Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AdministratieDrept


BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT - Necesitatea si evolutia asigurarilor sociale de stat

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT




1.Necesitatea si evolutia asigurarilor sociale de stat

Desi era un deziderat mult mai vechi, asigurarile sociale au inceput a fi recunoscute drept necesare in perioada dezvoltarii manufacturilor cu un numar din ce in ce mai mare de salariati, avand ca scop declarat ajutorarea baneasca a salariatilor in cazuri de accidente, imbolnaviri si alte imprejurari in care acestia nu isi puteau continua activitatea. In aceasta etapa incipienta a economiei de piata, au inceput sa fie recunoscute, ca riscuri uneori inevitabile, accidentele de munca si imbolnavirile profesionale ale salariatilor implicati in productia de bunuri, constructii si alte lucrari, transporturi si alte servicii. Drept urmare, in conditiile in care unele din aceste riscuri s-au dovedit inevitabile, in ciuda actiunilor de protectie a muncii si de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor profesionale, a fost recunoscuta necesitatea procedeului de ajutorare baneasca, denumit „asigurari sociale”.

Denumirea de „asigurari sociale” a fost generalizata justificat de faptul ca, asemanator asigurarilor de bunuri pentru riscuri de pierdere si distrugere neprevazuta, ca si a asigurarilor de persoane pentru riscurile oricaror accidente si al decesului, asigurarile sociale au fost instituite ca un procedeu financiar de constituire a unor fonduri banesti, prin plati sau contributii ale subiectelor de drept interesate, din care se acorda, insa, nu despagubiri specifice asigurarilor de bunuri si persoane, ci ajutoare si indemnizatii banesti de asigurari sociale.

Atributul „social” din expresia „asigurari sociale” corespunde in primul rand, faptului ca fondurile banesti de asigurare sociala se constituie prin plati sau contributii banesti, nu numai ale salariatilor care primesc astfel de ajutoare banesti, ci si ale altor subiecte de drept, respectiv ale patronilor si ale statului. Pe de alta parte, categoria asigurarilor banesti de asigurari sociale a fost extinsa cu motivatia „sociala” intrucat cuprinde indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor, pensii pentru incapacitate temporara de munca, pensii pentru depasirea anumitor limite de varsta, ajutoare de deces si alte ajutoare cu motivatie sociala.

Avand in vedere toate aceste particularitati de formare si intrebuintare a fondurilor banesti, asigurarile sociale se deosebesc si de asistenta sociala, care se realizeaza prin cheltuieli ale bugetului de stat pentru camine de batrani, alocatii de stat pentru copii etc.

In acelasi timp, asigurarile sociale sunt reglementate si realizate distinct de protectia speciala a somerilor, chiar daca fondurile banesti din care se acorda ajutorul de somaj si se finanteaza si alte actiuni de calificare si recalificare a somerilor, se constituie asemanator fondurilor banesti de asigurari sociale, din contributii ale unitatilor angajatoare, din contributii ale salariatilor si prin subventii banesti din bugetul statului.

Primele procedee de asigurari sociale au fost initiate de muncitorii industriali. In acest scop, s-au infiintat case de asigurari sociale ale caror fonduri s-au constituit initial din cotizatiile salariatilor ce se inscriau ca membrii, din contributii ale patronilor si intreprinzatorilor ce foloseau munca salariata, la care se adauga in prezent, subventiile banesti ale statelor1.

In Romania, prima reglementare oficiala in domeniul asigurarilor sociale a fost Legea pentru „asigurarea sociala obligatorie in caz de boala si accident a salariatilor” din 1907, iar in anul 1912 a fost adoptata „Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti.” Acestea prevedeau, pe langa obligativitatea asigurarilor sociale, acordarea de ajutoare in cazuri de boala, accidente si pentru maternitate, precum si plata pensiilor pentru batranete si invaliditate. Respectivele reglementari legale erau insa departe de trebuintele evoluate de asigurari sociale, intrucat aceste asigurari nu cuprindeau pe toti salariatii, iar ajutoarele de boala, pentru maternitate si pentru deces, se acordau din fonduri banesti constituite exclusiv din cotizatiile salariatilor, pensiile de batranete si de invaliditate se acordau in cuantumuri reduse, iar fondurile banesti pentru pensii se constituiau din cotizatiile salariatilor, din alocatiile bugetare de stat si din contributii patronale in procente nejustificat de mici. Abia prin Legea asigurarilor sociale din anul 1938, in tara noastra s-a ajuns ca patronii sa plateasca o contributie pentru asigurari sociale egala cu cea a salariatilor.

Ulterior, reglementarile juridice privind asigurarile sociale din statul nostru, au adoptat conceptul de „asigurari sociale de stat”, acestea fiind extinse asupra tuturor categoriilor de salariati. Actualmente, se considera ca drepturile banesti de asigurari sociale au temeiul raporturilor juridice de munca, fiind specifice prin dispozitii exprese ale Codului muncii2.

In doctrina finantelor publice, regimul asigurarilor sociale de stat ce se aplica in prezent in tara noastra, se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

a) Cuprinderea in sistemul asigurarilor sociale de stat a intreg personalului salariat activ, a cooperatorilor, taranilor cu gospodarie individuala, a avocatilor, a slujitorilor cultelor, a tuturor pensionarilor si membrilor lor de familie. Astfel, la baza asigurarilor sociale de stat se afla principiul generalitatii, statul garantand aceste drepturi prin Constitutie si alte acte normative.

b) Cetatenii sunt ocrotiti, in toate cazurile si pentru toata perioada de pierdere a capacitatii lor de munca, iar mamele se bucura si de ocrotire sociala deosebita in caz de sarcina, lauzie, cand au copii mici bolnavi, potrivit dispozitiilor Codului muncii.

c) Cetatenii sunt ocrotiti prin asigurari sociale, potrivit sistemului de salarizare sau, dupa caz, in concordanta cu venitul realizat. Potrivit acestui principiu, nivelul salariului (venitului) reprezinta elementul fundamental in functie de care se determina cuantumul pensiilor, indemnizatiilor si a altor drepturi de asigurari sociale.

d) Ocrotirea cetatenilor se realizeaza potrivit cerintelor eticii si echitatii sociale, fapt ce presupune ca pensiile si celelalte forme de ocrotire se reglementeaza si se acorda pe baza contributiei aduse de fiecare cetatean la dezvoltarea societatii3. In acelasi timp, se urmareste realizarea unui raport echitabil intre veniturile care provin din salarii si cele realizate din pensii, cat si realizarea unor proportii echitabile intre pensiile mici si cele mari etc.

e) Pensiile de asigurari sociale, pana la o anumita suma, sunt scutite de orice impozite si taxe. Incepand cu anul 2000, odata cu introducerea impozitului pe venitul global, pensiile mari sunt impozitate, urmarindu-se astfel realizarea de noi venituri la bugetul de stat.

f) Imprescriptibilitatea dreptului la pensie si indemnizatii de asigurari sociale este un principiu expres prevazut in legislatia noastra de asigurari sociale. Astfel, toti cetatenii care indeplinesc conditiile legale au dreptul oricand sa solicite stabilirea dreptului la pensie, indemnizatie etc.

g) Pensiile de asigurari sociale sunt prevazute ca drepturi ce nu pot fi cedate, nici total si nici partial. Fiind garantat ca drept personal, nu poate face obiectul vreunei tranzactii, avand menirea sa asigure conditii decente de viata persoanei careia i-a fost conferit.

2. Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat.

Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat sunt absolut necesare pentru ca nivelul de viata al individului si al familiei sa nu fie erodat in mod sensibil de eventualitati cum sunt batranetea, bolile si maternitatea, accidentele de munca, bolile profesionale, somajul, probleme care trebuie sa faca preocuparea in cel mai inalt grad, a politicii sociale a fiecarui stat.

Un rol important in stabilirea unor limite ce trebuie avute in vedere in nivelul prestatiilor de securitate sociala, pentru a asigura un mod decent de viata persoanelor care, dintr-un motiv sau altul, si-au pierdut capacitatea de castig, il au Conventiile Organizatiei Internationale a Muncii, indeosebi Conventia nr. 102/1952. Prin aceasta, se stabilesc normele minime de securitate sociala, fixand gama si nivelul prestatiilor, campul de aplicare, precum si o serie de probleme conexe referitoare la apararea persoanelor protejate, organizarea si administrarea sistemului4.

In Romania, actualmente, principalele forme de ocrotire a cetatenilor, care atrag in mod corespunzator cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat, sunt urmatoarele:

- pensiile pentru munca desfasurata pana la depasirea unei limite legale de varsta;

- pensiile ce se acorda pentru pierderea capacitatii de munca din cauza unor accidente de munca sau boli profesionale, denumite si pensii de invaliditate;

- pensiile de urmas ce se acorda copiilor pana la o anumita varsta ai asiguratilor decedati si sotiilor acestora, in raport cu varsta si durata casatoriei cu sustinatorul decedat;

- ajutorul social banesc prevazut persoanelor care nu intrunesc conditiile de a primi o pensie, sunt inapte de munca datorita varstei sau unei boli cronice, nu au mijloace proprii de intretinere si nici sustinator legal;

- indemnizatiile banesti pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, ce se acorda in cuantumul necesar acoperirii diferentei de salarii celor care, in scopul refacerii sanatatii, li se reduce programul de lucru sau sunt trecuti temporar in locuri de munca mai usoare, ce se acorda pentru trimiterea la tratament balneoclimateric, pentru carantina in cazuri de boli contagioase si alte trebuinte asemanatoare;

- indemnizatiile banesti acordate femeilor pe timpul concediilor de maternitate, ca si pentru medicamentele necesare in acest timp si internare gratuita in institutii medicale de specialitate;

- ajutorul banesc in caz de deces a salariatului si a membrilor familiei acestuia.

Fiecare dintre aceste pensii, indemnizatii si ajutoare banesti de asigurari sociale, se calculeaza si se acorda in temeiul unor norme speciale, instituite in aplicarea dispozitiilor cuprinse in Codul muncii si considerate astfel, dispozitii ale dreptului muncii. Drept urmare, in doctrina s-a acreditat conceptia potrivit careia, drepturile banesti acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, sunt conditionate de raporturile juridice de munca

Pensiile pentru limita de varsta se acorda in masura in care asiguratii indeplinesc in mod cumulativ, doua categorii de conditii: legate de varsta si de perioada in care au contribuit la fondul de asigurari (satisfacerea unui stagiu minim de cotizare). Astfel, varsta standard de pensionare este diferentiata dupa cum este vorba despre femei sau barbati. Pentru femei, varsta standard de pensionare se preconizeaza a fi de 60 de ani, iar pentru barbati, de 65 de ani. Avand in vedere ca in acest moment varsta standard de pensionare este de 62 de ani pentru barbati si 57 de ani pentru femei, trecerea la varstele de 60, respectiv 65 de ani, se va face gradual, intr-o perioada de tranzitie de 13 ani6.

Se considera perioada standard de cotizare (stagiu de cotizare), in cazul femeilor, 30 de ani, iar in cazul barbatilor, 35 de ani. Si cu privire la stagiul de cotizare exista o perioada de tranzitie de 13 ani, pentru a face trecerea de la durata stagiului existent la 1 aprilie 2001, respectiv 25 ani femei si 30 ani pentru barbati, si pana la implinirea cerintelor impuse de lege in anul 2014, respectiv 30 si 35 de ani.

Exista, de asemenea, dispozitii specifice cu privire la asiguratii care au prestat activitati in conditii deosebite de munca, caz in care intervine o reducere a varstei standard de pensionare, corespunzator cu perioada lucrata in conditii deosebite. Potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, varsta de pensionare chiar astfel redusa nu poate fi mai mica de 50 de ani pentru femei, respectiv 55 de ani pentru barbati.

O alta categorie de cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat, sunt cele pentru plata pensiei pentru invaliditate. Aceasta pensie se acorda persoanelor incadrate in munca si care, din cauza unor accidente de munca survenite in timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu, bolilor profesionale sau tuberculozei, si-au pierdut total sau in cea mai mare parte capacitatea de munca.

Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileste in functie de gradul invaliditatii, de cauzele care au provocat invaliditatea, grupa de munca si salariul tarifar. Nivelul pensiei de invaliditate se stabileste similar cu cel al pensiei pentru limita de varsta, adica in mod procentual fata de retributia tarifara integrala.

In raport cu pierderea capacitatii de munca, exista trei grade de invaliditate care dau dreptul la aceasta pensie: invaliditatea de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, fiind necesara supravegherea permanenta si ingrijirea individului de catre o alta persoana; invaliditatea de gradul II, cand se pierde complet capacitatea de munca, cu posibilitatea individului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul unei alte persoane; invaliditatea de gradul III, care intervine atunci cand se pierde cel putin jumatate din capacitatea de munca, individul putand sa presteze o activitate profesionala7.

La definirea invaliditatii se au in vedere si locul de munca, dar si gradul de invaliditate.



Incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate se face pe baza unor norme si criterii stabilite prin Hotarare de Guvern, initiata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, impreuna cu Ministerul Sanatatii si Familiei, la propunerea Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale.

Incadrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa de medicul specializat in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, numit medic expert al asigurarilor sociale, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii, insotita de documentatia necesara.

In termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei medicului expert al asigurarilor sociale se poate face contestatie la Casa Teritoriala de Pensii, care se rezolva in termen de 45 de zile. Decizia Casei de Pensii poate fi contestata, in prima instanta, la Tribunal, conform prevederilor art. 154 din Legea nr. 19/2000.

In ceea ce priveste pensia de urmas, aceasta se acorda familiei celui decedat daca acesta era pensionar sau indeplinea conditiile de a primi pensie.

Ratiunea acordarii pensiei de urmas rezida in aceea ca cel decedat era sustinatorul persoanelor pe care le are in vedere legea, respectiv copiii si sotul supravietuitor, astfel ca este necesar ca sarcina acoperirii cheltuielilor materiale pentru existenta acestora sa fie asumata de sistemul public de asigurari sociale, prin bugetul asigurarilor sociale de stat. Drept urmare, ori de cate ori copiii indeplinesc o varsta care, in conceptia legiuitorului, le creeaza obligatia de a desfasura o munca, sau cand urmasii realizeaza venituri din activitatea proprie, ori, pe timpul cat sotul supravietuitor este recasatorit, dreptul la pensia de urmas fie inceteaza, fie se suspenda, dupa caz, intrucat in mod definitiv sau temporar, nu mai subzista nici ratiunea acordarii sale.

Pentru a putea beneficia de pensia de urmas, copiii celui decedat trebuie sa aiba fie varsta de 16 ani (varsta legala pentru prestarea unei munci), fie pana la varsta de 26 de ani, daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii. Dupa implinirea varstei de 16 ani, daca nu se continua studiile, pensia de urmas se suspenda. Totodata, legea impune ca persoanele care au in ingrijire copii beneficiari ai pensiei de urmas, sa justifice utilizarea sumelor incasate numai in interesul copiilor.

Dreptul la pensie al sotului supravietuitor se naste la implinirea varstei standard de pensionare, iar dupa implinirea acestei varste, sotul supravietuitor trebuie sa faca dovada duratei casatoriei de cel putin 15 ani.

In cazul in care decesul sotului sustinator a intervenit ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau a tuberculozei, pensia de urmas se acorda sotului supravietuitor indiferent de varsta si de durata casatoriei. Conditia care se pune insa, este ca sotul supravietuitor sa nu realizeze venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie, iar daca obtine totusi astfel de venituri, acestea trebuie sa fie mai mici de Ľ din salariul mediu brut lunar.

Cuantumul pensiei de urmas se stabileste in functie de marimea pensiei celui decedat (daca era pensionar) sau de drepturile la pensie ale acestuia si de numarul urmasilor, de varsta acestora, daca sunt sau nu incadrati in munca, si de alte criterii. Daca exista un singur urmas, pensia reprezinta 50% din pensia decedatului; pentru 2 urmasi, aceasta este de 70% si cand sunt 3 sau mai multi urmasi, pensia reprezinta 100% din pensia sustinatorului decedat.

Pe langa cheltuielile asigurarilor sociale de stat anterior mentionate, legislatia in vigoare prevede si cheltuieli cu alte drepturi de asigurari sociale, respectiv indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca; prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca; indemnizatia pentru maternitate; indemnizatia pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav; ajutorul de deces. Sediul materiei se regaseste in Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, act normativ care s-a aplicat de la data de 1 ianuarie 2004 in ceea ce priveste indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca cauzata de boli profesionale si accidente de munca, prestatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca si ajutorul de deces8.

Indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca se acorda lucratorilor cu contracte de munca pe perioada nedeterminata in cazul incapacitatii temporare datorate de boala sau accident, din prima zi de incapacitate de munca si pana la insanatosire, iar cele cu contract de munca pe durata determinata (temporar sau sezonieri), pe o durata de maxim 65 zile in cursul unui an calendaristic.

In cazul in care incapacitatea de munca se datoreaza unui accident de munca, ajutoarele se acorda pe toata durata incapacitatii, indiferent de vechimea in munca.

Pentru a beneficia de aceasta indemnizatie, asiguratii sistemului public trebuie sa dovedeasca incapacitatea de munca temporara printr-un certificat medical, eliberat conform reglementarilor legale in vigoare9.

Asiguratii din cadrul acestui sistem au dreptul la urmatoarele prestatii si servicii: reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca; reabilitare si reconversie profesionala; indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca; indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie pentru reducerea timpului de lucru; compensatii pentru atingerea integritatii; despagubiri in caz de deces; rambursari de cheltuieli.

Atributiile specifice de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se exercita de catre casele teritoriale de pensii.

Aceste indemnizatii se vor plati din prima zi de incapacitate de munca, fie de catre angajator, fie de catre bugetul asigurarilor sociale de stat, potrivit dispozitiilor Legii nr. 338/2002 (care modifica Legea nr. 19/2000).

Prestatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca se acorda lucratorilor cu contracte de munca pe durata nedeterminata in urmatoarele cazuri: trecerea temporara in alta munca sau reducerea programului de lucru din cauza bolii sau accidentului; trimiterile la tratament balneoclimateric si carantina. Acestora li se mai acorda si proteze chirurgicale, dentare, oculare, auditive, centuri abdominale si aparate ortopedice, in mod gratuit sau cu reducere, in functie de salariul lunar tarifar.

Aceste indemnizatii si ajutoare au ca scop sa asigure existenta salariatilor, sa contribuie la refacerea si intarirea sanatatii acestora si sa inlesneasca luarea de masuri la locul de munca pentru preintampinarea imbolnavirilor si accidentelor.

In scopul prevenirii si recuperarii capacitatii de munca, in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale reglementat prin Legea nr. 19/2000 cu modificarile ulterioare, asiguratii pot beneficia de: indemnizatii pentru trecerea temporara in alta munca; indemnizatie pentru reducerea timpului de munca; indemnizatii pentru carantina; ajutoare pentru procurarea de proteze, oteze si alte produse ortopedice, care nu sunt suportate de la asigurarile sociale de sanatate, reabilitare profesionala; bilete de odihna pentru asiguratii unitatilor in care nu este reglementata constituirea fondului social.

Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si cea pentru reducerea timpului de lucru, se acorda cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale, pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.

Indemnizatia pentru carantina se acorda asiguratilor din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilita de Inspectoratul de sanatate. Pe durata cat este declarata carantina, fiind interzis accesul la locul de munca, contractul de munca se suspenda in efectele sale principale (prestarea muncii si plata acesteia), salariatul beneficiind de alte drepturi, in primul rand de indemnizatia de asigurari sociale intr-un cuantum de 75% din baza de calcul. Aceasta indemnizatie se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Trimiterile la tratament balneoclimateric si odihna constituie o alta forma de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale de stat, cu un rol important in prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii pensionarilor, a salariatilor si a membrilor familiilor acestora. De pilda, in anul 2004, din bugetul asigurarilor sociale de stat se va suporta diferenta dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihna si contributia beneficiarilor de astfel de bilete pentru un numar de pana la 445 mii de locuri, din care 380 mii sunt locuri de tratament balnear si 65 mii, locuri de odihna10.

Indemnizatiile de maternitate constituie alte drepturi importante acordate prin bugetul asigurarilor sociale de stat.

Femeile insarcinate beneficiaza de asistenta medicala, de medicamente si de internare in maternitati sau case de nastere. Totodata, femeile insarcinate si cele care alapteaza, nu pot fi folosite in locurile de munca unde sunt conditii vatamatoare, grele sau periculoase, ori contraindicate medical, si nu pot fi solicitate sa presteze ore suplimentare; ele sunt trecute in locuri de munca mai usoare, fara ca prin aceasta sa li se reduca din salariu.

Angajatele sistemului public de pensii si a altor drepturi de asigurari sociale au dreptul pe o perioada de 126 de zile calendaristice la concediu pentru sarcina si lauzie, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.

Actuala lege privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale utilizeaza notiunea de „concediu de sarcina si lauzie”, in locul celei de „concediu de maternitate”.

Cuantumul indemnizatiei de maternitate, potrivit acestor dispozitii legale, se determina prin aplicarea unui procent de 85% la baza de calcul a indemnizatiei stabilita ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu pentru sarcina sau lauzie.

Indemnizatia pentru ingrijirea copilului constituie o alta forma de sprijin banesc ce se acorda mamelor salariate care au copii in varsta de pana la 2 ani, din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat. Indemnizatia se acorda la cerere, in continuarea indemnizatiei de maternitate, sau oricand, pentru ingrijirea copilului, pana cand acesta implineste varsta de 2 ani (in cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani). Beneficiaza de indemnizatie, la cerere, optional, unul din parinti, daca solicitantul indeplineste conditiile de stagiu de cotizare. Incepand cu data de 1 ianuarie 2004, beneficiaza de aceasta indemnizatie asiguratii care au un stagiu de cotizare de cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anterior datei nasterii copilului.

Indemnizatia pentru cresterea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau a copilului cu handicap pana la implinirea varstei de 18 ani, se acorda pe baza certificatului de concediu medical. Durata de acordare a acestei indemnizatii este de 14 zile calendaristice pe an, pentru un copil.

Ajutorul de deces se acorda la incetarea din viata a unui membru din familia angajatului. Acest ajutor se acorda unei singure persoane care face dovada suportarii cheltuielilor ocazionate de deces. In actualul sistem public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, ajutorul de deces se acorda in termen de 24 de ore de la solicitare, de catre: angajator, in cazul decesului angajatului sau al unui membru al familiei acestuia; de catre Agentia Teritoriala de Ocupare a Fortei de Munca, in cazul decesului somerului sau al unui membru al familiei acestuia; Casa Teritoriala de Pensii, in cazul decesului pensionarului sau al unui membru al familiei acestuia.

3. Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat.

Principalele venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat, sunt urmatoarele:

- contributia pentru asigurari sociale de stat;

- contributia partiala a personalului salariat si a pensionarilor pentru trimiterile la tratament balnear;

- dobanzi pentru disponibilitatile in conturi;

- majorarile si amenzile aplicate pentru neplata integrala si la termen a contributiei datorate de angajatori;

- alte venituri.

Contributia pentru asigurarile sociale de stat are natura juridica de obligatie financiar-bugetara, cu destinatia specifica de venit principal al bugetului asigurarilor sociale de stat, din urmatoarele considerente:

- este constituita in scop public, ca principal procedeu de formare a fondurilor banesti anuale din care se platesc pensii, indemnizatii pentru salariatii care pierd capacitatea de munca etc.;



- este reglementata asemanator impozitului pe venit si altor obligatii fiscale;

- neplata integrala si la termen atrage executarea silita.

Izvoarele de formare a fondurilor asigurarilor sociale sunt, pe de o parte, contributiile ce se platesc de catre agentii economici, institutii etc., calculate prin aplicarea unor procente asupra fondului de salarii brut al acestora, iar pe de alta parte, din contributii individuale platite de angajatii asigurati.

Potrivit vechii legislatii in domeniu, contributia pentru asigurari sociale de stat era suportata exclusiv de catre angajatori. In aceste conditii, nivelul ridicat al contributiilor pentru asigurarile sociale de stat suportate exclusiv de catre angajatori, a condus la descurajarea angajarii de noi salariati (forta de munca fiind astfel „scumpa”), fapt ce a condus, implicit, la cresterea somajului.

Nivelul procentelor contributiilor pentru alimentarea fondurilor asigurarilor sociale de stat este determinat de mai multi factori, cum ar fi: importanta ramurii economice sau a domeniului de activitate sociala, culturala, stiintifica, de ocrotire a sanatatii; conditiile de munca; caracterul si felul muncii; gradul de periculozitate si toxicitate in care se presteaza munca; marimea salariilor; ponderea personalului pe sexe; formele concrete de ocrotire a personalului, a pensionarilor si a familiilor acestora11.

In anul 2004 (la un salariu mediu brut de 7.682.000 lei), cotele de contributie de asigurari sociale sunt diminuate fata de cele din anul anterior, respectiv la 31,5% pentru conditii normale de munca, 36,5% pentru conditii deosebite de munca si 41,5% pentru conditii speciale de munca12.

In cazul asiguratilor care presteaza la un angajator, contributia pentru asigurarile sociale de stat este formata dintr-o contributie datorata de asigurat si o contributie datorata de angajator pentru asigurat. Contributia datorata de asigurat este intotdeauna fixa, indiferent de conditiile munca, si se stabileste anual prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat (de pilda, pentru anul 2004, este de 9,5%). Contributia datorata de angajator reprezinta diferenta dintre contributia totala stabilita anual in functie de conditiile de munca si contributia individuala fixa stabilita prin lege.

Importanta nivelului contributiei pentru asigurarile sociale de stat este semnificativa deoarece ii confera acestuia garantia independentei financiare, solvabilitate si echilibru.

Prelevarea contributiilor de la salariat, patron si uneori stat, ca si nivelul de participare stabilit pentru fiecare in parte, difera de la o tara la alta, in functie de sistemul de securitate sociala adoptat, ca si o serie de alti factori, cum ar fi nivelul de dezvoltare economico-sociala si maturitatea sistemului.

Contribuabilii asigurarilor sociale de stat in actualul sistem reglementat prin Legea nr. 19/2000 cu modificarile ulterioare, sunt angajatorii si asiguratii salariati. Astfel, sunt angajatori cu calitatea de contribuabili, persoanele juridice care, potrivit legii, angajeaza personal salariat; persoanele juridice cu care functionarii publici au raporturi de serviciu; persoanele fizice care, potrivit legii, angajeaza personal salarial; institutiile la care isi desfasoara activitatea persoanele care ocupa functii elective; institutiile la care isi desfasoara activitatea persoanele numite in cadrul autoritatii executive, legislative si judecatoresti; organizatiile cooperatiei mestesugaresti; Agentia Judeteana de Ocupare si Formare Profesionala.

Principala obligatie a angajatorului este de a plati contributia pentru asigurarile sociale integral si la termenele legale. In situatia in care acesta nu-si achita cota de contributie ce-i revine, se va lua in considerare integral stagiul de cotizare si venitul aferent pentru stabilirea punctajului anual al asiguratului. Daca angajatorul nu isi va achita partea sa de contributie pentru o perioada mai mare de 6 luni, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000, asiguratul nu va putea beneficia de pensie anticipata sau de pensie anticipata partial, pana la achitarea integrala a contributiilor si a majorarilor de intarziere aferente de catre angajator. Asiguratul are insa dreptul si va beneficia de celelalte categorii de pensii, in conditiile prevazute de lege.

Alte obligatii ale angajatorului care participa la sistemul public de pensii, sunt: sa retina din salariu si sa vireze lunar contributia individuala de asigurari sociale; sa depuna la banca contributiile datorate, odata cu documentatia pentru plata salariilor; sa asigure evidenta contribuabililor si a contributiilor pe baza codului numeric personal; sa calculeze, sa evidentieze si sa urmareasca plata dobanzilor si penalitatilor; sa calculeze si sa plateasca indemnizatiile de asigurari sociale si sa le suporte din fondurile proprii, in conditiile legii; sa stabileasca locurile de munca cu conditii deosebite; sa depuna cererea de pensionare impreuna cu actele doveditoare pentru persoanele prevazute de Legea nr. 19/2000 completata si modificata, in termen de 90 de zile de la data indeplinirii conditiilor de pensionare, la Casa Teritoriala de Pensii in raza careia se afla domiciliul asiguratului.

In ceea ce priveste asiguratul, obligatia ce ii revine este de a plati contributia individuala de asigurari sociale. Cota contributiei individuale de asigurari sociale se stabileste potrivit Legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Baza de calcul a acestei contributii o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contract colectiv de munca, in cazul persoanelor care desfasoara activitate pe baza de contract individual de munca si al functionarilor publici. In cazul persoanelor care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive legislative sau judecatoresti, al membrilor cooperatori, baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale o constituie veniturile de natura drepturilor salariale realizate lunar de acesti asigurati. Drept urmare, contributia individuala de asigurari sociale datorata de asigurati se retine integral din salariu sau, dupa caz, din venitul brut lunar al asiguratului, si se vireaza lunar de catre angajator la Casa Judeteana de Pensii.

Sumele asupra carora nu se calculeaza contributia de asigurari sociale, sunt: prestatiile de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de catre acesta; drepturile platite potrivit dispozitiilor legale, in cazul incetarii raporturilor de serviciu ale functionarilor publici, incetarii mandatului sau a calitatii de membru cooperator, altele decat cele acordate potrivit legii, pentru perioada de preaviz; diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, precum si drepturile de autor; sumele reprezentand participarea salariatilor la profit; premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Potrivit dispozitiilor legii privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, obligatia de a vira contributia individuala de asigurari sociale revine angajatorului, in cazul persoanelor angajate cu contract de munca individual, functionarilor publici, precum si persoanelor care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti si membrilor cooperatori dintr-o cooperatie mestesugareasca. In celelalte situatii, asiguratii sunt cei care isi platesc contributia de asigurari sociale. Angajatorul are obligatia de a vira aceste sume la Casa Teritoriala de Pensii in raza careia se afla sediul acestuia.

Potrivit noii legislatii, incepand cu 1 ianuarie 2004, activitatea privind declararea si colectarea creantelor bugetare reprezentand contributii sociale de la persoanele juridice si persoanele fizice care au calitatea de angajatori sau asimilat acestora, se realizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice, prin unitatile sale teritoriale. Incepand cu aceeasi data, platitorii de contributii sociale au obligatia de a declara lunar contributiile sociale la organul fiscal la care sunt luati in evidenta ca platitori de impozite si taxe, pana la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale si veniturile de natura drepturilor salariale, dupa caz.

Termenele de plata a contributiei pentru asigurari sociale sunt considerate data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs, dar nu mai tarziu de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata (respectiv data stabilita pentru plata chenzinei a doua, in cazul angajatorilor ce efectueaza plata chenzinal).

Potrivit dispozitiilor Legii privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, angajatorii, persoane fizice sau juridice, la care isi desfasoara activitatea persoanele incadrate cu contract individual de munca, functionarii publici, persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau sunt numite in cadrul puterii executive, legislative sau judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, cat si institutiile care efectueaza plata drepturilor de somaj, sunt obligate sa depuna lunar, la termenul stabilit de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. (C.N.P.A.S.), declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si obligatia de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat. Aceasta declaratie se depune la Casa Teritoriala de Pensii in raza careia se afla sediul angajatorului. Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat, constituie titlul de creanta si devine titlu executoriu la data la care creanta bugetara este scadenta, conform legii. Nedepunerea acestei declaratii se sanctioneaza contraventional cu amenda de la 3 la 6 milioane lei, conform legislatiei in vigoare13.

Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, au obligatia de a depune in banca, odata cu documentatia pentru plata salariilor si a altor venituri ale asiguratilor, si documentele pentru plata contributiilor datorate bugetului asigurarilor sociale de stat, platile efectuandu-se simultan, sub control bancar.

Contributiile banesti pentru asigurari sociale se suporta de catre unitatile si persoanele debitoare, in mod diferit. Institutiile de stat si organele de stat, finantate din bugetul de stat sau din bugetele locale, platesc aceste contributii din fondurile banesti destinate cheltuielilor de personal, intre care, dupa cheltuielile cu salariile, urmeaza contributiile pentru asigurarile sociale de stat, in cuantumul banesc determinat prin aplicarea procentului legal asupra fondului de salarii contributiv. Intreprinderile industriale, agricole etc., cu capital de stat sau privat, includ costurile pentru asigurarile sociale de stat in costul marfurilor sau produselor si respectiv, tarifele executarilor de lucrari si prestarilor de servicii, de asemenea, alaturat salariilor si celorlalte drepturi banesti salariale cuvenite personalului propriu.

Din punct de vedere procedural, plata contributiei pentru asigurari sociale este corelata pentru unii debitori cu eliberarea de catre banci a sumelor necesare achitarii salariilor lunare, iar pentru ceilalti debitori, cu plata impozitului pe salarii.

Institutiile, intreprinderile, societatile comerciale si ceilalti debitori ai acestor contributii, avand conturi bancare in care se concentreaza fondurile banesti din alocatii bugetare si venituri sau incasari banesti proprii, odata cu cererea eliberarii sumelor de bani necesare achitarii salariilor lunare, sunt obligati sa depuna dispozitia de plata a contributiei pentru asigurari sociale datorata in luna respectiva. In temeiul acestor dispozitii de plata, bancile vireaza sumele de bani reprezentand contributii pentru asigurarile sociale din conturile bancare ale unitatilor debitoare, in conturile de venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat.

In cazul personalului casnic si alti angajati ai persoanelor fizice, ca si pentru salariatii intreprinderilor mici si membrii asociatiilor cu scop lucrativ independente, plata contributiei de asigurari sociale revine persoanelor care angajeaza, patronilor, intreprinderilor mici.

Plata contributiei pentru asigurari sociale datorata de catre persoanele fizice care folosesc personal casnic sau alti angajati, este corelata cu plata impozitului pe salarii care se retine si se plateste de catre aceste persoane fizice.

Un alt venit al bugetului asigurarilor sociale de stat, este contributia salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear si odihna, acest venit reprezentand circa 1% din totalul veniturilor acestui buget.

Aceste contributii se stabilesc diferentiat, pe statiuni, sezoane, profil, durata sejurului, categoria de confort, perioada calendaristica, in functie de marimea salariilor tarifare lunare, de cuantumul pensiei, precum si in functie de costul mediu al trimiterii. Pensionarii cu pensii mai mici, beneficiaza in mod gratuit de tratament balnear.

Majorarile si amenzile aplicate pentru neplata integrala si la termen a contributiei pentru asigurari sociale constituie alte venituri care se aloca bugetului asigurarilor sociale de stat.

Potrivit dispozitiilor Legii finantelor publice nr. 500/2002 modificata si completata, neplata contributiei la termenele legale atrage aplicarea majorarilor de intarziere si executarea silita, Ministerul Finantelor Publice fiind indrituit in acest sens.

Majorarile de intarziere si amenzile au un dublu rol: de sanctionare a rau-platnicilor, respectiv de venit ce revine bugetului asigurarilor sociale de stat.

Potrivit dispozitiilor Legii privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, majorarile sunt calculate pentru fiecare zi de intarziere, pana la data achitarii sumelor datorate inclusiv, iar cota acestora se stabileste potrivit dispozitiilor legale privind executarea creantelor bugetare. Pentru neachitarea la termenul scadent a obligatiilor bugetare de acest fel, debitorii sunt sanctionati prin aplicarea dobanzilor si penalitatilor de intarziere, similar procedurii instituite prin Codul de procedura fiscala.

Bugetul asigurarilor sociale de stat este alimentat si cu alte venituri, cum ar fi dobanzile pentru disponibilitatile in conturi, excedentul bugetului anului precedent, care se reporteaza pe anul urmator, precum si sumele obtinute din lichidarea unor debite restante din anii anteriori, restituirea pensiilor si indemnizatiilor acordate fara temei legal si a unor sume platite din eroare, pensii neachitate si prescrise, dar si subventii de la bugetul de stat.

Excedentul bugetar este acea parte a veniturilor bugetare ce depaseste cheltuielile bugetare dintr-un an bugetar. Excedentul bugetului asigurarilor sociale de stat se stabileste ca diferenta intre veniturile incasate si platite, efectuate pana la incheierea exercitiului financiar. Cu excedentele definitive rezultate dupa incheierea exercitiului bugetar si cu alte surse prevazute de lege, se diminueaza deficitele din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale de stat.



4. Procedura bugetului asigurarilor sociale de stat.

Potrivit dispozitiilor Legii finantelor publice14, procesul bugetar este constituit din etape consecutive de elaborare, aprobare, executie, control si rapoarte ale bugetului, care se incheie cu aprobarea contului general de executie a acestuia. Totodata, bugetul asigurarilor sociale de stat se distinge de bugetul de stat si se aproba de catre Parlament odata cu acesta. Aceasta autonomie a bugetului asigurarilor sociale de stat are natura unei garantii pentru finantarea corespunzatoare a necesitatilor de acordare a pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor.

Elaborarea proiectului de buget este prima etapa a procedurii bugetare si cuprinde activitatea de determinare a veniturilor si cheltuielilor bugetului1

Bugetul asigurarilor sociale de stat se elaboreaza si se administreaza de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale prin Directia Generala a Asigurarilor Sociale si Pensiilor.

Utilizand datele obtinute din judete, datele proprii precum si executia preliminara a veniturilor si cheltuielilor, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, cu ajutorul datelor puse la dispozitie de catre directiile judetene de resort, elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat pentru urmatorul an. Acesta este insotit de un memoriu explicativ, in care se precizeaza orientarile si principiile pe baza carora a fost intocmit bugetul si care justifica fiecare calcul, inaintandu-se apoi Ministerului Finantelor Publice pentru verificare si avizare. Dupa avizare, proiectul bugetului se depune la Guvern. Acesta il examineaza, si cu eventualele amendamente aduse la venituri si cheltuieli, il inainteaza Parlamentului pana la data de 30 noiembrie, pentru dezbatere si aprobare.

Existenta si continutul bugetului asigurarilor sociale de stat sunt determinate de necesitatea asigurarii protectiei unor categorii defavorizate16.

In situatia in care bugetul asigurarilor sociale de stat nu este aprobat cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, Guvernul incepe executia bugetara potrivit bugetului anului precedent, pana la adoptarea noii legi bugetare.

Aprobarea bugetului asigurarilor sociale de stat are loc odata cu aprobarea bugetului de stat, procedura de prezentare si aprobare fiind similara celei urmate pentru bugetul de stat, cu mentiunea ca bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste si se aproba distinct, in cadrul sistemului bugetar.

Dezbaterile cu privire la proiectul de buget si al legii bugetare incep prin prezentarea de catre Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, a expunerii de motive asupra proiectului de buget, precum si raportul comisiilor de specialitate. Dezbaterile au loc in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, eventualele divergente fiind solutionate de catre o comisie comuna parlamentara.

Dupa aprobarea bugetului asigurarilor sociale de stat (si a bugetului de stat) si aprobarea legilor bugetare anuale, acestea sunt supuse promulgarii de catre Presedintele Romaniei, urmand apoi sa fie publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.

Ca si in cazul bugetului de stat, aprobarea bugetului asigurarilor sociale de stat se face pana cel mai tarziu la data de 31 decembrie a fiecarui an. Aprobarea are loc, de asemenea, pe ansamblu, pe capitole, subcapitole si articole, distinct, in cadrul bugetului public.

Dupa aprobarea bugetului de catre Parlament, procesul bugetar intra in cea de a treia faza a sa – executia bugetului – care se intinde pe durata anului bugetar.

Executia bugetului asigurarilor sociale de stat constituie activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget, fapt ce presupune desfasurarea unui ansamblu de activitati de catre o multitudine de participanti17.

Competenta pentru executarea bugetului asigurarilor sociale de stat revine Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si organelor sale locale, cat si organelor financiar-contabile din cadrul unitatilor economice si a institutiilor publice. Totodata, la executarea bugetului asigurarilor sociale de stat participa si Ministerul Finantelor Publice, Trezoreria Statului, Banca Comerciala Romana, Casa de Economii si Consemnatiuni, oficiile P.T.T.R., C.N.P.A.S. si alte asemenea institutii. Competenta in procesul de executie a acestui buget revine si ordonatorilor de credite, respectiv conducatorii institutiilor publice, care primesc credite bugetare prin legea bugetara, avand obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective.

In cadrul bugetului asigurarilor sociale de stat, calitatea de ordonator principal de credite o are Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, iar secretarii de stat din acelasi minister au calitatea de ordonatori principali delegati. Ordonatorul secundar de credite este considerat Oficiul central al pensiilor, subordonat Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, caruia ordonatorul principal de credite ii repartizeaza credite, atat pentru cheltuielile proprii cat si pentru distribuirea lor ordonatorilor tertiari de credite. Ordonatorii tertiari sunt sefii Oficiilor de asigurari sociale, pensii si asistenta sociala din cadrul Directiilor judetene de munca si a municipiului Bucuresti, care primesc credite de la ordonatorii principali sau secundari.

Potrivit dispozitiilor art.22 din Legea nr.500/2002, ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatile publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale. Alocatiile pentru cheltuielile de personal aprobate de ordonatorii principali de credite nu pot fi majorate si nici nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli.

Pentru realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare este necesar un complex de acte, fapte si operatiuni, indeosebi cu privire la incasarea, pastrarea si eliberarea fondurilor banesti in si din contul bugetului asigurarilor sociale de stat.

Procedura executiei bugetare este formata din urmatoarele faze: repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare; executia de casa bugetara; realizarea veniturilor bugetare; efectuarea cheltuielilor bugetare.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor are scopul de a echilibra bugetul asigurarilor sociale de stat. Veniturile si cheltuielile aprobate pentru bugetul asigurarilor sociale de stat se realizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.

In tara noastra, toate operatiunile efectuate in decursul unui an in contul bugetului asigurarilor sociale de stat apartin exercitiului corespunzator de executie a acestui buget.

Conform dispozitiilor Legii finantelor publice, repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor aprobate in buget se aproba de catre Ministerul Finantelor Publice pe capitole si subcapitole la venituri, pentru bugetul asigurarilor sociale de stat, la propunerea ordonatorilor principali de credit.

Executia de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat este un complex de operatiuni care se refera la incasarea veniturilor si plata cheltuielilor bugetare, conform dispozitiilor art.2 pct.25 din Legea finantelor publice nr.500/2002.

Executia de casa a acestui buget se realizeaza prin Trezoreria Statului sau prin unitati bancare, dupa caz, pe baza normelor emise de Ministerul Finantelor Publice, care asigura: incasarea veniturilor bugetare, efectuarea cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite, incasarea veniturilor extrabugetare si efectuarea platilor dispuse de acestea.

Executarea veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat se desfasoara pe subcapitole, conform clasificatiei bugetare, in conturile deschise la unitatile Trezoreriei Statului sau la sucursalele Bancii Comerciale Romane, pe seama Directiilor judetene de munca si protectie sociala si a municipiului Bucuresti. In aceste conturi se incaseaza contributiile pentru asigurari sociale datorate de regii autonome, societati comerciale cu capital de stat sau mixt, institutiile din sectorul public, organizatiile cooperatiste si obstesti, precum si orice alte persoane juridice si fizice care au angajat personal salariat.

Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat se efectueaza pe baza creditelor bugetare ce se repartizeaza Directiilor judetene de munca si protectie sociala si a municipiului Bucuresti, prin conturi speciale deschise la Trezoreria Statului si la sucursalele B.C.R.

In functie de locul si procedura efectuarii lor, in procesul executarii bugetului asigurarilor sociale de stat se intalnesc doua categorii de cheltuieli, si anume: cheltuieli care se efectueaza la locul de munca, de catre casieriile unitatilor economice si ale institutiilor publice si cheltuieli ce se efectueaza in mod centralizat. Pentru executarea cheltuielilor de asigurari sociale ce se efectueaza la locul de munca (acordarea de proteze dentare, auditive, oculare, cheltuieli reprezentand ajutoarele in caz de pierdere temporara a capacitatii de munca) nu este necesara deschiderea de credite bugetare deoarece unitatile economice si institutiile publice primesc sumele reprezentand contributii de asigurari sociale datorate de acestea. Diferenta de contributie in luna respectiva se preleva in contul Directiilor judetene de munca si protectie sociala, iar de aici in contul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, deschise la B.C.R. sau la Trezoreria Statului18. Cheltuielile centralizate de asigurari sociale se efectueaza pentru plata pensiilor, a indemnizatiilor, a ajutoarelor sociale, pentru plata tratamentelor balneare, odihna, investitii.

Realizarea veniturilor bugetare reprezinta a treia faza a procedurii executiei bugetare si consta in acele acte si operatiuni necesare veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat.

Realizarea veniturilor bugetului are loc prin incasare integrala si la termenele stabilite a veniturilor bugetare.

Urmarirea realizarii veniturilor bugetare se face atat de catre organele care le incaseaza, cat si de catre organele care nu incaseaza direct veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, respectiv Ministerul Finantelor Publice si organele financiare locale de pe langa primarii si prefecturi.

Procedura efectuarii cheltuielilor bugetare, ca ultima faza a executiei bugetului asigurarilor sociale de stat, presupune un ansamblu de acte si operatiuni alcatuit din: solicitarea si punerea la dispozitia ordonatorilor si a fondurilor bugetare; repartizarea fondurilor regiilor autonome, societatilor comerciale cu capital public si institutiilor publice; transferuri pentru unitati in cazul in care acestea nu pot sa-si acopere cheltuielile; utilizarea efectiva a fondurilor banesti de catre beneficiari.

Fondul de rezerva bugetara reprezinta un fond prevazut la partea de cheltuieli a bugetului. Cuantumul acestui fond se stabileste odata cu adoptarea bugetului asigurarilor sociale de stat, fiind destinat finantarii unor actiuni sau sarcini intervenite in cursul anului19.

Incheierea exercitiului bugetar este etapa urmatoare incasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor pe un an bugetar.

Incheierea executiei bugetului asigurarilor sociale de stat coincide cu cea a exercitiului bugetar si a anului calendaristic. Efectele acesteia sunt: veniturile aferente anului bugetar, neincasate pana la 31 decembrie, se vor incasa in contul bugetului pe anul urmator, reflectandu-se in rezultatele acestuia; orice cheltuiala neefectuata se va putea plati numai in contul bugetului noului an, daca acest buget va cuprinde prevederi in acest sens.

Incheierea lucrarilor privind executia bugetului asigurarilor sociale de stat are la baza datele evidentei contabile pe care organele participante la executie sunt obligate sa o tina. Directiile judetene de munca si protectie sociala intocmesc lunar, trimestrial si anual contul de executie si dari de seama asupra modului in care s-a desfasurat executia veniturilor si cheltuielilor de asigurari sociale, pe care, ulterior, le inainteaza la Directia generala a asigurarilor sociale din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Acesta din urma intocmeste pentru fiecare luna, trimestru si an, contul de executie si darile de seama, pe care le inainteaza Ministerului Finantelor Publice spre examinare si avizare. Comisiile de buget, finante, banci examineaza contul de executie si il supun apoi dezbaterii si aprobarii Parlamentului, in plenul sau.

Contul general de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat se aproba prin lege de catre Parlament dupa verificarea acestuia de catre Curtea de Conturi si se publica apoi in Monitorul Oficial al Romaniei.

Excedentul sau deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat se stabileste ca diferenta intre veniturile incasate si platile efectuate pana la incheierea exercitiului bugetar. Cu excedentele definitive rezultate dupa incheierea exercitiului bugetar si cu alte surse prevazute de lege se diminueaza deficitele din anii precedenti.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 819
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site