Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


STRATEGIA P.F.R. PENTRU ADERAREA LA SPATIUL SCHENGEN

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




STRATEGIA P.F.R. PENTRU ADERAREA

LA SPATIUL SCHENGEN





Consideratii Generale

Acquis-ul Schengen

Tratatul instituind Comunitatea Europeana a urmarit sa consolideze integrarea europeana si sa permita ca spatiul Comunitatii Europene sa devina o piata interna comuna si un spatiu al libertatii, securitatii si justitiei. Tratatul Comunitatii Europene (art. 7/ paragraful 2) stipuleaza ca: „Piata interna cuprinde un spatiu fara granite interioare, in care circulatia libera a persoanelor, marfurilor, serviciilor si capitalului este garantata conform acestui tratat”. Textul s-a interpretat de catre statele membre prin faptul ca nu granitele intre statele membre ale comunitatii europene trebuie desfiintate, ci doar controalele oricarui tip de trafic transfrontalier. Mentalitatile si conditiile concrete de ordin practic au demonstrat ca nu toate statele din Comunitatea Europeana erau pregatite sa desfiinteze controalele la frontierele interne.

Aceste prevederi din tratat au constituit baza nu atat pentru sistemul Schengen, ci mai degraba pentru negocieri ulterioare la nivelul statelor membre ale Comunitatii Europene pentru includerea de masuri compensatorii care sa asigure securitatea interna dupa desfiintarea controalelor la frontierele interne.

Istoricul evolutiei asocierii Schengen a inceput in anul 1984 cand Consiliul European de Fontainbleau, din 15-26 iunie, a elaborat Declaratia privind eliminarea controalelor politienesti si vamale la frontierele interne privitoare la circulatia persoanelor si a marfurilor. Din acel moment s-au semnat documente bilaterale, cum ar fi: Acordul germano-francez incheiat in 13 iulie 1984, care de altfel, in urma evolutiei ulterioare nu a intrat niciodata in vigoare – prevedea desfiintarea completa a controalelor la frontiera; Memorandumul guvernelor stratelor Benelux din 12 decembrie 1985 remis guvernelor german si francez referitor la controlul trecerii frontierelor lor. Se poate afirma ca aceste intelegeri intre cele cinci state, cunoscute sub numele de Grupul Schengen, trebuie considerate drept precursoare al viitorului Acord Schengen deoarece se refereau in principal la un asa-numit „procedeu de control fara timpi de asteptare”, cu alte cuvinte la renuntarea efectuarii controalelor sistematice asupra traficului la intrarea si iesirea in/din tara respectiva.

Evolutia social-economica si politica a celor cinci state vest-europene dezvoltate, precum si o serie de considerente de ordin practic, privind libertatea tranzitului de calatori, mijloace de transport, capital, marfuri si servicii in cadrul frontierelor lor interioare, au constituit obiectul Acordului Schengen incheiat la 14 iunie 1985 intre Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania si Franta.

Acordul Schengen a fost semnat la bordul navei “Princesse Marie-Astrid” aflat pe raul Moselle, langa localitatea luxemburgheza Schengen (care a dat denumirea Acordului si ulterior a spatiului format din statele membre) aflata la granita cu Franta si Germania.

Scopul “Acordului intre statele Uniunii Economice Benelux, al Republicii Federale Germania si al Republicii Franceze privind eliminarea graduala a controalelor la frontierele comune” era eliminarea controalelor la frontierele interne si armonizarea controalelor la frontierele externe.

Acest Acord a avut temei juridic Titlul III A din Tratatul instituind Comunitatea Europeana si se compunea din 33 de articole.

In prezent, 24 state europene sunt membre cu drepturi depline in Acordul Schengen. Acestea sunt: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia si Slovacia.

Printre cele mai importante masuri adoptate de catre statele Schengen au fost:

eliminarea controalelor la frontierele interne si stabilirea unui set de reguli pentru trecerea frontierelor externe

separarea fluxurilor de pasageri in porturi si aeroporturi

armonizarea regulilor referitoare la conditiile de acordare a vizelor

stabilirea unor reguli pentru solicitantii de azil

introducerea unor reguli referitoare la supravegherea si urmarirea transfrontaliera pentru fortele de politie din statele Schengen

intarirea cooperarii judiciare prin intermediul unui sistem rapid de extradare si implementare a deciziilor judecatoresti

crearea Sistemului Informatic Schengen

Toate aceste masuri, impreuna cu Acordul Schengen, Conventia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre Comitetul Executiv Schengen stabilit in 1990, precum si protocoalele si acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen.

Initial, acquis-ul Schengen nu a facut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest lucru s-a schimbat insa odata cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, in data de 2 octombrie 1997, intrat in vigoare la data de 1 mai 1999. Un Protocol atasat Tratatului de la Amsterdam incorporeaza acquis-ul Schengen in cadrul legislativ si institutional al Uniunii Europene.

Potrivit articolului 8 al Protocolului Schengen, Romania trebuie sa accepte in totalitate acquis-ul Schengen.

Exista doua categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:

Prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne (Categoria I, etapa pre-aderare la UE)

Prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne (Categoria II, etapa post-aderare la UE)

Prevederile din prima categorie trebuie aplicate pana la momentul aderarii la UE si nu sunt supuse procesului de evaluare Schengen

Prevederile din a doua categorie trebuie implementate si aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele interne si sunt supuse procesului de evaluare Schengen. In acest context Romania trebuie sa-si demonstreze capacitatea de a indeplini cerintele relevante din acquis-ul Schengen intr-o maniera corecta, uniforma si eficienta, fiind supusa apoi unei decizii unanime a Consiliului UE.

Art. 4 (1) si (2) din Tratatul de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana face distinctia intre prevederile care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre aplicabile in Romania de la data aderarii si prevederile direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, care se aplica numai in temeiul unei decizii adoptate de Consiliu in acest sens.

De asemenea, Tratatul de Aderare face referire la procesul de evaluare Schengen, care va verifica, in conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile in materie, indeplinirea conditiilor necesare aplicarii tuturor partilor in cauza din acquis:

Dispozitiile acquis-ului Schengen care au fost integrate in cadrul Uniunii Europene si actele care se intemeiaza pe acestea sau care sunt conexe acestuia si care nu sunt prevazute la alineatul (1) desi sunt obligatorii pentru Romania de la data aderarii, se aplica pe teritoriul fiecaruia dintre aceste state membre numai in temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu in acest sens, dupa verificarea, in conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile in materie, a indeplinirii pe teritoriul respectivului stat a conditiilor necesare aplicarii tuturor partilor in cauza din acquis.

Descrierea procesului de aderare la spatiul Schengen/mecanisme de evaluare

Implementarea si aplicarea prevederilor din Categoria II presupune ca toate pre-conditiile legislative, operative si tehnice sa fie indeplinite, in special cerintele referitoare la accesul la SIS si la un control eficient al frontierelor externe. In acest context, Romania trebuie sa tina cont inclusiv de recomandarile si cele mai bune practici reliefate in cadrul evaluarilor Schengen care se deruleaza in alte state membre UE.

Procesul de evaluare consta in verificarea indeplinirii tuturor conditiilor necesare implementarii depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune ca Romania trebuie sa-si demonstreze capacitatea de a indeplini cerintele acquis-ului Schengen intr-o maniera uniforma, corecta, consistenta si eficienta. Evaluarea Schengen este in responsabilitatea Grupului de Lucru Evaluare Schengen, in cadrul Consiliului UE.

Prima parte a procesului de evaluare consista in completarea unui chestionar extins, care va fi remis Romaniei. Acest chestionar va contine intrebari detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea si aplicarea prevederilor Categoriei II. Raspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent de catre echipa de evaluare, pentru a permite Consiliului sa analizeze capacitatea Romaniei de aplica, in practica, prevederile Categoriei II.

In momentul in care au fost obtinute suficiente informatii, vor fi demarate vizite de evaluare, pentru verificarea, in teren, a pregatirilor.

Dupa finalizarea acestor vizite, va fi redactat un raport care va analiza stadiul de pregatire a Romaniei pentru aplicarea prevederilor Categoriei II. Acest raport poate include recomandari pentru corectarea sau imbunatatirea aspectelor mai putin satisfacatoare. De asemenea, pot fi efectuate vizite suplimentare, dupa trecerea unei perioade de timp, pentru a verifica remedierea eventualelor aspecte negative.

Raportul final al Grupului de Evaluare Schengen va fi prezentat Consiliului UE care va adopta decizia necesara prin care va autoriza aplicarea prevederilor Categoriei II la data/datele pe care le considera adecvate.

Sintetic, etapele pentru aderarea la spatiul Schengen sunt urmatoarele:

Aderarea la Uniunea Europeana (01 ianuarie 2007)

Transmiterea de catre Romania a unei Declaratii de pregatire (Declaration of readiness), privind pregatirea pentru demararea procesului de evaluare Schengen (Romania trebuie sa propuna o data privind inceperea procesului de evaluare).

Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul Consiliului European) va decide un calendar referitor la demararea procesului de evaluare Schengen.

Consiliul JAI va decide demararea procesului de evaluare Schengen

Transmiterea catre Romania a unui chestionar extins care va contine intrebari detaliate despre aspectele relevante pentru implementarea si aplicarea acquis-ului Schengen categoria II (aplicabil la data aderarii la Schengen).

Completarea de catre Romania a chestionarului si transmiterea acestuia catre Consiliu

Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de intrebari suplimentare, chestionare, etc.

Luarea de catre Statele Membre a deciziei de ridicare a controalelor la frontierele interne (aderarea la Schengen).

Planul de Actiune Schengen, principalul document programatic la nivel national pentru pregatirea aderarii la spatiul Schengen

Planul de Actiune Schengen

In contextul negocierilor privind Capitolul 24 - Justitie si Afaceri Interne, statele membre UE au solicitat tarilor candidate, inclusiv Romania, prezentarea unui plan de actiune pentru aplicarea criteriilor preliminare participarii la spatiul Schengen.

La 30 noiembrie 2001, Guvernul Romaniei a transmis Conferintei pentru Aderare Romania - Uniunea Europeana Documentul de Pozitie pe Capitolul 24 Justitie si Afaceri Interne, care a avut ca anexa Planul de Actiune Schengen. Documentul de pozitie a prezentat stadiul la acea data si masurile avute in vedere a fi adoptate, precum si pozitia fata de acquis-ul comunitar, in urmatoarele domenii: supravegherea si controlul frontierelor externe, politica de vize, cooperarea politieneasca, droguri, cooperarea judiciara in materie penala, extradare, arme de foc si munitii, Sistemul Informatic Schengen, protectia datelor personale. Acquis-ul Schengen a fost acceptat in totalitate si nu au fost solicitate perioade de tranzitie sau derogari.

Scopul Planului de Actiune Schengen este identificarea si prioritizarea actiunilor care urmeaza sa fie adoptate pentru indeplinirea preconditiilor pentru implementarea completa a acquis-ului Schengen, cat de curand posibil, precum si implementarea graduala a acestuia, in functie de calendarul de aderare la UE si Schengen. Conform practicii Planul de actiune Schengen a fost revizuit anual, in sedinta Guvernului Romaniei din data de 30.05. 2007 fiind aprobata ultima varianta a documentului.

Structura PAS urmareste modelul recomandat de Comisia Europeana. Fiecare sectiune indica acquis-ul Schengen relevant, descrie situatia actuala, precum si masurile legislative, institutionale, administrative-tehnice prevazute pentru adoptarea si implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru masurile avute in vedere. De asemenea, sunt indicate institutii responsabile pentru implementarea acestor masuri.

Planul de Actiune Schengen marcheaza distinctia clara intre momentul aderarii Romaniei la UE si momentul aderarii la Conventia Schengen. Planificarea procesului de implementare a Conventiei Schengen este realizata printr-o abordare in doua etape, care acopera atat perioada de pre-aderare la UE cat si perioada care urmeaza aderarii la UE si se situeaza inaintea ridicarii controalelor la frontierele interne (membru Schengen deplin).

Procesul de revizuire a Planului de Actiune Schengen

Revizuirea Planului de Actiune Schengen se efectueaza anual, pe baza evolutiilor acquis-ului in perioada ulterioara ultimei revizuiri, si implica desfasurarea urmatoarelor activitati:

revederea si actualizarea elementelor de acquis comunitar;

Aceasta etapa necesita o monitorizare stricta si permanenta a Jurnalului Oficial al UE, disponibil pe internet inclusiv in limba romana, incepand cu 01 ianuarie 2007, la adresa www.europa.eu, precum si asumarea instrumentelor legislative cu impact asupra domeniului managementului frontierelor. De asemnea, acest proces trebuie sa includa si clasificarea documentului legislativ, dupa tipul acestuia, respectiv acquis Schengen categoria I sau a II-a materializarea noilor elemente de acquis se efectueaza in cadrul punctului A - Acquis-ul relevant.

evaluarea si validarea masurilor planificate anterior si realizate, in vederea eliminarii lor din forma actualizata la nivelul anului anterior

Pe baza planificarii realizate in anul anterior se efectueaza o evaluare a modului de indeplinire a masurilor intreprinse pentru implementare. Aceasta evaluare poate fi diferita, in functie de piesa de acquis Schengen transpusa. Procesul de implementare necesita adaptari legislative, administrativ tehnice sau institutionale la nivel national, transpuse in instrumentele de monitorizare ale Romaniei.

actualizarea sectiunilor relevante din Planul de Actiune Schengen anterior;

Pe baza evaluarii mentionate la punctul anterior, se realizeaza o actualizare a punctului Situatia Actuala . In functie de aceasta evaluare se ia decizia de eliminare sau de mentinere a referintelor in cadrul punctului Masuri.

elaborarea unui raport anual de progrese in implementarea Planul de Actiune Schengen anterior.



Fiecare Plan de Actiune Schengen cuprinde in anexa un raport privind modul de implementare a masurilor incluse in cadrul Planului de Actiune Schengen revizuit in cursul anului anterior. Referinte clare sunt necesare pentru evidentierea modului de implementare la nivel national, atat din punct de vedere legislativ, cat si institutional sau administrativ/tehnic.

Pregatirea personalului Politiei de Frontiera Romane in domeniul Schengen – fundament al succesului in implementarea acquis-ului Schengen

Conceptia de pregatire a personalului

Pregatirea pentru aderarea la spatiul Schengen trebuie sa beneficieze de o calitate crescuta incat sa permita o evolutie pozitiva a Romaniei pe parcursul procesului de evaluare Schengen si adoptarea deciziei Consiliului Uniunii Europene privind eliminarea controalelor la frontierele interne.

In cadrul masurilor de pregatire a aderarii la spatiul Schengen, solutionarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor umane necesare si formarea profesionala corespunzatoare a acestora, reprezinta una din conditiile esentiale pentru succesul intregului proces. Mai mult decat atat, recomandarile si cele mai bune practici existente la nivel european impun elaborarea si adoptarea unui concept clar si integrat, al pregatirii in domeniul Schengen.

In considerarea celor mentionate, la nivelul MIRA a fost adoptata o Conceptie integrata de pregatire in domeniul Schengen pentru tot personalul implicat care creeaza un cadru general comun pentru pregatirea initiala si continua a personalului implicat in domeniul Schengen.

Avand in vedere faptul ca in procesul de integrare in spatiul Schengen sunt implicate la nivel national mai multe structuri, indeplinirea obiectivelor generale propuse nu poate reprezenta decat consecinta actiunii lor intrunite. Aceasta abordare priveste inclusiv necesitatea formarii profesionale a personalului in perspectiva asimilarii unitare a cadrului normativ si procedural incident domeniului Schengen.

Institutiile / structurile cu responsabilitati Schengen poseda, in prezent, sisteme proprii de formare profesionala, ceea ce rezolva, insa, numai in parte problematica pregatirii personalului.

Necesitatea unui efort comun, la nivel national, privind pregatirea personalului, precum si posibilitatile institutiilor / structurilor implicate in activitatile de integrare in spatiul Schengen de a functiona in comun pentru indeplinirea obiectivelor ce le revin, pun problema constituirii unui sistem integrat de formare profesionala

Actiuni necesare pentru cresterea nivelului de cunoastere/aplicare a acquis-ului Schengen

Principalele obiectivele implementarii ale Conceptiei integrate de pregatire in domeniul Schengen sunt urmatoarele:

a)      constituirea unui sistem de pregatire compatibil si interoperabil care sa asigure pregatirea profesionala a personalului care isi desfasoara activitatea in domeniul Schengen;

b)      dezvoltarea actiunilor de cooperare inter-agentii in domeniul formarii profesionale;

c)      diseminarea bunelor practici prin realizarea schimbului de experienta in cadrul unor actiuni de pregatire si exploatarea, in procesul de pregatire a personalului, a concluziilor rezultate din aplicarea sistemului lectiilor invatate prin transmiterea reciproca a unor analize, sinteze, materiale documentare etc.;

d)      sprijinul reciproc in domeniul formarii profesionale prin schimb de formatori;

e)      transmiterea de materiale didactice, facilitarea folosirii, in scop de invatamant, a elementelor de dotare tehnica si a spatiilor din institutiile de invatamant, ori din alte locatii, pentru organizarea in comun sau in beneficiul unei / unor institutii / structuri, a activitatilor de pregatire in domeniul Schengen;

f)       asistenta si sprijinul de specialitate in situatia desfasurarii de activitati de pregatire cu participare internationala in tara sau strainatate;

g)      atragerea de cooperari internationale si expertiza europeana pentru formarea personalului roman in domeniul Schengen, solicitand de la organismele europene acoperirea nevoilor de pregatire prin desfasurarea de proiecte comune, cursuri, seminarii, schimb de documentatie etc.

Common Core curricullum pentru politistii de frontiera

Consiliul European din 21 si 22 iunie 2002 a decis, pe baza concluziilor Consiliului JAI din 13 iunie 2002 faptul ca: „Unitatea comuna a practicienilor din domeniul frontierelor externe ar trebui insarcinati cu elaborarea unui cadru de pregatire comun (core curriculum) pentru politistii de frontiera, pe baza retelelelor institutionale nationale de pregatire care sa cuprinda recomandari, standarde si reguli pentru Statele Membre in domeniu”.

Core curriculum, elaborat in 2003 prin consultarea Statelor Membre UE de la acea data, si a Norvegiei si Islandei constituie cerintele minime la nivel European, si este compus din trei parti: una pentru ofiterii de nivel superior, pentru ofiterii inferiori si pentru agenti.

Core curriculum constituie cerinta minima la nivel comunitar, fapt ce trebuie interpretat ca toate statele trebuie sa implementeze continutul documentului, dar sunt in acelasi timp libere sa extinda cadrul acestuia, conform cerintelor proprii nationale.   

Pana la sfarsitul anului 2007 se desfasoara un proces de revizuire a cadrului general de pregatire sub coordonarea FRONTEX, , in vederea adaptarii acestuia la necesitatile actuale de pregatire.

Instrumente de monitorizare a implementarii acquis-ului Schengen

Procesul de monitorizare a implementarii prevederilor Catalogului Schengen. Frontiere externe. Extradarea si Readmisia

In cadrul eforturilor de clarificare si subliniere a cererilor pe care tarile candidate la spatiul Schengen trebuie sa le indeplineasca in vederea admiterii, a fost elaborat “Catalogul celor mai bune practici si recomandari in vederea aplicarii corecte a aquis-ului Schengen.”.

Catalogul a fost conceput de Grupul de Lucru Evaluare Schengen la initiativa Belgiei cu ajutorul expertilor de diferite nationalitati care si-au folosit experienta pentru realizarea unui concept considerat de referinta.

Desi nu are valoare legislativa obligatorie practic, Catalogul Schengen reprezinta principalul document folosit in cadrul misiunilor de evaluare in teren a modului de implementare a conditiilor necesare.

Astfel, o aplicare corecta si completa a prevederilor catalogului, impreuna cu o legislatie nationala adaptata coerpunzator acquis-ului comunitar si o pregatire a personalului performanta, constituie premisele unui succes in cadrul evaluarilor Schengen, efectuate de catre expertii nationali desemnati de catre Grupul de lucru Sch-Eval.

Un mecanism strict de monitorizare a modului de implementare a prevederilor Catalogului Schengen. Frontiere Externe. Extradarea si Readmisia este absolut necesar in aceste conditii.

Acest proces va fi desfasurat lunar la nivelul tuturor structurilor teritoriale, dar si la nivel central, pentru abordarea nationala, pentru a beneficia de o imagine clara a stadiului pregatirilor pentru aderarea la spatiul Schengen.

Procesul de monitorizare a implementarii prevederilor Planului de Actiune Schengen

Obiectivele principale ale Politiei de Frontiera Romane in implementarea prevederilor Planului de Actiune Schengen sunt:

Pregatirea pentru implementarea procedurilor de control al traficului in vederea asigurarii fluiditatii traficului la viitoarele frontiere interne si eliminarii obstacolelor care restrictioneaza traficul rutier in punctele de trecere de la viitoarea frontiera interna

Adaptarea infrastructurii portuare si aeroportuare pentru modul de gestionare a fluxurilor de pasageri dupa data aderarii la Spatiul Schengen;

Imbunatatirea conditiilor de efectuare a controlului la frontierele externe.

Mecanismul de monitorizare realizat la nivel national pentru masurile din cadrul acestui document este materializat prin Planul de masuri prioritare, document aprobat anual in sedinta de Guvern, si monitorizat cu o periodicitate lunara la nivelul tuturor institutiilor cu atributii in domeniu.

Procesul de monitorizare a implementarii Conceptiei integrate de pregatire in domeniul Schengen

Pentru monitorizarea modului de indeplinire a prevederilor Conceptiei integrate de pregatire si asigurarea implementarii acesteia din punct de vedere tehnic a fost constituit Grupul de lucru privind implementarea Conceptiei, organizat in subordinea Comisiei nationale de autoevaluare Schengen, in baza art. 5 alin (3) din HG nr. 882 privind constituirea Comisiei nationale de autoevaluare Schengen.

Din Grupul de lucru face parte cate un reprezentant al institutiilor / structurilor cu responsabilitati Schengen, de regula din cadrul componentelor acestora cu atributii privind formarea profesionala a personalului si/sau afaceri europene/Schengen.

Presedintia Grupului de lucru si secretariatul acestuia se asigura de catre Directia Management Resurse Umane a Ministerulul Internelor si Reformei Administrative.

La sedintele trimestriale reprezentantii institutiilor / structurilor cu responsabilitati Schengen pun la dispozitia secretariatului Grupului de lucru note cuprinzand sinteza activitatilor formative desfasurate in domeniu la nivelul fiecarei institutii.

Cu ocazia sedintelor trimestriale sau ori de cate ori este nevoie se intocmesc pentru conducatorii institutiilor / structurilor cu responsabilitati Schengen, rapoarte privitoare la probleme care necesita interventia acestor persoane pentru solutionare, care exced posibilitatilor de rezolvare ale Grupului de lucru sau reprezinta dificultati materiale si financiare ce trebuie prezentate factorilor de decizie in drept sa hotarasca alocarea de resurse.

Anual, pana la data de 1 decembrie, se intocmeste de catre presedintele Grupului de lucru, pe baza datelor transmise de la fiecare institutie, Raportul privind modul de organizare si desfasurare a activitatilor de pregatire in domeniul Schengen, document care se distribuie institutiilor / structurilor si persoanelor interesate si se prezinta, spre aprobare, in cadrul reuniunilor Comisiei nationale de autoevaluare Schengen.

Procesul de auto-evaluare Schengen la nivelul Politiei de Frontiera Romane

Domenii incluse in procesul de evaluare Schengen

Procesul de evaluare consta in verificarea ca toate conditiile necesare ale acquis-ului Schengen sa fie indeplinite. Aceasta presupune ca noul stat membru trebuie sa-si demonstreze capacitatea de a indeplini cerintele acquis-ului Schengen intr-o maniera uniforma, corecta, consistenta si eficienta. Evaluarea Schengen este in responsabilitatea Grupului de Lucru Evaluare Schengen, in cadrul Consiliului UE. Este responsabilitatea Grupului de Lucru Evaluare Schengen de a specifica criteriile si cerintele legate de controlul la frontierele externe, care ar trebui indeplinite inainte de ridicarea controalelor la frontierele interne. Aceste criterii si cerinte sunt formulate in functie de fiecare caz, pe baza caracteristicilor fiecarui stat membru (inclusiv situatia geografica).

In vederea eliminarii controlului la frontierele interne, au fost incluse sapte domenii asupra carora se vor efectua evaluari de catre expertii desemnati de catre Grupul de Evaluare Schengen al Consiliului UE:

Frontiere terestre;

Frontiere maritime;

Frontiere aeroportuare;

Vize;

Cooperare politieneasca;

SIS/SIRENE;

Protectia datelor.

Planificarea si efectuarea misiunilor de auto-evaluare Schengen din domeniul controlului frontierelor

In domeniul controlului frontierelor, Politia de frontiera a transmis ca data la care va fi pregatita pentru inceperea evaluarilor, ultimul trimestru al anului 2009. Pana atunci, implementarea SISF va fi destul de avansata, la viitoarele frontiere externe, fiind intrunite conditiile necesare aderarii la spatiul Schengen. Pana atunci, Politia de Frontiera Romana va efectua un proces de auto-evaluare propriu, venind practic in intampinarea problemelor ce ar putea sa apara pe timpul evaluarilor organizate de catre Consiliul Uniunii Europene.

In acest sens, vor fi efectuate auto-evaluari, cu sprijinul expertilor din cadrul DGAERI/MIRA, ANV, MTCT, SRI, STS. Aceste misiuni se vor desfasura dupa tiparul misiunilor de evaluare Schengen, prin constituirea de echipe separate de evaluare, conform continutului raportului cadru, astfel:

Informatii generale si strategii

Supravegherea frontierei

Infrastructura si echipament

Control si proceduri

Readmisie, expulzare si migratie ilegala, raspunderea transportatorilor

Incadrare personal si pregatire

Efectuarea rapoartelor/Continutul acestora



Fiecare misiune de auto-evaluare se finalizeaza prin intocmirea rapoartelor finale de auto-evaluare. Continutul acestor rapoarte va acoperi aceleasi domenii ca si in cazul misiunilor de evaluare Schengen, fiind realizate dupa Raportul cadru, pus la dispozitie de catre Consiliu. Acest raport necesita o analiza amanuntita a fiecarui domeniu, si vor cuprinde concluzii si recomandari ce vor fi incluse in planurile de masuri ulterioare. Avand in vedere complexitatea deosebita a acestor rapoarte, este necesara o perioada de 2-3 saptamani pentru redactarea acestuia, activitate la care trebuie sa fie angajati in totalitate toti mebrii Comisiei.

Comisia Nationala de Auto-Evaluare Schengen

Coordonarea chestiunilor legate de cooperarea in context Schengen se realizeaza de catre Comisia nationala de auto-evaluare Schengen, organism infiintat prin Hotararea Guvernului nr. 882/2006.

Acest organism creeaza conditiile manageriale si de executie pentru ca institutiile romanesti cu responsabilitati in domeniul Schengen sa defineasca si sa fundamenteze o actiune proactiva in raport cu cerintele aderarii la Acordul Schengen si la Conventia de aplicare a acestuia si ulterior, in activitatea de sustinere a intereselor Romaniei la adoptarea deciziilor politice, legislative si financiare in cadrul UE.

Comisia, organism consultativ fara personalitate juridica, constituita pe langa Ministerul Internelor si Reformei Administrative, este subordonata Consiliului interministerial pentru afaceri interne si justitie si este formata din cate un reprezentant, la nivel de secretar de stat, secretar general, presedinte sau director general, al urmatoarelor institutii publice: Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Afaceri Europene, Ministerul Economiei si Finantelor – Autoritatea Nationala a Vamilor, Ministerul Justitiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Public, Secretariatul General al Guvernului, Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Comunicatii si Tehnologia informatiei, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Telecomunicatii Speciale. Presedintele Comisiei nationale de autoevaluare Schengen este ministrul internelor si reformei administrative.

Principalele atributii ale Comisiei sunt:

coordoneaza elaborarea si avizeaza politicile nationale si strategiile sectoriale in domeniile specifice;

urmareste indeplinirea cerintelor si angajamentelor asumate pentru aderarea la Acordul Schengen si la Conventia de aplicare a acestuia;

stabileste domeniile prioritare pentru elaborarea de politici generale si sectoriale specifice;

coordoneaza comunicarea interministeriala privind elaborarea politicilor in domeniu;

avizeaza programele si planurile generale si sectoriale pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor Romaniei, in calitate de viitor stat membru Schengen;

urmareste aplicarea unitara a sistemului de norme si reglementari in materie;

propune autoritatilor reprezentate elaborarea proiectelor de acte normative privind domeniul Schengen.

Comisia nationala de auto-evaluare Schengen informeaza periodic Guvernul si Consiliul interministerial pentru afaceri interne si justitie asupra activitatii desfasurate si a masurilor dispuse.

Potrivit actului normativ de infiintare, Comisia poate constitui grupuri de lucru si comisii mixte de evaluare formate din specialisti din cadrul autoritatilor si institutiilor reprezentate. Secretariatul Comisiei se asigura de structura de specialitate a Ministerului Internelor si Reformei Administrative. Comisia se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar.

Instrumente financiare disponibile la nivel comunitar pentru sprijinirea actiunilor din domeniul managementului integrat al frontierelor

Programe PHARE

Politia de Frontiera Romana a beneficiat in perioada 1998 – 2003, pentru realizarea obiectivelor pe care Romania si le-a propus in vederea aderarii la Uniunea Europeana, respectiv cresterea capacitatii de actiune a PFR pe linia combaterii eficiente a infractionalitatii trans-frontaliere si asigurarii securizarii granitelor romane, de fonduri in valoare de 62,04 MEuro (47,99MEuro Phare si 14,04MEuro cofinantare), resurse folosite in cadrul proiectelor de infratire institutionala (in cadrul carora au fost elaborate Legea PFR si Legea Frontierei, a fost proiectata noua structura a PFR, a fost elaborata noua programa de invatamant si noua procedura de recrutare pentru personalul PFR, au fost intreprinse primele actiuni de implementare a Strategiei de Management Integrat a Frontierei, a fost infiintat Centrul Trilateral de Contact de la Galati, a fost elaborat Manualul Politiei de Frontiera – Aplicatia Nationala Schengen si au fost instruite un numar de 1581 cadre PFR in domeniile operative, crearea cadrului de cooperare internationala si cu institutiile nationale in domeniul combaterii traficului de droguri si fiinte umane, elaborarea procedurilor si regulamentelor interne in acest domeniu, elaborarea documentelor de cooperare cu institutiile similare din statele vecine si statele membre UE, imbunatatirea cadrului si structurilor de schimb de informatii, proiectarea legislatiei si a structurilor de gestionare a informatiilor din cadrul Sistemului Integrat de Observare Supraveghere la Marea Neagra), a proiectelor de furnizare servicii si a proiectelor de sprijin investitii (prin care au fost achizitionate autovehicule tot-teren, ambarcatiuni, echipamente IT, autospeciale de supraveghere, echipamente de vedere pe timp de noapte, echipamente de control a documentelor si a fost reabilitat Centrul de Instruire si Perfectionare de la Iasi, implementarea proiectului pilot al Sistemului de Comunicatii voce/date al PFR, autovehicule de patrulare si munca operativa, ambarcatiuni de patrulare si interventie, echipamente specifice de control si verificare a documentelor, extinderea sistemului integrat de comunicatii voce/date a PFR, echipamente pentru implementarea primei faze a Sistemului Integrat de Observare Supraveghere la Marea Neagra).

Constientizand necesitatea realizarii unui sistem integrat de securizare a frontierei, institutia noastra a facut demersurile necesare pentru finalizarea fazei de proiectare, contractare si implementare a programului Phare multi-anual 2004-2006 “Intarirea Managementul si controlului la frontiera“, care va permite dezvoltarea capacitatii institutionale de aplicare a acquis-ului Uniunii Europene in domeniul managementului si controlului frontierei, pentru pregatirea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Sumele propuse a se derula prin programul multianual Phare 2004-2006 pentru implementarea proiectelor sunt: 163.511.700 EURO buget total din care 123.219.875 EURO – finantare ne-rambursabila Phare.

Facilitatea Schengen

Conform Tratatului de Aderare, Romania va beneficia, in perioada 2007-2009, de o suma de 559.8 MEURO pentru Facilitatea Schengen si pentru Facilitatea pentru fluxuri monetare (Cash-flow Facility).

Alocarile pentru Romania pentru cele doua facilitati sunt defalcate pe ani dupa cum urmeaza:

297,2 milioane Euro in 2007

131,8 milioane Euro in 2008

130,8 milioane Euro in 2009

Conform Protocolului privind conditiile si aranjamentele referitoare la admiterea Bulgariei si a Romaniei in Uniunea Europeana cel putin 50 % din sumele mentionate sunt destinate finantarii actiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii pentru punerea in aplicare a acquis-ului Schengen si a controalelor la frontiera externa.

Pentru a fi eligibile, actiunile vor trebui sa derive in intregime sau in mod primar din acquis-ul Schengen si sa aiba ca obiectiv imbunatatirea si intarirea viitoare a controlului la frontierele externe si vor:

Fi localizate fizic la frontiera externa;

Avea o legatura cu protectia viitoarei frontiere externe in cazurile in care actiunile nu sunt fizic localizate la frontiera externa;

Ministerul Internelor si Reformei Administrative este Autoritatea Responsabila pentru Facilitatea Schengen, avand responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei comunitare prin Facilitatea Schengen.

Obiectivele propuse in Planul Indicativ:

a.   Intarirea controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontiera externa si luptei impotriva criminalitatii trans-frontaliere.

b.  Imbunatatirea controlului prin cresterea capacitatii de furnizare si accesare a informatiilor

c.   Dezvoltarea capacitatii de cooperare internationala in combaterea criminalitatii trans-frontaliere.

Coordonarea implementarii si monitorizarea angajamentelor asumate de Romania prin acest document, centralizarea rezultatelor obtinute si analizarea acestora in scopul cuantificarii eficientei masurilor adoptate se realizeaza de catre Comisia Nationala de Auto-Evaluare Schengen, prin intermediul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, in calitate de secretariat.

O cooperare stransa se desfasoara cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei si Finantelor, precum si cu alte ministere si institutii specializate care au fost desemnate pentru implementarea Planului de Actiune Schengen.

Facilitatea de Tranzitie

Instrumentul de asistenta financiara „Facilitatea de Tranzitie” – a fost propus de catre Comisie prin documentul strategic emis in octombrie 2002 si aprobat de sumit-ul de la Copenhaga. Acest instrument este gestionat de Directia Generala Extindere si este considerat o continuare a activitatilor programelor Phare 2004, 2005, 2006 (pentru cele 10 noi State Membre). Acest instrument va fi dedicat proiectelor de constructie institutionala din urmatoarele domenii prioritare: Justitie si Afaceri Interne, Piata interna, Mediu.

In ceea ce priveste facilitatea de tranzitie, suma acordata Romaniei pentru sprijin in constructia institutionala pe perioada 2004-2006 se va ridica la 52 mil euro. Intreaga suma va fi angajata in primul an al aderarii, urmarind imbunatatirea procesului de programare bugetara si majorarea flexibilitatii alocatiilor bugetare per total.

Nr.crt.

Titlu proiect

Instrument implementare

Fonduri alocate €

Dezvoltarea si imbunatatirea activitatilor in domeniul adunarii, procesarii, utilizarii si comunicarii datelor statistice ale PFR

Conventie

Imbunatatirea eficientei PFR referitor la aplicarea atributiilor in domeniul combaterii poluarii

Conventie

Pregatire tehnica in domeniul IT&C pentru administrarea frontierelor externe

Asistenta tehnica

Implementarea sistemului e-learning la IGPF si centrele de pregatire ale PFR

Asistenta tehnica

Instruire in domeniul actiunilor speciale, interventiilor, misiunilor de salvare

Conventie



Specializarea personalului PFR in domeniul analizei sociale si diagnozei

Asistenta tehnica

TOTAL

Fondul frontierelor externe

Fondul frontierelor externe include sprijinul acordat masurilor nationale si cooperarii intre statele membre in domeniul politicii vizelor si al altor activitati prefrontaliere, care se desfasoara inainte de controalele la frontierele externe. Gestionarea eficienta a activitatilor organizate de serviciile consulare ale statelor membre in tarile terte este in interesul politicii comune a vizelor in cadrul unui sistem organizat pe mai multe niveluri, menit a facilita calatoriile justificate si a aborda imigratia ilegala in Uniunea Europeana, reprezentand de asemenea o parte integranta din sistemul comun integrat de gestionare a frontierelor.

Fondul contribuie la dezvoltarea unui sistem european comun integrat de gestiune a frontierelor, care cuprinde toate masurile referitoare la politici, legislatie, cooperare sistematica, distributie a sarcinii, personal, echipamente si tehnologie luate la diferite niveluri de catre autoritatile competente ale statelor membre in cooperare si, dupa caz, impreuna cu alte entitati, utilizand, printre altele, modelul de securitate frontaliera pe patru niveluri si analiza integrata de risc a Uniunii Europene, cu scopul de a asigura un control uniform si de buna calitate al frontierelor externe si un trafic transfrontalier flexibil.

Fondul contribuie la realizarea urmatoarelor obiective:

organizarea eficienta a sarcinilor de control si supraveghere referitoare la frontierele externe;

gestionarea eficienta de catre statele membre a fluxurilor de persoane la frontierele externe, cu scopul de a asigura, pe de o parte, un nivel inalt de protectie la frontierele externe si, pe de alta, o trecere in bune conditii a frontierelor externe, in conformitate cu acquis-ul Schengen si cu principiile tratamentului respectuos si demnitatii;

aplicarea uniforma de catre personalul pentru paza frontierelor a dispozitiilor de drept comunitar privind trecerea frontierelor externe si, in special, a Regulamentului (CE) nr. 562/2006;

imbunatatirea gestionarii actiunilor organizate de serviciile consulare si de alte servicii ale statelor membre in tarile terte cu privire la fluxurile de resortisanti ai tarilor terte care intra pe teritoriul statelor membre si la cooperarea dintre statele membre in aceasta privinta.

Fondul contribuie la finantarea asistentei tehnice la initiativa statelor membre sau a Comisiei.

Cuprins

I. Consideratii Generale

Acquis-ul Schengen

Descrierea procesului de aderare la spatiul Schengen/mecanisme de evaluare

II. Planul de Actiune Schengen, principalul document programatic la nivel national pentru pregatirea aderarii la spatiul Schengen

Planul de Actiune Schengen

Procesul de revizuire a Planului de Actiune Schengen

III. Pregatirea personalului Politiei de Frontiera Romane in domeniul Schengen – fundament al succesului in implementarea acquis-ului Schengen

Conceptia de pregatire a personalului

Actiuni necesare pentru cresterea nivelului de cunoastere/aplicare a acquis-ului Schengen

Common Core curricullum pentru politistii de frontiera

IV. Instrumente de monitorizare a implementarii acquis-ului Schengen

Procesul de monitorizare a implementarii prevederilor Catalogului Schengen. Frontiere externe. Extradarea si Readmisia

Procesul de monitorizare a implementarii prevederilor Planului de Actiune Schengen

Procesul de monitorizare a implementarii Conceptiei integrate de pregatire in domeniul Schengen

V. Procesul de auto-evaluare Schengen la nivelul Politiei de Frontiera Romane

Domenii incluse in procesul de evaluare Schengen

Planificarea si efectuarea misiunilor de auto-evaluare Schengen din domeniul controlului frontierelor

Efectuarea rapoartelor/Continutul acestora

Comisia Nationala de Auto-Evaluare Schengen

VI. Instrumente financiare disponibile la nivel comunitar pentru sprijinirea actiunilor din domeniul managementului integrat al frontierelor

Programe PHARE

Facilitatea Schengen

Facilitatea de Tranzitie

Fondul frontierelor externe







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1396
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site