oportunitatea unei realocari a resurselor umane excedentare catre acele zone care aveau nevoie de personal suplimentar.

In termenii procesului, aceste concedieri au fost rezultatul unor teste scrise si, prin urmare, au urmarit prevederile Statutului functionarilor publici. Totusi, Agentia Nationala a Functionarilor Publici nu a fost implicata in nici o etapa. Aceasta nu numai ca ridica ingrijorari privind standardul acestor testari (care erau responsabilitatea fiecarui minister), dar indica deasemenea ca Agentia nu si-a indeplinit rolul de gardian al Statutului functionarilor publici.

In ciuda acestei reduceri, un val proaspat de recrutari a avut loc de asemenea mai ales pentru nou-infiintatele ministere. Multi dintre cei angajati in noile ministere sunt functionari angajati anterior de alte ministere ceea ce a facut dificila evaluarea reducerii totale a corpului functionarilor publici. Ca si in cazul disponibilizarii functionarilor, Agentia Nationala a Functionarilor Publici nu a fost implicata nici in supervizarea sau implementarea procesului de recrutare.

Un Institut National al Administratiei Publice a fost infiintat cu scopul imbunatatirii prevederilor privind trainingul functionarilor publici. Deoarece Institutul a deveni deplin functional in anul academic 2002-2003, nu este inca posibila evaluarea eficacitatii acestei institutii.

Comisia a pledat pentru ca o reforma a administratiei publice fundamental structurala ar trebui sa fie una dintre prioritatile urgente ale noului guvern.

Guvernul Romaniei a raspuns prin adoptarea Strategiei generale cu privire la accelerarea reformei in administratia publica si a unei strategii in domeniul e-government-ului. Un colegiu inter-ministerial, direct subordonat Primului-ministru, a fost infiintat pentru a monitoriza implementarea reformei strategice. O munca considerabila va fi necesara pentru a dezvolta in viitor aceasta strategie. Cu toate acestea, aceste dezvoltari sunt pasi inainte semnificativi si ar reprezenta fundatiile progresului viitor.

Entitatile responsabile cu reforma administrativa sunt Ministerul Administratiei Publice si Agentia Nationala a Functionarilor Publici dar propria lor capacitate operationala este limitata ca si influenta lor politica asupra altor ministere. Pentru ca programul de reforma sa reuseasca este esential ca aceste institutii sa fie considerabil intarite.



Adrian Nastase anunta o reforma administrativ-teritoriala dupa 2004: 'Va trebui sa vedem si la nivel local, intr-o prima faza pana in 2004, cum putem gandi cu responsabilitate, cu mai mare eficienta dezvoltarea regionala. In urmatorul ciclu electoral va trebui poate sa ne gandim si la o reforma propriu-zisa administrativ-teritoriala, pe baza unor evolutii si necesitati economice sau de descentralizare locala', a afirmat primul ministru, subliniand, ca este de preferat ca o astfel de dezbatere sa se desfasoare dupa momentul 2004, deoarece, 'daca am introduce in cei doi ani care au ramas pana la alegeri o astfel de tema importanta, ar insemna sa cream o bulversare a spatiului de dezbatere si sa dam posibilitatea manifestarii unor interese strict personale sau abordari demagogice'. Premierul a spus ca este necesar sa invatam din experienta europeana, pentru a putea fi compatibili cu modelul european in perspectiva integrarii in 2007 in Uniunea Europeana. 'Politica regionala nu este o modalitate prin care sa incurajam diferite insularizari in spatiul national, ci o modalitate de cooperare cu alte spatii europene. Nu este vorba de a dezvolta un provincialism in sens istoric, ci este nevoie de a dezvolta o politica pentru viitor', a spus Nastase, adaugand ca 'dezbaterile trebuie sa pregateasca intrarea Romaniei in modelul de dezvoltare europeana, dar tinand seama de specificitatea conditiilor din tara noastra'. Premierul a fost de parere ca reforma administrativa nu se poate realiza in conditiile unei economii neperformante, de aceea este nevoie de realizarea unei autonomii locale reale ca baza pentru punerea in aplicare a masurilor de reforma economica. 'Administratia nu inseamna o activitate pentru sine, iar dezvoltarea economica locala se inscrie in logica descentralizarii. Nu putem da la nivel local doar obligatia asigurarii activitatii de administratie, pastrand parghiile economice la nivel central.' El a criticat faptul ca in campania electorala se discuta mult despre judetele desfiintate. 'In Romania exista opt regiuni de dezvoltare dar exista insa semne de intrebare in legatura cu decupajele teritoriale, cu politica viitoare. Unii ar dori sa trecem de la 41 de judete la 60, la 70. Problema aceasta trebuie sa faca obiectul unei discutii serioase, intr-un moment cand trebuie sa avem o politica, care sa nu fie super-electorala. Trebuie sa acceptam la nivelul partidelor politice ca in aceasta chestiune trebuie multa responsabilitate. Cel mai usor este sa spui ca este nevoie de mai multe judete. Acest lucru ar insemna sa micsoram sfera de competenta', a mentionat Nastase, adaugand ca 'nu putem mari numarul judetelor si sa micsoram volumul resurselor alocate'.

Secretarul general al guvernului, Serban Mihailescu, a afirmat ca modificarea Constitutiei va avea in vedere si articolul referitor la unitatile administrativ-teritoriale, 'in sensul flexibilizarii lui', pentru a permite includerea conceptului de 'regiune'. Mihailescu a apreciat ca 'regionalizarea este un concept extrem de greu', existand sase modele in Europa. 'Noi il folosim pe cel de-al saselea privind autonomia economica si administrativa. Pana la o altfel de autonomie, este o dezbatere extrem de lunga', a spus ministrul pentru coordonarea SGG, raspunzand la o intrebare care viza modul in care este perceput conceptul de 'regionalizare' in Transilvania.

Pe de alta parte, directorul executiv al Congresului Puterilor Locale si Regionale din Europa (CPLRE), Rinaldo Locatelli, si Giovani di Stasi, presedintele Camerei Regiunilor, au evidentiat faptul ca la nivel european nu exista in momentul de fata un model unic in ceea ce priveste regionalizarea, model care sa poata fi recomandat tarilor candidate la integrarea europeana, existand sase modele ce s-au dezvoltat in concordanta cu caracteristicile si particularitatile fiecarui stat. Locatelli a aratat ca prin aparitia si functionarea acestor structuri - regiunile - are loc un transfer de competente de la nivel central la cel regional, competente ce vor fi girate mai bine in interesul cetateanului. El a mentionat ca la nivelul CPLRE este in curs de elaborare Carta Europeana a Autonomiei Regionale, dupa modelul Cartei Europene a Autonomiei Locale. Si ministrul integrarii europene, Hildegard Puwak, a fost de parere ca prin intermediul autoritatilor regionale afacerile publice se vor gestiona mult mai usor. La randul sau, seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, a subliniat ca decizia privind unitatile administrativ-teritoriale apartine Romaniei, dar ca, dupa 2007, regiunile vor fi necesare pentru alocarea fondurilor comunitare-structurale, deoarece in acest fel pot fi mai usor urmarite in derularea lor.

Opt regiuni de dezvoltare Judetele, ca unitati teritorial-administrative, vor disparea dupa momentul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, cea mai mare structura administrativa urmand sa fie regiunea, a declarat, ieri, Mihai David, secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii si Prognozei. 'Cele doua unitati teritorial-administrative, judetul si regiunea, vor functiona pentru un timp in paralel', a adaugat David, care explica necesitatea infiintarii regiunii ca unitate administrativa si prin posibilitatea accesarii unor fonduri alocate de Uniunea Europeana. Dupa aderarea la Uniunea Europeana, Romania nu va mai beneficia de fonduri Phare destinate tarilor candidate la aderare, ci printre altele, de asa numitele 'fonduri structurale'.

Refoma adminisrtatiei in Romania este necesara, numai in conditiile in care ea va fi relizata constiincios si va avea efecte pozitive . Sa nu facem o reforma doar ca asa spune Uniunea Europeana, ci pentru ca romanii au nevoie de ea.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 691
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site