Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


EFECTELE CONTRACTULUI DE CONSIGNATIE

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




EFECTELE CONTRACTULUI DE CONSIGNATIE

Prin contractul de consignatie, consignantul il imputerniceste pe consignatar sa incheie, in nume propriu, dar pe seama consignantului anumite acte juridice de vanzare-cumparare pentru vinderea unor bunuri ale consignantului.





Drept urmare, contractul de consignatie da nastere la numite obligatii intre partile contractante. Prin incheierea actelor de vanzare-cumparare se nasc anumite obligatii intre consignatar si terti

Sectiunea 1

Drepturile si obligatiile consignatarului

Deoarece, in temeiul contractului de consignatie, consignantul il imputerniceste pe consignatar sa incheie anumite acte juridice pe seama consignantului, intre parti se nasc raporturi juridice asemanatoare celor izvorate din contractul de mandate privitor la raporturile dintre mandant si mandatar.

In acest sens pot fi invocate dispozitiile art.405 ,alin.2 Cod Comercial care, desi se refera la contractul de comision, totusi si ele sunt aplicabile si contractului de consignatie.

In configurarea raporturilor juridice dintre consignant si consignatar trebuie sa avem in vedere dispozitiile speciale ale Legii 178/1934.

Contractul de consignatie da nastere unor obligatii in sarcina consignatarului:

a)     Consignatarul este obligat sa ia masurile necesare pentru pastrarea si conservarea bunurilor primite

Bunurile primite de consignatar spre vanzare trebuie pastrate si conservate in conditiile legii.

Astfel, in vederea identificarii bunurilor date in consignatie, consignatarul este obligat sa pastreze bunurile in starea in care au fost primite (ambalaje originale, etichetele, marcile intacte, etc. ) si sa le depoziteze la locul cuvenit (art.7 din Lege) .

Tot astfel, consignatarul trebuie sa ia toate masurile, ca un bun comerciant, pentru conservarea in buna stare a bunurilor ce i-au fost incredintate de consignant. Consignatarul raspunde pentru orice lipsa, pierdere sau deteriorare provenita din culpa sa ori a prepusilor sai (art.5 din Lege).

Potrivit legii, consignatarul are obligatia sa comunice consignantului viciile aparente sau ascunse ale bunurilor in consignatie. In caz de necomunicare, legea prezuma ca bunurile au fost primite in consignatie in buna stare (art.9 din lege). Comunicarea viciilor aparente trebuie facuta in termen de doua zile de la primire, afara de cazul cand, datorita conditiilor in care se afla bunurile trimise, ar fi necesar un termen mai lung, iar viciile ascunse trebuie aduse la cunostinta in termen de doua zile de la descoperirea lor. In cazul nerespectarii termenelor, consignatarul nu mai este exonerat de raspundere pe temeiul existentei viciilor.

Toate cheltuielile de conservare a bunurilor sunt suportate de consignatar, afara de cazul cand prin contract s-a prevazut altfel.

Ca o masura de siguranta, legea recunoaste consignantului dreptul de a controla si verifica, oricand, bunurile incredintate consignatarului si de a proceda la inventarierea lor. Acest drept poate fi executat, la nevoie, in baza unor ordonante presedintiale.

Pe aceeasi linie, de protejare a bunurilor incredintate, consignatarul are obligatia sa asigure bunurile la o societate de asigurare acceptata de consignant (art.6 din lege). Asigurarea trebuie facuta la o valoare cel putin egala cu pretul bunurilor, prevazut in contract si cu acoperirea tuturor riscurilor. Aceasta asigurare privind bunurile primite in consignatie, contractata de consignatar, se considera de plin drept ca incheiata in favoarea consignantului, cu conditia ca acesta sa notifice asiguratorului existenta consignatiei, inainte de plata despagubirilor.

Trebuie aratat ca, in cazul neindeplinirii de catre consignatar a obligatiei de asigurare a bunurilor, ca si in cazul contractului de asigurare pentru neplata la termen a primelor de asigurare, consignatarul se considera, de drept in culpa si va raspunde pentru orice pagube produse prin caz fortuit sau forta majora ( art.6 din lege)

b)  Consignatarul are obligatia sa execute mandatul dat de consignant

Consignantul incredinteaza consignatarului anumite bunuri pentru a fi vandute pe seama consignantului.

Deci, consignatarul are obligatia sa execute insarcinarea primita, de a incheia anumite contracte de vanzare-cumparare cu tertii, pentru vanzarea acestor bunuri.

In indeplinirea insarcinarii primite, consignatarul trebuie sa actioneze in limitele imputernicirii data de consignant. in acest sens, art.11 din lege prevede: “ Consignatarul nu poate vinde sau instraina bunurile ce i-au fost incredintate in consignatie decat in conditiile prevazute in contract”.

Un element de care trebuie sa tina neaparat seama consignatarul este pretul de vanzare a bunurilor primite in consignatie. Acest pret este cel stabilit in contract sau prin notele ori facturile emise in temeiul contractului.

In absenta unei stipulatii contractuale ori a unei dispozitii scrise a consignantului asupra conditiilor vanzarii, consignatarul poate vinde bunurile numai contra numerar si la preturile curente ale pietei ( art.11, alin.3 din lege).

Prin contract, consignatarul poate fi autorizat sa vanda bunurile pe credit, cu precizarea conditiilor unei atare vanzari. In acest caz, creanta pentru pretul datorat apartine consignatarului. Dar, potrivit legii, consignatarul va putea face, in mod valabil, orice acte asupra creantei si va putea plati plata sau urmari incasarea ei (art.13 din lege).

Daca prin contract se acorda consignatarului dreptul de a vinde pe credit, fara a se preciza conditiile, consignatarul va putea sa acorde un credit numai catre comerciantii din domeniul respectiv pe termen de maximum 90 de zile, pe baza de cambii acceptate sau bilete de ordin ( art.14 din lege).

Trebuie aratat ca, in calitatea sa de proprietar al bunurilor predate in consignatie, consignantul este in drept sa modifice oricand conditiile de vanzare, daca prin contract nu s-au prevazut altfel. Modificarea este obligatorie pentru consignatar, din momentul cand ii este adusa la cunostinta in scris ( art.11, alin.2 din lege).

c)   Consignatarul este obligat sa dea socoteala consignantului asupra indeplinirii mandatului sau

Intrucat consignatarul actioneaza pe baza imputernicirii consignantului, el trebuie sa il informeze pe consignant, la termenele stabilite in contract, cu privire la vanzarile facute catre terti. Instiintarea trebuie sa arate bunurile vandute contra numerar si cele vandute pe credit. Pentru vanzarile pe credit trebuie sa indice numele si adresa fiecarui debitor, suma datorata, termenul de plata si cambiile sau garantiile primite.

Daca prin contract nu au fost stabilite termenele la care trebuie informat consignantul asupra vanzarilor, aceste informari se fac cel mai tarziu la finele fiecarei saptamani pentru toate operatiunile saptamanii respective.

Bunurile primite in consignatie fiind vandute pe seama consignantului, consignatarul are obligatia sa remita consignantului, la termenele prevazute in contract pretul tuturor bunurilor vandute contra numerar si toate sumele rezultate din incasarea creantelor provenite din vanzarea acestor bunuri, pana la concurenta preturilor lor, precum si cambiile si garantiile primite de la comparator (art.19 din lege).

In cazul in care prin contract nu au fost stabilite termenele pentru indeplinirea acestei obligatii, consignatarul trebuie sa predea consignantului, cel mai tarziu la finele fiecarei saptamani, toate sumele de bani, cambiile si garantiile primite.

Asupra sumelor de bani sau a valorilor rezultate din vanzarea bunurilor primite in consignatie, consignatarul nu poate face nici un fel de acte de dispozitie pana la remiterea lor catre consignant. Legea consider pe consignatar un simplu depozitar al sumelor si valorilor mentionate.

In virtutea obligatiei de a da socoteala la indeplinirea mandatului, consignatarul este obligat sa restituie consignantului in temeiul convenit. In cazul neridicarii bunului, consignantul este obligat la plata despagubirilor pentru prejudiciul cauzat.

In sfarsit, in cazul falimentului consignatarului, consignantul va putea revendica bunurile incredintate sau pretul lor neachitat ( art.50 din legea 64/1995 ).

In primul rand, potrivit art. 5 din Legea nr. 178/1934, consignatarul este obligat sa ia toate masurile pentru conservarea si pastrarea bunurilor ce iau fost incredintate si, in consecinta, tot el va raspunde pentru orice lipsa, pierdere sau deteriorare provenita din culpa sa ori a prepusilor sai. Printre aceste masuri figureaza si obligatia inscrisa in art. 6, privind asigurarea bunurilor la o societate, acceptata de consignant. Consignatarul se considera de drept in culpa si raspunde pentru orice pagube produse in caz fortuit sau forta majora, daca nu a procedat la asigurarea bunurilor sau in cazul in care contractul de asigurare sa reziliat pentru neplata in termen a primelor de asigurare.

In vederea identificarii bunurilor date in consignatie, consignatarul este obligat a pastra marfurile primite in ambalajele lor originale si a conserva intacte etichetele, marcile si orice alte semne exterioare, asa cum au fost aplicate de consignant. In cazul in care contractul de consignatie prevede un anumit loc de depozitare sau inmagazinare a bunurilor incredintate, consignatarul este oprit a muta sau a depozita in alt loc aceste bunuri.

Atunci cand conventia nu prevede un anumit loc de depozitare, consignatarul poate inmagazina sau depozita marfurile incredintate lui numai in locuri a caror folosinta o are pe baza de acte scrise cu data certa sau vizata de Administratia Financiara, fiind obligat a face cunoscut de indata consignantului locul de depozitare a marfurilor si orice mutare a lor.



Conform art. 10 din Legea nr. 178/1934, toate cheltuielile de conservare si desfacere a marfurilor privesc pe consignatar, afara numai daca a intervenit o conventie contrara.

Esential este ca, atata timp cat bunul se afla la consignatar pana in momentul vanzarii, el ramane proprietatea consignantului astfel ca, riscul pieirii fortuite a bunului va fi suportat de acesta. Fiind un simplu depozitar al bunului, consignatarul nu va putea fi urmarit de creditorii sai personali asupra acestor bunuri.

Pretul la care urmeaza a fi vandut bunul, precum si termenul de vanzare sunt fixate consignant care va putea cere oricand inapoierea bunului, chiar inaintea termenului stabilit, dar va datora o anumita taxa.

Strans legat de raspunderea consignatarului pentru deteriorarea lucrurilor primite in consignatie este si problema viciilor aparente sau ascunse ale acestora. Exonerarea de raspundere a consignatarului este conditionata de comunicarea viciilor catre consignant, in termen de doua zile de la primirea bunurilor, in cazul viciilor aparente ( afara daca conditiile in care se afla lucrurile primite ar necesita un termen mai lung), iar in cazul viciilor ascunse in termen de doua zile de la descoperirea lor. Pe de alta parte, daca, datorita viciilor sale ascunse, bunul l-ar prejudicia pe consignatar, atunci consignantul va datora daune-interese.

Ca o masura de siguranta, legea recunoaste consignantului dreptul de a controla si verifica, oricand, bunurile incredintate consignatarului si de a proceda la inventarierea lor. Acest drept poate fi executat, la nevoie, in baza unei ordonante presedentiale.

In al doilea rand, consignatarul are obligatia sa execute mandatul dat de consignant. Astfel, in indeplinirea insarcinarii primite, consignatarul trebuie sa actioneze in limitele imputernicirii date de consignant. In acest sens, art.11 din lege prevede: „Consignatarul nu poate vinde sau instraina bunurile ce au fost incredintate in consignatie decat in conditiile prevazute in contract”. El este obligat a contabiliza toate operatiunile referitoare la bunurile incredintate lui in consignatie, in asa mod incat controlul si verificarea lor sa se poata face cu usurinta( art.17, al.1 din lege).

Consignatarul, conform art.14 din lege, va putea vinde pe credit, daca prin contract a fost stipulata o astfel de clauza. In lipsa unei asemenea clauze, daca a vandut pe credit, consignatarul este conform art.15, solidat raspunzator de pretul marfurilor.

Consignatarul trebuie sa vanda, astfel, lucrurile incredintate in consignatie, in conditiile si la preturi prevazute in contract sau la pretul curent al pietei, in absenta unei stipulatii contractuale. Fara consimtamantul consignantului, consignatarul nu va putea vinde lucrul la un pret mai mic decat cel convenit, dar nu exista nici un impediment in a-l vinde la un pret mai mare.

Consignatarul este obligat sa informeze pe consignant, la termenele contractuale sau, in lipsa, la finele fiecarei saptamani, cu privire la vanzarile facute, aratand lucrurile vandute contra numerar si cele vandute pe credit, iar pentru acestea din urma, trebuie sa indice numele si adresa fiecarui debitor, suma datorata, termenul de plata, cambiile si garantiile primite.

Intrucat operatiunile se fac pe seama consignantului, consignatarul va fi obligat sa remita acestuia, la termenele prevazute in contract, pretul tuturor bunurilor vandute contra numerar si toate sumele rezultate din incasarea creantelor provenite din vanzarea acestor bunuri pana la concurenta preturilor lor, precum si cambiile sau garantiile primite.

Intrucat operatiunile se fac pe seama consignantului, consignatarul va fi obligat sa remita acestuia, la termenele prevazute in contract, pretul tuturor bunurilor vandute contra numerar si toate sumele rezultate din incasarea creantelor provenite din vanzarea acestor bunuri pana la concurenta preturilor lor, precum si cambiile si garantiile primite de la cumparator ( art.19 din lege). Daca in contract nu s-au prevazut astfel de termene, consignatarul va trebui sa predea consignantului, cel mai tarziu la finele fiecarei saptamani toate sumele de bani, cambiile si garantiile primite, fiindu-i interzis consignatarului sa faca acte de dispozitie asupra acestor sume, pana la remiterea lor catre consignant, deoarece legea il considera pe consignatar ca simplu depozitar al sumelor si valorilor mentionate.

In calitatea sa de proprietar al bunurilor predate, consignatarul este in drept sa modifice oricand conditiile de vanzare, daca prin contract nu s-a prevazut altfel. Potrivit art.11, al.2 din lege, modificarea este obligatorie pentru consignatar, din momentul cand ii este adusa la cunostinta in scris.

In temeiul obligatiei de a da socoteala la implinirea mandatului, consignatarul este obligat sa restituie consignantului bunul incredintat in consignatie, in starea in care l-a primit, daca acesta nu a fost vandut in termenul convenit. In cazul neridicarii bunului, consignantul este obligat la plata despagubirilor pentru prejudiciul cauzat iar in caz contrar consignatarul il va putea valorifica recurgand la oferta reala urmata de consemnatie, potrivit dreptului comun ( art.1114-1121 C. civ. si art.586-590 C .pr. civ).

In cazul falimentului consignatarul, consignantul, in calitatea sa de proprietar, va putea revendica bunurile incredintate sau pretul lor neachitat.

Raporturile dintre consignatar si tertii cumparatori

Functia de intermediere indeplinita de consignatar, care actioneaza in nume propriu in raporturile stabilite cu tertele persoane, prin incheierea contractelor de vanzare, il pune intr-o pozitie juridica in principiu analoga celei a comisionarului. In consecinta, aplicand pentru identitate de ratiune art. 406 C.com., deducem ca si consignatarul este direct obligat catre cumparator cu care a contractat, ca si cum afacerea ar fi fost a sa proprie. Pe de alta parte, consignantul nu are actiune impotriva cumparatorilor cu care a contractat cash intermediarul si nici acestia nu au actiune contra consignantului.

In cadrul contractului de consignatie, spre deosebire totusi de efectele comisionului, consignantul isi poate exercita personal fata de tertul cumparator drepturile de creanta derivand dintr-o vanzare incheiata pe credit de catre intermediar, in conditiile amintite mai sus.

Remunerarea consignatarului.

In lipsa de cauza contractuala diferita, consignatorul are dreptul sa retina, cu titlu de beneficiu, diferenta dintre pretul convenit cu consignantul si cel efectiv realizat din vanzarile cu tertii cumparatori, desigur mai mare.

In cazurile in care in raporturile dintre consignant si intermediar nu s-a precizat pretul si aceasta nu rezulta nici din alte inscrisuri, iar vanzarile catre terti au fost incheiate la preturile curente ale pietei, consignatarul se poate adresa justitiei pentru a fixa retributia ce i se cuvine (art. 12).

Pretul de vanzare a marfurilor.

Consignatarul este obligat sa se conformeze clauzelor convenite, iar daca prin contract nu sa prevazut nimic in aceasta privinta, sa vanda marfurile „la preturile ale pietei curente” (art. 11), desigur in functie de cotatiile din tara intermediarului. In practica se obisnuieste inserarea unor clauze cu un continut mai flexibil, potrivit carora intermediarul se angajaza sa vanda marfa „la cel mai bun pret rentabil pe piata” .

Daca intermediarul a comunicat consignantului preturile efectiv obtinute, pe masura vanzarilor incheiate, fara ca acesta sa fi formulat nici o obiectie, se deduce ca au fost confirmate, astfel incat nu mai pot fi ulterior contestate, spre a se pretinde o diferenta in plus.

In raporturile cu propria clientela, consignatarul trebuie sa vanda marfurile contra numerar si numai prin exceptie pe credit, informandu-l pe consignant in mod periodic asupra derularii operatiilor. In cazul vanzarii marfii pe credit, consignantul raspunde solidar cu debitorul-cumparator pentru plata pretului la termen (art.13). Pana atunci, intermediarul poate face in mod valabil fata de debitori si de terti actele care sunt necesare referitor la creanta si in special incasarea creditului, luarea oricaror masuri asiguratorii, initierea de proceduri pentru a realiza plata.

Titular al creantei aratate este desigur consignantul. In consecinta, la prima sa cerere consignatarul trebuie sa notifice debitorului-cumparator originea si natura creantei; din momentul notificarii, consignatarul nu mai poate face nici un act valabil cu privire la creanta respectiva, acest drept apartinand consignantului. Dar chiar inainte de notificare, precum si in cazul in care intermediarul refuza sa o efectueze, consignantul poate oricand sa popreasca sumele datorate in mainile debitorilor, fara dare de cautiune.

Regimul bunurilor incredintate in consignatie

Spre deosebire de vanzare, contractul de consignatie, care trebuie intocmit in forma scrisa, nu transmite consignatarului proprietatea bunurilor ce i-au fost incredintate in scopul desfacerii pe propria piata comerciala, el nefiind un cumparator (art.3 legea 178/1934). Acest drept trece direct de la consignant la terta persoana, care dobandeste marfa prin contractul incheiat cu intermediarul, de altfel ca in orice raporturi uzuale de comision (vz. nr 175).

Pana atunci, consignantul pastreaza toate drepturile ce-i apartin asupra bunurilor predate consignatarului si poate oricand dispune de ele, afara de stipulatie contrara. In calitatea aratata consignantul are, de asemenea, posibilitatea, in caz de faliment al consignatarului, sa le revendice, daca mai exista in materialitatea lor, iar in celelalte cazuri sa-si exercite drepturile decurgand din subrogatia reala, conform regulei pretium supcedit loco rei, asupra pretului inca neplatit (art. 21). Intermediarul nu este insa autorizat sa exercite, in raporturile cu consignantul, dreptul de retentie nici asupra bunurilor ce i-au fost predate in consignatie nici asupra sumelor sau valorilor rezultate din vanzare (art. 20).



Sectiunea 2

Drepturile si obligatiile consignantului

In primul rand consignantul are obligatia sa predea consignatarului bunurile mobile care urmeaza a fi vandute. Consignatarul isi poate implini obligatia numai daca bunurile care trebuie vandute tertilor sunt puse la dispozitia sa. De aceea, in temeiul contractului de consignatie, consignantul este obligat sa predea consignatarului aceste bunuri.

Asa cum am mai precizat, prin contractul de consignatie nu se transmite consignatarului dreptul de proprietate asupra bunurilor care i-au fost incredintate. Consignatarul este un simplu detentor al bunurilor primite de la consignant.

Potrivit art.1, al.2 al Legii nr.178/1934, bunurile se pot preda consignatarului toate de o data sau treptat, prin note sau facturi succesive emise in temeiul contractului.

Pentru a se apara de pierderi, consignantul isi rezerva dreptul de proprietate asupra marfurilor pana in momentul vanzarii lor si chiar pana la incasarea si depunerea sumelor in contul sau. Astfel, vor rezulta urmatoarele consecinte:

Ø   riscul pieirii fortuite sau pentru caz de forta majora al lucrului ramane in sarcina consignantului;

Ø   consignantul poate cere oricand inapoierea lucrului de la consignatar, chiar inaintea termenului stabilit, total sau in parte, fara preaviz, in schimbul unei taxe. In cazul in care consignatarul refuza restituirea bunurilor, ca procedura judiciara va putea fi folosita ordonanta presedentiala, prevazuta de art.581 C. pr. civ. Potrivit art.4 din Legea nr.178/1934, ordonanta va fi data fara citarea partilor , cand contractul de consignatie a fost incheiat in forma autentica, si cu citirea acestora, cand contractul s-a incheiat sub semnatura privata.

Ordonanta presedentiala mai poate fi folosita si in caz de opozitie a consignatarlui la actiunea de control si verificarea bunurilor incredintate, consignantul fiind indreptatit, potrivit art.4 din Legea nr.178/1934, sa ceara oricand inventarierea lor.

Ø   in virtutea calitatii de proprietar a consignantului si potrivit art.11, al.2 din lege, acesta poate modifica oricand, in mod unilateral conditiile de vanzare, daca in contract nu s-a prevazut altfel;

Ø   daca datorita viciilor ascunse lucrurile l-ar putea prejudicia pe consignatar, consignantul va datora daune interese.

In al doilea rand, consignantul este obligat la plata remuneratiei cuvenite consignatarului pentru serviciile prestate de acesta in temeiul contractului. Astfel, consignantul are obligatia de a remunera pe consignatar pentru serviciile prestate, fie sub forma forfetara , fie procentual in functie de pretul lucrului. Daca in contract nu s-a prevazut remuneratia consignatarului, acesta va avea dreptul numai la suprapreturile ce se vor obtine din vanzari, adica la diferenta dintre preturile efectiv realizate din vanzari si cele prevazute in contractul de consignatie sau in note. La cererea consignatarului, instanta poate stabili remuneratia acestuia daca in contractul de consignatie nu s-a prevazut pretul de vanzare al lucrurilor, iar acestea au fost vandute de consignatar la preturile curente.

Consideram, de lege ferenda, ca ar trebui sa prevada in Legea nr. 178/1934 obligatia consignantului de a stabili in contract, inca de la incheierea acestuia, remuneratia cuvenita consignatarului pentru serviciile prestate, deoarece avand in vedere caracterul bilateral si oneros al contractului este necesar sa se realizeze un echilibru contractual si valoric al prestatiilor partilor. Astfel, obligatia consignantului de plata a remuneratiei cuvenite consignatarului, va fi o obligatie legala nu contractuala.

O dispozitie care vine in contradictie cu prevederile referitoare la dreptul de retentie, recunoscut in cazul contractului de comision sau de mandat este inscrisa in art.20 din lege. Potrivit acestei prevederi consignatarul nu poate exercita fata de consignant nici un drept de retentie, nici asupra bunurilor incredintate, nici asupra sumelor sau valorilor rezultate din vanzarea acelor bunuri. Avand in vedere ca consignatarul trebuie sa-si indeplineasca obligatiile cu diligenta unui bun comerciant iar contractul de consignatie e o varietate a contractul de comision, in cazul caruia este recunoscut dreptul de retentie al comisionarului, considerand ca, de lege ferenda, trebuie sa se prevada intr-o viitoare legislatie dreptul de retentie pe care consignatarul sa-l exercite, fie asupra bunurilor incredintate in consignatie, fie asupra sumelor sau a valorilor rezultate din vanzarea acestor bunuri, in cazul in care nu-si primeste remuneratia cuvenita.

In sustinerea acestei idei trebuie avuta in vedere calitatea de depozitar pe care legea o atribuie consignatarului precum si art.1619 C. civ. prin care este prevazut dreptul de retentie al depozitarului.

Consignantul are obligatia sa restituie cheltuielile facute de consignatar cu indeplinirea insarcinarii primite. Astfel, daca in indeplinirea insarcinarii primite, consignatarul a facut anumite cheltuieli consignantul are obligatia sa restituie sumele de bani respective.

Din aceste cheltuieli se inteleg sumele de bani avansate pentru conservarea si desfacerea bunurilor predate in consignatie, in cazul cand nu s-a convenit altfel prin contractul de consignatie (potrivit art. 10 din lege).

In acelasi timp, daca consignatarul a suferit un prejudiciu in executarea contractului, cheltuielile ocazionate se vor include in suma pe care consignantul este tinut sa i-o plateasca consignatarului.

Din contractul incheiat rezulta anumite obligatii pentru consignant:

a) Consignantul are obligatia sa predea consignatarului bunurile mobile care urmeaza a fi vandute.

Consignatarul isi poate indeplini insarcinarea numai daca bunurile care trebuie vandute tertilor sunt puse la dispozitia sa. De aceea, in temeiul contractului de consignatie, consignantul este obligat sa predea consignatarului aceste bunuri.

Potrivit legii, bunurile se pot preda consignatarului toate deodata sau treptat, prin note sau facturi succesive, emise pe temeiul contractului (art.1, alin2 din Lege).

De remarcat ca, prin contractul de consignatie nu se transmite consignatarului dreptul de proprietate asupra bunurilor ce i-au fost incredintate (art.3 din Lege). Consignatarul este un simplu detentor al bunurilor primite de la consignant.

Ramanand titular al dreptului de proprietate, consignantul va putea dispune oricand de bunurile incredintate consignatarului, afara de stipulatie contrara in contract.

In consecinta, consignantul poate relua si ridica, oricand chiar daca contractul a fost incheiat pe durata determinata, toate sau o parte din bunurile incredintate consignatarului, fara nici un preaviz.

In cazul unui refuz al consignatarului, reluarea bunurilor se va putea face in temeiul unei ordonante presedentiale (art.581 Codul de procedura civila). Ordonanta se va da fara citarea partilor, cand contractul de consignatie a fost incheiat in forma autentica sau cu citarea acestora, cand contractul s-a incheiat sub semnatura privata (art.4 din Lege).

In calitatea sa de proprietar al bunurilor, consignantul are dreptul sa controleze si sa verifice, oricand, bunurile incredintate consignatarului, putand proceda la inventarierea lor. Pentru exercitarea acestui drept, consignantul va putea obtine ,oricand, ordonanta presedentiala, in caz de opunere a consignatarului (art.8 din Lege).

In sfarsit, pastrand dreptul de proprietate asupra bunurilor, consignantul poate modifica, oricand, in mod unilateral, conditiile de vanzare, daca in contract nu se prevede altfel ( art.11, alin.2 din Lege).

b) Consignantul este obligat la plata remuneratiei cuvenite consignatarului.

In schimbul serviciilor prestate, consignatorul are dreptul la remuneratie. Acesta se stabileste forfetar ( o suma fixa ) ori procentual (in raport de pretul bunului) in contractul de consignatie.

In cazul in care prin contract nu s-a prevazut retributia cuvenita consignatorului, acesta va avea dreptul numai la “ suprapreturile ce le va obtine din vanzari” , adica la diferenta intre preturile efectiv realizate din vanzarile facute si preturile prevazute in contractul de consignatie sau note, facturile si dispozitiile consignantului.

Daca nu au fost stabilite in nici un mod preturile de vanzare a bunurilor, iar bunurile au fost vandute de consignator la pretul curent, remuneratia se va putea stabili de catre instanta judecatoreasca la cererea consignatorului.

Problema care se pune este daca plata remuneratiei este garantata consignatorului cu privilegiul special asupra bunurilor consignantului, pe care le detine in executarea contractului de consignatie desi acest privilegiu, consacrat in material mandatului comercial ; se aplica si in contractul de comision (art.405, alin.2 Codul Comercial), totusi el nu-si gaseste aplicarea in cazul contractului de consignatie.



Intr-adevar, potrivit art.20 din Lege, consignatorul nu poate exercita nici un drept de retentie, nici asupra bunurile incredintate lui in consignatie, nici asupra sumelor sau a valorilor rezultate din vanzarea acestor bunuri.

c) Consignantul are obligatia sa restituie cheltuielile facute de consignatar cu indeplinirea insarcinarii primite

Daca in indeplinirea insarcinarii primite, consignatarul a facut anumite cheltuieli consignantul are obligatia sa restituie sumele de bani respective.

Prin cheltuielile facute in executarea insarcinarii trebuie intelese sumele de bani avansate pentru conservarea si desfacerea bunurilor predate in consignatie, in cazul convenit astfel prin contractul de consignatie (art.10 din Lege).

Totodata, cheltuielile includ si despagubirile cuvenite consignatorului pentru prejudicial suferit in executarea contractului

Sectiunea 3

Efectele executarii contractului

In temeiul contractului de consignatie, consignantul incredinteaza consignatarului anumite bunuri spre a le vinde pe seama consignantului. Deci, pe baza imputernicirii primite, consignatarul va incheia anumite acte de vanzare-cumparare cu tertii. Consignatarul incheie contractele in nume propriu, dar pe seama consignantului.

Prin incheierea contractelor de vanzare-cumparare se stabilesc raporturi juridice intre consignatar, in calitate de vanzator si terti, in calitate de cumparatori.

In consecinta, prin aceste contracte nu se stabilesc raporturi juridice intre consignant si terti. Intrucat insa contractele de vanzare-cumparare se incheie pe baza insarcinarii consignantului si pe baza acestuia, transferal dreptului real si al riscurilor opereaza direct intre consignant si terti.

Concluzia se bazeaza si pe faptul ca, asa cum am aratat, prin incredintarea bunurilor in consignatie, consignatarul nu devine proprietarul bunurilor respective, ci consignantul pastreaza aceasta calitate.

Aceleasi considerente fac ca pretul bunurilor incasat de la terti sa fie remis consignantului.

Consignatarul incheie contractele in nume propriu dar pe seama consignantului. Pe baza imputerniciri primite, consignatarul va incheia anumite acte de vanzare-cumparare cu tertii. Prin incheierea acestor contracte se stabilesc raporturi juridice intre consignatar, in calitate de vanzator si terti, in calitate de cumparatori. Astfel, intre consignatar si tertul cumparator se vor aplica regulile de la contractul de vanzare-cumparare.

Desi consignatarul incheie contractul in numele sau, el nu este proprietarul bunului. Intrucat insa contractul de vanzare-cumparare se incheie pe baza insarcinarii consignantului pe seama acestuia, transferul pretului real si al riscurilor opereaza direct intre consignant si terti. In consecinta, prin aceste contracte nu se stabilesc raporturi juridice intre consignant si terti.

Atata timp cat consignatarul vinde bunul in numele sau personal tertul va avea o actiune directa impotriva lui. Fiind insa un simplu intermediar, consignatarul chiar daca si-ar fi asumat anumite obligatii fata de tertul cumparator (garantarea pentru viciile ascunse), aceste obligatii se rasfrang asupra patrimoniului consignantului.

Sectiunea 4

Raspunderea determinata de nerespectarea obligatiilor

Nerespectarea obligatiilor din contractul de consignatie atrage raspunderea partii in culpa. Potrivit legii, aceasta raspundere este o raspundere civila sau o raspundere penala.

Raspunderea civila:

Din contractul de consignatie rezulta anumite obligatii pentru consignant si consignator. Cum intre consignant si consignatar se stabilesc raporturi juridice ca si cele dintre mandate si mandatar, pentru nerespectarea obligatiilor se angajeaza raspunderea civila contractuala a partii in culpa, in conditiile stabilite de lege pentru contractul de mandat.

Raspunderea penala:

Potrivit art. 23 din lege se sanctioneaza penal consignatarul care savarseste urmatoarele fapte:

a)   insusirea bunurilor incredintate in consignatie ori instrainarea lor in alt mod sau in alte conditii decat cele prevazute in contract, precum si nerestituirea bunurilor la cerea consignantului;

b)  neremiterea catre consignant a sumelor de bani, a cambiilor sau a valorilor incasate ori primite ca pret al bunurilor vandute;

c)   neefectuarea notificarilor cerute de art. 13 din lege.

Pentru toate aceste fapte legea prevede limite de pedeapsa mari cum ar fi inchisoare de la doua luni la doi ani si amenda. Din categoria incriminarilor sanctionate in limita de pedeapsa mai usoare fac parte: neefectuarea cu rea-credinta a instiintarilor prevazute de lege (se considera de rea credinta consignatarul care, in termen de trei zile libere de la cerea scrisa a consignantului, nu i-a facut instiintarea sus aratata); efectuarea de instiintari neexacte referitoare la situatia vanzarilor si a incasarilor; omisiunea de a notifica consignantului orice urmarire indreptata asupra valorilor rezultate din vanzarea lor de indata ce ar fi avut stiinta de acele urmariri; inlaturarea, distrugerea, deteriorarea ambalajelor, etichetelor, marcilor sau oricaror alte semne exterioare aplicate de consignant asupra marfurilor incredintate in consignatie; depozitarea sau mutarea marfurilor incredintate in contra dispozitiilor contractului sau a dispozitiilor din lege; refuzul de a pune la dispozitia consignantului, la cerea acestuia, registrele speciale de consignatie in cazul cand contractul prevede tinerea unor asemenea registre.

Daca faptele mentionate mai sus sunt savarsite de o persoana juridica sanctiunile se vor aplica reprezentantilor legali si prepusilor vinovati de savarsirea faptelor. Persoana juridica este solidar responsabila, cu reprezentantii si prepusii ei pentru repararea prejudiciilor cauzate consignantului. In plus, persoana juridica va fi sanctionata cu o amenda civila.

Potrivit art. 3 alin. 2 din Legea nr.178/1934, contractul de consignatie este revocabil de catre consignant in orice moment, chiar daca a fost incheiat pe o durata determinata afara de stipulatia contrara in contract









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 918
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site