Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Organizarea si conducerea gestiunii financiare la Primaria comunei Filipesti - Bacau

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic








Organizarea si conducerea gestiunii financiare

la Primaria comunei Filipesti - Bacau

Capitolul 1

Organizarea si functionarea la Primaria comunei Filipesti

1.1. Scurt istoric

Satul este nucleul de organizare a populatiei fiind un argument al continuitatii reprezentand o comunitate de agricultori, crescatori de animale si mestesugari, care a exprimat in forma cea mai desavarsita caracterul sedentar al stramosilor nostri. Obstea romaneasca din perioada de trecere la feudalism si din feudalismul timpuriu este dificil de reconstituit. Totusi in comuna Filipesti si in imprejurimi continuitatea de viata este dovedita pentru perioada feudalismului timpuriu prin asezarea de la Izvoare - Bahna si Aldesti2 unde s-a descoperit material ceramic de tip Dridu. Ceramica cenusie din sec VI-VII din aceasta asezare se intalneste in toate asezarile din Moldova, incadrate in cultura protodridu sau faza timpurie a culturii Dridu.

Cercetarile arheologice au dovedit existenta unor asezari omenesti pe teritoriul comunei Filipesti, inca din perioada neolitica, dupa cum releva santierele arheologice de la „Budaile Blanariu” sau cele de la „Munteni Catargi”

Din izvoarele istorice cunoscute mai tarziu intemeierea comunei ar fi avut loc in secolul XVII, fiind dovedita prin constructia bisericii din centrul satului Filipesti in jurul careia s-a format apoi vatra satului.

Analizand resursele locale se constata ca nu se dispune de ele, fiind o zona saraca. Printr-o cercetare amanuntita si un interes ar putea fi descoperite diverse resurse si metode de dezvoltare economica a zonei. Ocupatia de baza a locuitorilor este agricultura , pamantul constituind sursa de baza a procurarii celor necesare traiului. Suprafata totala a comunei este de 6485 ha, dintre care 5311 ha teren agricol si 1 174 ha teren neagricol.

Pe raza comunei principalele unitati care deservesc populatia sunt:

primaria,

scolile generale din cele opt sate,

cele trei dispensare medicale uman si doua veterinare,

agentia CEC,

oficiul de posta,

cooperativa de credit,

un sediu Reiffesen Bank.

In anul 2001 in toate cele opt sate s-a reusit introducerea retelei de telefonie sistem RomTelecom. In plan de desfasurare se afla si Centrul de zi pentru copii proveniti din familii defavorizate, ce va oferi adapost pentru acestia dar si numeroase locuri de munca ceea ce va determina si o crestere a persoanelor salariate ale comunei, in prezent fiind 2377 restul de 1579 fiind nesalarizati.

Tot pe teritoriul comunei s-au infiintat si societati cu domeniu agricol cum ar fi:AGRICOM SERVICE S.A, LIBERTATEA S.A.,UNIVERSAG SRL, AGROFARMEC SRL.

In prezent se afla in curs de desfasurare un proiect, cu finantare de la SAPARD , de alimentare cu apa potabila a tuturor localitatilor comunei. La aceasta lucrare, care se afla intr-un stadiu avansat de executie, primaria contribuie cu forta de munca pentru sapaturi si montaj conducta.

Sub directa supraveghere a primariei, in fiecare duminica se desfasoara un targ unde producatorii isi pot vinde marfurile. Activitatea se desfasoara intr-un targ special amenajat de Primarie. Datorita dezvoltarii economico-sociale in profil teritorial, precum si a investitiilor in derulare, comuna va prospera si va capata o noua infatisare.

Cladiri si utilitati aferente Primariei

In prezent Primaria are in patrimoniu urmatoarele cladiri:

cladirea Primariei in care se afla birourile;

o cladire pentru Caminul Cultural;

o cladire a bibliotecii;

trei cladiri, foste adaposturi de animale care au apartinut fostului patrimoniu C.A.P. Filipesti.

Cladirea in care se afla birourile este o cladire ridicata in anii 1987, recent renovata, avand 220 metri patrati. In cladire se afla opt birouri, doua holuri si o sala de sedinte si un centru agricol.

1.2. Obiect de activitate

Obiectul de activitate al primariei com. Filipesti este stabilit prin legea finantelor publice locale nr. 45/2003 si legea nr. 500/2002 privind finantele publice locale. Principalele responsabilitati ale primariei sunt:

a) elaborarea si aprobarea bugetelor locale, in conditii de echilibru bugetar, la termenele si potrivit prevederilor stabilite prin lege b) stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale unitarilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, in conditiile legii; c) urmarirea si raportarea executiei bugetelor locale, precum si rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar;
d) stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local, inclusiv optiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati ori servicii publice de interes local, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul colectivitatilor locale; e) administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale; f) contractarea directa de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmarirea achitarii, la scadenta, a obligatiilor de plata rezultate din acestea; g) garantarea de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmarirea achitarii, la scadenta, a obligatiilor de plata rezultate din imprumuturile respective de catre beneficiari; h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul executiei bugetare, in conditii de eficienta; i) stabilirea optiunilor si a prioritarilor in aprobarea si in efectuarea cheltuielilor publice locale; j) elaborarea, aprobarea, modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva a unitarilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale; k) indeplinirea si a altor atributii, competente si responsabilitatea prevazute de dispozitiile legale.

1.3. Organizarea interna a primariei comunei Filipesti

1.3.1.Organigrama Primariei comunei Filipesti


Compartiment Administrativ

 

Compartimentul Fianciar Contabil

 

1.3.2. Structura de personal

In conformitate cu cadrul legal in vigoare, organigrama si numarul de personal din aparatul propriu al Consiliului local si al serviciilor publice de specialitate, a fost aprobat de catre consiliul local prin hotararea nr. 2/ 30.01.2004, astfel:

- numarul de personal :17 angajati dintre care 14 functionari publici,condusi de executivii:primar, viceprimar si secretar

Nr.Crt

Compartimente functii

Clasa

Grad/treapta profesionala

Nivel studii

Numar posturi

Observatii

0

1

3

4

5

6

Compartiment amenajarea teritoriului, cadastru, lucrari publice, disciplina in constructii, administrarea domeniului public si privat

1

1.

Consilier

I

Principal

M

1

Functie publica

Compartiment de stare civila, asistenta sociala, registru agricol, fond funciar,relatii cu publicul

2

2.

Referent

III

Superior

S

1

Functie publica

3.

Referent

III

Principal

M

1

Functie publica

Compartiment financiar-contabilitate, evidenta veniturilor si cheltuielilor, gestiune, incasari buget

5

4.

Referent

III

Principal

M

1

Functie publica

5.

Referent

III

Asistent

M

3

Functie publica

6.

Referent

III

Principal

M

1

Functie publica

Compartiment de deservire

6

7.

Muncitor calificat

-

TR.III

M;G

2

Functie contractuala

8.

Paznic

-

Tr.I

M,G

1

Functie contractuala

9.

Guard

-

TR.I

M; G

1

Functie contractuala

10

Bibliotecar

-

TR.I

M

1

Functie contractuala

11

Director camin

-

TR.I

S

1

Functie contractuala

Din numarul de posturi aprobate, se aproba un numar maxim de posturi aferente functiilor publice, pe categorie, clasa si grad.

Din cei 14 functionarii publici unul este cu studii superioare de specialitate (inginer agronom), iar restul de 13 persoane cu studii medii de specialitate. Perfectionarea profesionala si specializarea constituie o preocupare permanenta a conducerii institutiei pentru intreg personalul. Spun permanent, deoarece la nivelul Primariei Filipesti, se constata o stabilitate a salariatilor, aceasta motivata de imposibilitatea existentei unei alternative, acestia avand domiciliul in comuna Filipesti, precum si distantele mari (de 23 km si 45 km) care despart comuna de principalele zone urbane mai apropiate.

Astfel, in fiecare an, conform planificarii si in functie de sumele alocate prin bugetul local pentru perfectionarea si calificarea profesionala 2 -3 salariati urmeaza astfel de cursuri, organizate la nivelul institutiilor publice de catre Centrele de perfectionare a salariatilor din administratia publica.

1.3.3. Raspunderi si competente ale personalului primariei

Atributiile consiliului local

Consiliul local are initiativa si hotaraste in conditiile legii in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice locale sau centrale.

Dintre atributiile principale ale consiliului local stabilite prin Legea nr. 215/2001 - Legea administratiei publice locale, amintim:

alege din randul consilierilor viceprimarul; stabileste in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;

aproba statutul comunei precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;

aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale in conditiile legii;

aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;

administreaza domeniul public si privat al comunei;

infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local ;

analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de urbanism ale localitatilor, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii, de interes local si asigura conditiile necesare reactualizarii acestora, etc.

In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul local adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate. Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efect de la data aducerii la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii. Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte, sau dupa caz, in nume propriu pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat. Dupa constituire, consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate , pe principalele domenii de activitate.

Consiliul local al comunei Filipesti este format din 13 consilieri alesi impartiti in trei comisii de specialitate:

comisia buget finante;

comisia pentru administratie publica locala, juridica, apararea ordinii si linistii publice ,a drepturilor cetatenilor;

comisia pentru invatamant, cultura ,sport .

Ei se intrunesc atat in sedinte ordinare cat si extraordinare.

Atributiile primarului

Dintre atributiile principale ale primarului , stabilite prin Legea nr. 215 / 2001 - Legea administratiei publice locale, amintim:

asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor;

asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;

intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;

exercita functia de ordonator principal de credite;

asigura ordinea publica si linistea locuitorilor;

ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare consiliului local;

conduce serviciile publice locale si asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si de ajutor social;

indeplineste functia de ofiter de stare civila;

propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate;

raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat al comunei, etc.

In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.

Mandatul primarului este de 4 ani.

Referent agent agricol:

participa si colaboreaza cu organele sanitar-veterinare la datele privind miscarea efectivelor de animale;

atunci cand este cazul participa la recensamantul populatiei, a animalelor si a terenurilor de pe raza localitatii;

participa la organizarea si furnizarea de date pentru evidenta populatiei, a intocmirii datelor pentru centrul militar conform registrelor agricole;

participa la intocmirea si verificarea in teren a dosarelor depuse in vederea acordarii ajutorului social conform legii 416/2001;

intocmeste darile de seama care contin date centralizate conform registrului agricol si le prezinta Directiei Judetene de statistica, raspunzand de legalitatea lor;

sprijina si colaboreaza cu organele in drept privind aplicarea legii 18/1991;

elibereaza la cerere cetatenilor adeverinte de stare materiala, componenta familiala, certificate de instrainare, certificate de partaj, adeverinte de venit agricol, adeverinte pentru fortele de munca, toate datele fiind preluate din evidentele registrelor agricole;

elibereaza conform H.G. nr. 661 certificatele de producator verificand detinerea suprafetelor de teren precum si existenta produselor pentru care se solicita eliberarea certificatului de producator;

elibereaza bilete de adeverire a proprietatii animalelor conform evidentelor inscrise in registrul agricol atat la persoane fizice cat si persoane juridice;

la inceputul fiecarui an deschide dosare noi dupa nomenclator, leaga, numeroteaza, sigileaza dosarele pentru anul expirat si le preda pentru inventariere si depozitare;

sprijina sub indrumarea Consiliului Local lucrarile pentru organizarea stanilor si vacaritului cu date din registrul agricol, participa efectiv la aplicarea in practica a deciziilor luate in Consiliul Local in acest sens;

impreuna cu inginerul de la directia agricola ajuta la intocmirea documentatiilor privind acordarea subventiilor de la stat pentru producatori agricoli;

indeplineste si alte sarcini trasate de primar si secretar.

Referent asistent social:

in primul trimestru al fiecarui an, primeste de la fiecare salariat din serviciile publice ale primariei dosarele cusute, sigilate si cu filele numerotate, conform normelor tehnice, le inventariaza si depoziteaza in camera de depozitare a arhivelor;

urmareste clasarea documentelor pe dosare, conform nomenclatorului, in toate compartimentele si inscrie numarul dosarelor in registrul de intrare iesire;

raspunde de pastrarea documentelor in arhiva, pregateste lucrarile de selectionare a documentelor cu termene expirate si se ingrijeste de clasarea acestora pe baza aprobarilor legale;

la inceputul fiecarui an leaga dosarele pentru anul expirat, le sigileaza, le parafeaza, numeroteaza si le pregateste pentru inventariere;

tine evidenta minorilor aflati in plasament de tip familial, a handicapatilor cat si a insotitorilor (asistenti personali) si participa la anchete sociale;

identifica si intocmeste dosarul copiilor aflati in dificultate;

sesizeaza Comisia pentru Protectia Copilului pentru luarea unor masuri de ocrotire;

indeplineste si alte sarcini legate de asistenta copiilor;

executa dactilografierea lucrarilor referitoare la activitatea de secretariat a primariei;

intocmeste procesul verbal al sedintelor Consiliului Local si al sedintelor Primariei si se ingrijeste de transmiterea dispozitiilor la factorii interesati, in lipsa secretarului comunei;

participa si intocmeste listele electorale si la realizarea celorlalte operatiuni tehnico-materiale impuse de desfasurarea alegerilor;

intocmeste toate evidentele si executa toate operatiunile prevazute de lege pentru recrutarea si incorporarea tinerilor in vederea satisfacerii stagiului militar, in lipsa secretarului comunei;

instrumenteaza documentele pentru deschiderea procedurii succesorale, raspunde de temeinicia si legalitatea certificatelor prezentate conducerii pentru semnat;

este responsabil cu difuzarea informatiilor publice;

tine registrul de intrare-iesire a corespondentei din Primarie;

indeplineste si alte sarcini trasate de conducerea Primariei.

Referent inspector specialitate:

sprijina producatorii pentru valorificarea superioara a produselor;

urmareste realizarea programelor de imbunatatiri funciare, conservarea solurilor si protectia mediului;

urmareste intocmirea de contracte de arendare;

tine evidenta imasurilor pe sate pentru a regla incarcatura de animale pe hectar, preocupandu-se in mod deosebit de ameliorarea si intretinerea lor;

asigura consultanta de specialitate la solicitarea cetatenilor;

in colaborare cu specialistii centrului agricol, participa la efectuarea reglajelor masinilor agricole pentru lucrarile de semanat, intretinere si recoltat;

reprezinta cu delegatii in instanta comisia comunala pentru aplicarea legii 18/1991 - republicata si 1/2000;

duce la indeplinire orice alte sarcini trasate de conducerea Primariei.

Referent urbanism si amenajarea teritoriului(UAT):

urmareste respectarea prevederilor legale privind emiterea certificatelor de urbanism;

urmareste respectarea procedurilor legale privind emiterea autorizatiilor de construire si desfiintare;

cu privire la subiectul disciplinei si amenajarii teritoriului:

o       informeaza primarul, lunar, despre deficientele constatate si masurile luate;

o       in cazurile de eludare a legii, incheie procese verbale de constatare a contraventiilor cu toate datele din formular si legea nr. 32/1968 modificata; acestea se vor inainta primarului care va aplica amenda si va stabili masurile ce se impun;

o       in cazul in care persoanele sanctionate nu s-au conformat in termenul din dispozitie din procesul verbal de contraventie sau din somatie, se va adresa primarului pentru a sesiza instanta de judecata;

in cazul in care Consiliul Local are investitii – lucrari publice in derulare, va urmari:

o       derularea executiei sa se faca conform graficelor de executie aprobate;

o       participa la verificarea lucrarilor ajunse in faza de terminare a executiei;

o       sesizarea eventualelor deficiente aparute in derularea executiei lucrarii;

o       participa la receptia lucrarilor terminate;

participa la receptie, intocmeste procese verbale si determina consumurile normate pentru lucrarile de reparatii curente, capitale la Primarie si institutiile subordonate;

intocmeste darile de seama statistice privind activitatea de urbanism si orice alte raportari legate de activitatea de urbanism;

se preocupa in permanenta de aprofundarea legislatiei in vigoare privind disciplina in constructii;

la finele anului executa legarea dosarelor, sigilarea, parafarea, numerotarea si predarea lor la arhiva unitatii;

duce la indeplinire orice alte servicii trasate de primarul comunei.

Secretar

participa in mod obligatoriu la sedintele Consiliului Local;

coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic, de stare civila, autoritate tutelara din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;

avizeaza proiectele de hotarare ale Consiliului Local, asumandu-si raspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnand hotararile pe care le considera legale;

avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului;

urmareste rezolvarea corespondentei in termenul legal;

asigura indeplinirea procedurilor de convocare a Consiliului Local si efectuarea lucrarilor de secretariat;

pregateste lucrarile supuse dezbaterii Consiliului Local;

asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate a actelor emise de Consiliului Local sau de primar in termen de cel mult 10 zile, daca legea nu prevede altfel;

asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor si dispozitiilor cu caracter normativ;



elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului Local, in afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii;

legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, in conditiile legii;

poate coordona si alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, stabilite de primar;

indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau insarcinari date de consiliul local ori de primar din acte decizionale.

1.3.4. Relatii cu tertii

Populatie

 

1. Se trimit spre aprobare toate deciziile primarului si hotararile Consiliului Local;

2. Aprobarile deciziilor primarilor si dispozitii guvernamentale de implementat;

3. Anual si trimestrial se inainteaza spre verificare darile de seama contabile si anexele prin care sunt justificate cheltuielile, monitorizari ale cheltuielilor de personal, inainteaza proiectele bugetelor locale echilibrate si anexele la acestea, pentru anul bugetar urmator, precum si estimarile pentru urmatorii 3 ani,etc.

4. Aprobari ale diverselor situatii financiare;

5. Repartizari de credite bugetare, dispozitii cu privire la modificarile survenite in legislatie si diverse situatii;

6. Anual transmite spre aprobare bugetul de venituri si cheltuieli si rectificarile operate in cadrul acestuia;

7. CEC – ul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plata pentru salarii; Situatia recapitulativa privind plata salariilor pe luna in curs, intocmita separat pentru fiecare capitol bugetar, Note Justificative pentru cheltuielile efectuate, intocmita pe capitole de cheltuieli; ordine de plata pentru virarea din cont pentru impozitul pe salarii retinut, a CAS si CASS si pentru achitarea furnizorilor si a tertelor persoane cu care intra in contact primaria in desfasurarea activitatii sale; cererile trimestriale de credite bugetare;

8. Extrase de cont ce reflecta platile efectuate in numele primariei, informari asupra deschiderii de credite bugetare etc.

9. Solicitari de bunuri si servicii;

10. Facturi fiscale pentru serviciile prestate;

11. Asigurarea sumelor pentru diversele ajutoare primite de la stat, servicii publice, informari cu privire la noile reglementari legale si proceduri de operare a acestora etc.

12. Plata impozitelor si taxelor locale datorate, diverse solicitari si cereri etc.

Conform Legii nr. 215/2001 privind Administratia finantelor publice locale raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune si orase si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet. In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

1.3.5. Evolutia principalilor indicatori la Primaria comunei Filipesti

Bugetul local de venituri si cheltuieli se intocmeste anual de catre primar in conditiile legii si in limita sumelor alocate, inainte de inceperea perioadei si este trimis spre aprobare consiliilor locale.

Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate si paragrafe, dupa caz.
Cheltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata.
Numarul de salariati, permanenti si temporari, si fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecarei institutii publice. Numarul de salariati aprobat fiecarei institutii publice nu poate fi depasit. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, in conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investitiilor. Programele se aproba ca anexe la bugete. Fondurile externe nerambursabile si imprumuturile interne si externe se cuprind in anexe la bugetele locale si se aproba o data cu acestea.

Structura si evolutia veniturilor si cheltuielilor la primaria com. Filipesti

(mii    lei )

Denumirea indicatorului

Realizari

2002

Realizari

2003

Program

2004

VENITURI    - TOTAL

Venituri proprii - total

Venituri curente

A. Venituri fiscale

A1. Impozite directe

Impozite si taxe de la populatie

-impozit venit .liber- profes.

-impozit pe cladiri pers. fizice

-T.M.T. persoane .fizice

-imp. pe terenuri pers. fizice

-alte imp. si taxe de la populatie

Taxa pt. folosirea terenurilor

proprietate de stat

Impozitul pe cladiri si terenuri

persoane juridice:

1090014

- impozit pe cladiri

- impozit pe teren

Alte impozite directe

- T.M.T. persoane juridice

35000

- alte incasari din impozite directe

A2. Alte impozite indirecte

Impozitul pe spectacole

Alte impozite indirecte

- taxe extrajudiciare de timbru

B. Venituri nefiscale

Varsaminte de la instit. publice

- alte venituri privind circulatia pe

drumurile publice

Diverse venituri

- venituri din recuperarea chelt. de

judecata, imputatii, despagubiri

- venituri din amenzi si alte

sanctiuni aplicate, potrivit legii

Restituiri de fonduri din finantarea

bugetara a anilor precedenti

Venituri din concesiuni si din

inchirieri

Venituri realizate din valorif. bunurilor fostelor CAP

II. Venituri din capital

III. Venituri cu destinatie speciala

IV. Prelevari din bugetul de stat

Cote defal. din impozitul. pe salar.

Sume defalcate din TVA pentru

bugetele locale

Cote si sume defalcate din

impozitul pe venit

V. Subventii primite din bugetul de    stat

VI. Incasari din rambursarea imprumturilor acordate

CHELTUIELI - TOTAL

A. Cheltuieli curente

Cheltuieli de personal

Cheltuieli materiale si servicii

Transferuri

- transferuri consolidabile

- transferuri neconsolidabile

- burse

- ajutoare sociale

- alte ajutoare si indemnizatii

- plati efectuate in cadrul prog.

de dezvoltare

-drepturile asistentului personal

pt. copii si adulti cu handicap

- ajutor pt. incalzirea locuintei

B. Cheltuieli de capital

27671

473256

I. Servicii publice generale

II. Invatamant

III. Cultura, religie - biblioteca com.

IV. Asistenta sociala, ajutoare si

indemnizatii:

- centrul pilot de recuperare si

reabilitare pt. minori cu handicap

- ajutor social

- servicii publice specializate pentru

protectia copilului

- drepturile asistentului personal

pt. copii si adulti cu handicap

- alte actiuni privind asis. sociala

V. Servicii si dezvoltare publica si

locuinte

1814000

VI. Actiuni economice

- agricultura si silvicultura

- transporturi si comunicatii

VII. Alte actiuni economice

VIII. Alte actiuni - PSI

IX. Transferuri catre alte bugete

X. Imprumuturi acordate

EXCEDENT



Evolutia veniturilor si cheltuielilor:

Capitolul 2

Fundamentarea indicatorilor financiari la Primaria comunei Filipesti

2.1.Fundamentarea veniturilor la Primaria com. Filipesti

Cadrul juridic

v     Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice, modificata prin Ordonanta de Urgenta nr.9/2005.

v     Lege nr. 500/2002 privind finantele publice;

v     Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile ulterioare.

Veniturile publice locale constituie resursele banesti care se cuvin bugetelor locale si ale institutiilor publice de interes local, ale serviciilor publice de interes local si ale bugetelor proprii ale judetelor in baza unor prevederi legale.

Veniturile sunt grupate, in bugetele anuale cu defalcare trimestriala, intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, precis determinate in functie de provenienta lor.

Resursele financiare ale unitatilor - administrativ teritoriale prezinta o anumita diferentiere de la o perioada la alta, insa in general sunt urmatoarele:

prelevari obligatorii catre bugetele locale sub forma impozitelor si taxelor locale stabilite „in limita si in conditiile legii” , de catre consiliile locale. Acestea reprezinta ponderea cea mai mare in veniturile proprii locale;

prelevari din bugetul de stat

– cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

- transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat.

Transferuri de la alte bugete;

Donatii si sponsorizari;

Alte surse locale cum ar fi veniturile din confiscari, concesionari, inchirieri sau valorificari de bunuri sau terenuri proprietate publica sau privata a administratiilor locale etc.

Clasificarea veniturilor bugetelor locale – are la baza o multitudine de criterii folosite de teoria si practica financiar – bugetara. Sunt cateva criterii de recunoastere generala cum ar fi :

Dupa prevederile clasificatiei bugetare actuale acestea sunt:

venituri curent fiscale si nefiscale;

venituri de capital;

venituri din sume, cote defalcate si transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat sau de la alti ordonatori de credite finantati din bugetul de stat;

venituri din donatii si sponsorizari.

Dupa provenienta bugetara a veniturilor sunt trei mari categorii de venituri: din incasari proprii, de la bugetul de stat si de la alte bugete.

veniturile administratiei publice locale sunt acele venituri ce se prevad, aproba si executa in bugete distincte ale comunelor. Aceste venituri sunt definite si clasificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice, modificata prin Ordonanta de Urgenta nr.9/2005., separat pentru bugetele proprii ale judetelor, localitatilor, comunelor, oraselor si municipiilor;

venituri provenite de la bugetul de stat care imbraca mai multe forme si anume:

o     venituri din cote defalcate ale bugetului de stat (47% din impozitul pe venit comune, orase si municipii)

o     venituri din sume defalcate din unele venituri ale bugetului statului(din impozitul pe venit si din TVA);

o     subventii primite din bugetul statului pentru investitii finante partial din imprumuturi externe;

o     venituri prin transferuri cu destinatie speciala de la alte bugete (ministere);

venituri provenite de la consiliile judetene.

Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaza pe constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare in functie de care se calculeaza impozitele si taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate si a veniturilor obtinute din acestea, precum si pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, in scopul evaluarii corecte a veniturilor.

Impozitele si taxele locale se aproba de consiliile locale in limitele si in conditiile legii.

Pentru functionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale aproba taxe speciale. Cuantumul taxelor speciale se stabileste anual, iar veniturile obtinute din acestea se utilizeaza integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru infiintarea serviciilor publice locale, precum si pentru finantarea cheltuielilor de intretinere si functionare ale acestor servicii. Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, se vor stabili conditiile si sectoarele de activitate in care se pot institui taxele speciale, modul de organizare si functionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective, modalitatile de consultare si de obtinere a acordului persoanelor fizice si juridice beneficiare.

Fundamentarea veniturilor proprii

In cadrul primariei com. Filipesti principala sursa de venituri proprii rezulta din taxele si impozitele locale a caror valoare este stabilita anual de Consiliul local Filipesti in concordanta cu prevederile legale in vigoare si in functie de necesarul cheltuielilor de acoperit.

In vederea calculului veniturilor proprii provenite din taxe si impozite locale anual se intocmeste o evidenta denumita „Contabil operator rol” prin care se debiteaza persoanele fizice si juridice. Rezultatele obtinute prin aceasta evidenta se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli, la capitolul venituri proprii, venituri fiscale.

In cazul primariei com. Filipesti veniturile proprii fiscale sunt:

* Impozitul pe cladiri de la persoanele fizice ;   

* Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice;

* Impozitul pe teren de la persoanele fizice;

* Alte impozite si taxe de la populatie - Taxa pe teren;

* Impozitul pe cladiri de la persoanele juridice;

* Impozitul pe teren la persoanele juridice;

* Alte impozite directe - Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de

persoanele juridice;   

Impozitul pe terenul din extravilan;

Alte incasari din impozite directe;

Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare;

* Taxe de timbru pentru activitate notariala;

* Taxe extrajudiciare de timbru.

Alaturi de veniturile fiscale primaria mai incaseaza o serie de taxe locale care sunt venituri in afara bugetului de venituri si cheltuieli si care sunt folosite pentru cheltuielile sale proprii. Acestea sunt:    - taxa pescuit;

inchirieri camine culturale;

taxa pasune;

taxa xerox.

2.2. Fundamentarea cheltuielilor la Primaria com. Filipesti

2.2.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal

Cadrul juridic

v     Ordonanta de urgenta nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale pentru functionarii publici pe anul 2002;

v     Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.106/2004 privind stabilirea indemnizatiilor alesilor locali;

v     Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala;

v     Hotararea Consiliului Local nr. 44/2004 privind aprobarea statului de functii al aparatului propriu al Consiliului Local.

v     Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice, modificata prin Ordonanta de Urgenta nr.9/2005.

Conform legislatiei in vigoare sistemul de salarizare a functionarilor publici are in vedere urmatoarele:

a) crearea premiselor pentru implementarea din anul 2006 a sistemului unitar de salarizare a functionarilor publici;

b) crearea unei ierarhizari a sistemului de salarizare pe categorii, clase, grade profesionale;

c) salarizarea in raport cu activitatea depusa, cu importanta si complexitatea atributiilor si responsabilitatilor prevazute in fisa postului.

Sistemul de salarizare cuprinde salariile de baza, sporurile, premiile, stimulentele si alte drepturi. Gestiunea sistemului de salarizare a functionarilor publici se asigura de fiecare ordonator principal de credite, cu incadrarea in resursele financiare si in numarul maxim de posturi aprobate potrivit legii.

Salariul de baza se stabileste in functie de nivelul studiilor necesare exercitarii functiei publice si in raport cu categoria si, dupa caz, cu gradul profesional al functiei publice, precum si in raport cu nivelul la care se presteaza activitatea, respectiv la nivel central si local. Pentru fiecare grad profesional al functiei publice de executie se stabilesc trei trepte de salarizare.

Pentru rezultate deosebite obtinute in activitatea desfasurata, ordonatorul de credite poate acorda, in limita a 20% din numarul de posturi corespunzatoare functiilor publice, prevazut in statul de functii, un salariu de merit lunar, de pana la 15% din salariul de baza, care face parte din acesta si care constituie baza de calcul pentru sporuri si alte drepturi care se acorda in raport cu salariul de baza. Functionarii publici care beneficiaza de salariu de merit se stabilesc pentru anul 2005, dupa aprobarea bugetului anual, pe baza rezultatelor obtinute in activitatea desfasurata in anul 2004.

Functionarii publici care absolvesc in cursul anului 2005 o forma de invatamant superior de lunga sau de scurta durata, incadrati pe functii publice cu nivel de studii inferior, se numesc, prin examen, intr-o functie publica de executie, un grad profesional si o treapta de salarizare care sa le asigure acestora o crestere de pana la 15% a salariului de baza avut anterior. Examenul se organizeaza de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea functionarul public, pe baza unui regulament cadru aprobat prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Sporuri - functionarii publici beneficiaza de un spor de vechime in munca de pana la 25%, calculat la salariul de baza corespunzator timpului lucrat in program normal de lucru, astfel:

Transele de vechime

Cota din salariul

in munca

de baza

intre 3 si 5 ani

de la 5 la 10 ani

de la 10 la 15 ani

de la 15 la 20 de ani

peste 20 de ani

Sporul corespunzator vechimii in munca se plateste cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca, prevazuta la transa respectiva.

Premii - pentru activitatea desfasurata functionarii publici au dreptul la un premiu anual, egal cu salariul mediu lunar de baza realizat in anul pentru care se face premierea. Premiul anual se plateste in luna ianuarie 2006. Functionarii publici care nu au lucrat tot timpul anului, premiul anual se acorda proportional cu perioada lucrata si se stabileste luandu-se in calcul media salariilor de baza realizate in perioada in care au desfasurat activitate, raportat la 12 luni. Ordonatorii principali de credite pot acorda premii lunare in limita de pana la 10% din cheltuielile cu salariile aferente functiilor publice prevazute in statul de functii, din economiile realizate prin reducerea cheltuielilor cu salariile, fara a depasi valoarea economiilor realizate. Premiile se pot acorda in cursul anului functionarilor publici care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate apreciate ca valoroase.

Salariile functionarilor publici sunt brute si impozabile, potrivit legii. Data platii salariului se stabileste in conformitate cu prevederile legale in vigoare (salariile in sistemul bugetar se platesc o data pe luna in intervalul 5-15 al fiecarei luni, pentru luna anterioara, esalonarea platilor pe zile pentru ordonatorii de credite efectuandu-se prin ordinul ministrului finantelor publice). Salariile functionarilor publici se platesc inaintea oricaror alte obligatii de plata ale institutiei publice.

Salariile angajatilor primariei com. Filipesti sunt stabilite anual sau ori de cate ori este nevoie in baza unei dispozitii emise de primarul comunei (OPC) in functie de legislatia in vigoare la momentul respectiv. Dispozitia este insotita de un stat de functii, unde pentru fiecare angajat este specificat salariul de baza (tarifar), urmand ca pe baza acestuia contabilul Consiliului Local Filipesti sa duca la indeplinire dispozitia emisa de primar.

Exemplu de calcul pe salariul unui angajat din primarie

Conform statului de functii al primariei com. Filipesti angajatul care ocupa functia de Consilier cu probleme de urbanism si cadastru, clasa I, grad – superior, treapta a-II-a beneficiaza de un salariu de baza, stabilit potrivit O.G. nr. 92/2004, in valoare de:   

in perioada    01.01.2005 - 01.09.2005 Sb= 884.84 lei;

in perioada    01.10.2005 – 31.12.2005 Sb= 982.30 lei.

1) Pentru luna noiembrie 2005 salariul de baza angajatului primariei Sb = 982.30 lei.

2) Functionarul ocupa o functie publica de conducere pentru care beneficiaza de o indemnizatie de conducere (Ic)– 15% = 15% * 982.30 = 147.00 lei

3) Salariul tarifar (St) = ((1) + (2)/ nr. zile lucratoare) * nr. zile lucrate

Nr. zile lucratoare = 20

Nr. zile lucrate = 20

St = ((982.30 + 147.00)/20)*20 = 1129.30 lei

4) Vechime in cadrul muncii (35 ani) – conform legii beneficiaza de un spor de vechime (Sv)de 25% ( St * 25%) = 1129.30 * 25%;

Sv = 282.00 lei

5) Salariu brut = (3) + (4) = 1129.30 + 282.00; Sb = 1411.00 lei

Salariile personalului primariei angajate pe baza de contracte de munca, pe termen nedeterminat au mentionat salariul de baza prin dispozitia emisa de primar in temeiul Ordonantei nr. 9/2005 din 21.01.2005 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit O.G. nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr.II la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functie de demnitate publica.

Primarul com. Filipesti primeste lunar o indemnizatie stabilita de Consiliul Judetean Bacau in acord cu Legea nr. 154/1998.

Flux informational generat de fundamentarea cheltuielilor de personal

Primarul Com. Filipesti(OPC)

 

1 – lunar intocmeste foile colective de prezenta pe care le trimite spre aprobare primarului;

2 – dupa verificarea datelor din foile colective de prezenta primarul le aproba si le returneaza Dep. Contabilitate;

3 - pe baza foilor colective de prezenta contabilul intocmeste statele de plata salariale;

- intocmeste o situatia recapitulativa privind plata salariilor pe luna in curs, intocmita separat pentru fiecare capitol bugetar;

- o Nota Justificativa pentru cheltuielile salariale, intocmita pe capitole de cheltuieli;

- emite un CEC pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plata pentru salarii;

4 – inainte cu o zi de plata salariilor contabilul prezinta trezoreriei situatia recapitulativa, cecul si nota justificativa pentru controlul corectitudinii acestora;

5- extras de cont;

6- dupa aprobarea documentelor inaintate de primarie opereaza plata salariilor, sume ridicate de casierul primariei;

7- casierul primariei efectueaza plata salariilor, intocmeste registrul de casa si il trimite spre verificare Dep. Contabilitate, care il si arhiveaza.

2.2.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale si servicii

Cadrul juridic

Cheltuielile materiale sunt in principal cheltuieli de intretinere si gospodarie a sediilor si spatiilor unde isi desfasoara activitatea primaria dar si alte cheltuieli specifice(calificare – specializare personal, protocol, protectia muncii).

Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face in raport cu indicatorii specifici fiecarei actiuni utilizandu-se formulare intocmite de Ministerul Finantelor, dar si orice alte date din baza proprie de date.

Cheltuielile materiale la primarie sunt inscrise in bugetul de venituri si cheltuieli intocmit anual si aprobat prin Hotararea privind aprobarea bugetului pe anul 2005 (Anexa 14 la buget „Detalierea cheltuielilor”). Cheltuielile materiale sunt limitate de veniturile proprii ale primariei si cele alocate de Consiliul Judetean.

Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire – cuprinde fondurile banesti necesare pentru buna functionare a primariei reprezentand platile pentru incalzit, iluminat si forta motrica, apa, canal, salubritate, posta, telefon, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari de servicii necesare primariei.

v     Alineatul 24.01 – Incalzit cuprinde fondurile banesti necesare achitarii furnizorilor de energie termica, gaze naturale si combustibil, care se evalueaza pe baza devizului intocmit in preturi curente;

total suprafata radianta;

consumul de agent termic/m cub;

numar ore incalzire;

tariful pentru l gigcal;

Elemente de fundamentare : Incalzire (mc* tarif/mc) * 6 luni;

Apa rece (mc * tarif/mc);

Gaz metan industrial (mc/ tarif/mc).

v     Alineatul 24.02 – Iluminat si forta motrica cuprinde cheltuielile care se vor efectua pentru plata energiei electrice, evaluate conform devizului:

numar ore iluminat aparatura;

numar corpuri iluminat, aparatura;

consum de energie electrica;

tarif pentru 1 kw.

Elemente de fundamentare : Energie electrica livrata (nr kw * tarif 1 kw)

Materiale – tuburi neon, becuri, materiale electrice diferite, cabluri, prize.

Cheltuieli pentru iluminat = nr. ore iluminat si functionare aparatura* nr. corpuri iluminat* consum energie electrica/corp/ora * tarif kw

v     Alineatul 24.03Apa, canal, salubritate cuprinde fondurile banesti pentru plata furnizorilor de apa rece menajera, achitarea taxelor de canalizare si gunoi, evaluandu-se conform devizului:

consum apa;

tariful pentru l de apa potabila;

tariful pentru servicii de canalizare;

tariful pentru servicii de salubritate.

Elemente de fundamentare: Apa rece menajera (mc*tarif/mc);

Gunoi (tone);

Canal (mc).

Cheltuieli cu apa, canal, salubritate = consum de apa*tarif/mc+tarif    canalizare+tarif salubritate.

v     Alineatul 24.04Posta, telefon, telex, radio, televizor cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio si a cheltuielilor pentru corespondenti care se evalueaza conform devizului:

cheltuieli cu corespondenta postala interna si externa;

numar minute convorbiri si alte servicii telefonice;

tariful pentru abonament servicii telefonice,telex ,fax, alte servicii;

tariful pentru abonament radio si TV.

Se tine cont de nr. posturi telefonice, cheltuieli cu abonamentele telefonice, cheltuieli aferente minutelor vorbite, materiale pentru corespondenta.

v     Alineatul 24.05Furnituri de birou cuprinde fondurile banesti necesare achizitionarii rechizitelor de birou si se evalueaza conform borderoului:

- se evalueaza in functie de necesarul de rechizite de birou si imprimate tipizate. Baza de calcul o constituie executia anului precedent;

Specificatie : hartie de scris, dosare, pixuri, formulare tipizate, alte materiale.

v     Alineatul 24.06Materiale pentru curatenie cuprinde fondurile banesti necesare achizitionarii de materiale pentru curatenie, evaluate conform devizului :

tipuri de materiale de curatare necesare (sapun, detergenti, dezinfectanti, perii, galeti);

cantitate (buc, kg, l);

pretul unitar.

Cheltuieli materiale pentru curatenie = cantitate * pret unitar.

v     Alineatul 24.07 – Alte materiale si prestari de servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare si dezinsectie, materiale pentru apararea locala antiaeriana si prevenire incendiilor, materiale si plata lucrarilor pentru intretinerea si amenajarea spatiilor verzi, servicii prestate de gardieni publici si alte cheltuieli de intretinere a masinilor de calcul de birou, de multiplicat, a masinilor de scris, care se evalueaza conform devizului:

v     Articolul 25 - Materiale si prestari servicii cu caracter functional cuprinde fondurile banesti necesare pentru achizitionarea de carburanti si lubrifianti pentru autovehicule, piese de schimb si diverse alte materiale pentru intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor, conform devizului:

Cheltuieli cu carburanti si lubrifianti (cant. * nr luni*tarif/l)

Cheltuieli cu piese de schimb pentru autovehicule

v     Articolul 27 – Reparatii curente cuprinde fondurile banesti pentru efectuare reparatiilor bunurilor fixe din patrimoniul primariei conform devizului pentru reparatii curente

v     Articolul 28 – Reparatii capitale se fundamenteaza pe baza devizelor pentru reparatii capitale la imobilele institutului, la perioadele stabilite prin actele normative.

v     Articolul 30 – Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfasurarii unor actiuni pentru calificarea, perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor, cheltuielile de protocol, cheltuieli ocazionate de protectia muncii si alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale.

Exemplu de calcul cheltuieli materiale

Pentru anul 2005 primaria com. Filipesti are inscrise in bugetul de venituri si cheltuieli materiale si servicii (folosind ca baza de calcul consumurile inregistrate in anul precedent)in valoare de 20000 lei.

In ceea ce priveste cheltuielile pentru intretinere si gospodarie primaria estimeaza pentru anul 2005 urmatoarele:

v     Incalzit – pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie se estimeaza un consum de 10.000 mc; tarif/mc = 0.5lei/mc.

Incalzire = (10.000 mc * 0.5lei/mc) * 6 luni = 30000 lei

Apa rece = (1000 mc * 3.5 lei/mc)= 3500 lei

Gaz metan industrial = 3500 mc * 0.4 lei/mc = 1400 lei

Total ch. = 34.900 lei

v     Materiale pentru curatenie

Detergenti = (20 kg * 1.5 lei/kg)*12 luni= 360lei

Sapun =( 100 buc* 0.6lei/buc)* 12 luni =720 lei

Maturi = 20 buc*5 lei/buc = 100 lei

Praf de curatat = (35 cutii * 1.7 lei/cutie)* 12 luni = 714 lei

Clor = (40 l * 1.9lei/l)* 12 luni= 912 lei

Alte materiale = 500 lei

Total ch. de curatenie = 3306l ei

v     Furnituri de birou

Hartie de scris = 100 topuri*10lei/top = 100lei

Dosare = 200 buc * 0.23 lei/buc= 46lei

Pixuri = 100 buc * 1 lei/buc = 100 lei

Formulare tipizate = 50 buc* 10 lei/buc = 500 lei

Alte materiale = 700 lei

Total ch furnituri de birou = 2346 lei

v     Alte materiale si prestari servicii

Cost serviciu de deratizare si dezinsectie = 400 lei

Solutii pentru dezinsectie = 600 lei

Plata serviciilor de intretinere a masinilor de calcul, de scris si multiplicat = 1000lei

Componente electrice si electronice = 2000 lei

Dischete, cd-uri, toner imprimanta = 2500 lei

Total cheltuieli = 6500 lei

v     Posta, telefon, telex,radio, televizor

Ch. cu abonamentele telefonice = 10000lei

Ch. aferente minutelor vorbite = 30000 lei

Materiale pentru corespondenta = 5000 lei

Total ch.= 45000 lei

v     Iluminat si forta motrica

Consum mediu lunar = 3500 kw, Tarif/kw = 0.4 lei

Ch. iluminat anual = (3500 kw*12 luni) * 0.4 lei/kw = 19200 lei

v     Apa , canal, salubritate

Apa rece menajera = 3000mc*1.5lei/mc= 4500 lei

Gunoi = 50 t*1lei/t = 50 lei

Canal = 1000 mc * 2 lei/mc = 2000 lei

Total ch. = 6550 lei

TOTAL CH. INTRETINERE SI GOSPODARIE = 11785 LEI

2.1.3.Fundamentarea cheltuielilor de capital

Cadrul juridic

v     Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice, modificata prin Ordonanta de Urgenta nr.9/2005.

v     Lege nr. 500/2002 privind finantele publice;

v     Legea 189/1998 privind finantele publice locale.

Cheltuielile pentru investitiile comunelor, si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana si locala, care se finanteaza, potrivit legii, din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei unitati administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de catre consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii, numai daca, in prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fost elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie, asigurand, totodata, utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.

In programul de investitii se nominalizeaza obiectivele de investitii in continuare, precum si obiectivele de investitii noi. In programele de investitii se cuprind intr-o pozitie globala, sub denumirea alte cheltuieli de investitii: achizitiile de imobile; dotarile independente; cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate si a studiilor de fezabilitate, aferente obiectivelor de investitii noi; cheltuielile de proiectare si de executie privind consolidarile si interventiile pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati naturale: cutremure, inundatii, alunecari, prabusiri si tasari de teren, incendii, accidente tehnice, precum si alte cheltuieli legate de realizarea investitiilor - lucrari de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinari seismologice, consultanta, asistenta tehnica si alte cheltuieli asimilate investitiilor -, potrivit legii. Pozitia globala se detaliaza prin liste separate de catre ordonatorul principal de credite, pe baza de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea si alti indicatori caracteristici unor asemenea investitii, si se aproba de catre consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, o data cu bugetul local.

Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi, a caror finantare se asigura integral sau in completare din bugetele locale, precum si cele din imprumuturi interne si externe, contractate direct de autoritatile administratiei publice locale, se aproba, dupa caz, de catre consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi, a caror finantare se asigura in completare din transferuri de la bugetul de stat in conditiile legii precum si integral sau in completare din imprumuturi externe garantate de Guvern se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finantelor, de catre:

1. consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pentru investitiile proprii si pentru cele ale institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea lor, a caror valoare este cuprinsa intre 2 miliarde lei si 80 miliarde lei;

2. consiliile locale ale municipiilor, pentru investitiile proprii si pentru cele ale institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea lor, a caror valoare este cuprinsa intre 2 miliarde lei si 45 miliarde lei;

3. consiliile locale ale oraselor, pentru investitiile proprii si pentru cele ale institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea lor, a caror valoare este cuprinsa intre 2 miliarde lei si 35 miliarde lei;

4. consiliile locale ale comunelor si cele ale sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru investitiile proprii si pentru cele ale institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea lor, a caror valoare este cuprinsa intre 2 miliarde lei si 25 miliarde lei.

Ordonatorii principali de credite, conducatorii institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala, care au calitatea de ordonatori secundari sau tertiari de credite pentru investitiile proprii a caror valoare nu depaseste 2 miliarde lei, aproba documentatiile tehnico-economice, cu avizul prealabil al consiliului local, judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

Documentatiile tehnico-economice pentru obiectivele de investitii noi, ale caror valori depasesc plafoanele maxime prevazute la alin. (6), se aproba de catre Guvern.

Documentatiile tehnico-economice pentru investitiile destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de actiuni accidentale si de calamitati naturale, elaborate si avizate potrivit dispozitiilor legale, precum si notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investitii cuprinse in pozitia globala alte cheltuieli de investitii se aproba de catre ordonatorii principali de credite.

Dupa aprobarea documentatiilor tehnico-economice se realizeaza actualizarea valorii totale a fiecarei investitii, potrivit evolutiei indicilor de preturi, se face pe raspunderea si cu aprobarea fiecarui ordonator de credite in calitate de investitor.

Valoarea obiectivelor de investitii noi, dupa caz, a investitiilor destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de actiuni accidentale si de calamitati naturale, ale caror documentatii tehnico-economice au fost aprobate potrivit competentelor prevazute in prezentul articol, este estimativa pana la contractarea executiei lucrarilor, conform prevederilor legale privind achizitiile publice.

Cheltuielile de capital se prind in bugetul de venituri si cheltuieli ca anexa la acesta. Anexa poarta denumirea de Lista obiectivelor de investitie (Anexa nr. 1), iar investitiile sunt structurate pe capitole (A, B, C) si este inaintat Consiliului Local pentru aprobare. Sumele inscrise in lista de investitii nu trebuie sa le depaseasca pe cele inscrise in buget.

Exemplu de calcul cheltuieli de capital

Pentru anul 2005 Primaria com. Filipesti are 3 obiecte de investitii majore in valoare totala de 5811.24 lei.

A.     Lucrari in continuare „ Sarpanta scoala Filipesti” = 5281.39 lei

Surse de finantare :

fonduri proprii = 0

credite bancare interne = 0

credite bancare SAPARD neramb. = 985.90 lei

Total alocatii bugetare = 266.40 lei – din care de la bugetul local = 266.40 lei

B.     Lucrari noi -„Extindere spatiu si modernizare sediu Primarie” = 492.46 lei

Surse de finantare :

fonduri proprii = 29.65 lei

credite bancare interne = 123.55 lei

credite bancare SAPARD neramb. = 0 lei

Total alocatii bugetare = 339.26 lei – din care de la bugetul local = 339.26 lei

C. Alte lucrari de investitii „Achizitionare laptop si statie de amplificare” = 37.39 lei

Surse de finantare :

fonduri proprii = 0

credite bancare interne = 0

credite bancare SAPARD neramb. = 0

Total alocatii bugetare = 37.39lei – din care de la bugetul local = 32.39 lei si pe seama subventiilor din bugetul de stat = 5.00 lei

Capitolul 3

Finantarea primariei comunei Filipesti

3.1. Surse proprii de finantare

Primaria comunei Filipesti are drept surse proprii de finantare urmatoarele categorii de venituri:

1. Venituri curente

a) Venituri fiscale Impozite directe:

* Impozitul pe cladiri de la persoanele fizice ;   

* Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice;

* Impozitul pe teren de la persoanele fizice;

* Alte impozite si taxe de la populatie - Taxa pe teren;

* Impozitul pe cladiri de la persoanele juridice;

* Impozitul pe teren la persoanele juridice;

* Alte impozite directe - Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de

persoanele juridice;   

Impozitul pe terenul din extravilan;

Alte incasari din impozite directe;

Impozite indirecte:

Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare;

* Taxe de timbru pentru activitate notariala;

* Taxe extrajudiciare de timbru.

b) Venituri nefiscale:

* Alte venituri privind circulatia pe drumurile publice;

* Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale;

* Venituri din concesiuni si inchirieri;

* Incasari din alte surse.

Venituri din sume, cote defalcate si transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat sau de la alti ordonatori principali de credite finantati din bugetul de stat

* Cote defalcate din impozitul pe venit;

* Sume defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale;

*Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor publice;

* Sume defalcate din TVA pentru institutiile de invatamant preuniversitar de stat, crese, centre judetene si locale de consultanta agricola, drumuri judetene si comunale si pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului;

* Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism.

3.2. Surse de finantare alternative

Pentru anul 2005 Primaria comunei Filipesti a avut doua surse alternative de finantare si anume un credit bancar si a beneficiat de o finantare pe baza de proiecte (un program de finantare externa – Sapard)

Creditul bancar – reprezinta o alternativa a comunitatilor locale de rezolvarea a unor probleme legate de dezvoltarea legala.

Cadrul legal de contractare a creditelor bancare este asigurat de O.U.G. nr. 45/2003 privind finantele publice locale, Legea datoriei publice nr.313/2004 si H.G. 158/2005 privind constituirea , stabilirea competentei si competentelor Comisiei de Autorizare a imprumuturilor locale.

O.U.G. nr. 45/2003 prevede in mod expres: „consiliile locale si judetene pot aproba contractarea sau garantarea de imprumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale”.

Consiliile locale si judetene hotarasc, la propunerea ordonatorului de credite, contractarea sau garantarea de imprumuturi, cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor ce il compun.

Consiliile locale si judetene pot garanta angajarea de imprumuturi interne fara garantia statului, cu aprobarea Comisiei de Autorizare a imprumuturilor locale, comisie constituita din reprezentanti ai MFP (4 membri), MAI (2 membri) si ai structurilor asociative ale administratiei publice locale (3 membri), respectiv Asociatia Municipiilor din Romania, Asociatia Oraselor din Romania si asociatia Comunelor din Romania.

Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor de plata, interne sau externe ale autoritatii administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piata interna si externa de capital. Instrumentele publice locale sunt: - titluri de valori; - imprumuturi de la societatile comerciale bancare sau de la alte institutii de credit.

Garantarea imprumuturilor – imprumuturile contractate de unitatile administrativ teritoriale sunt garantate de catre acestea prin venituri proprii(impozite, taxe, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat etc.) garantarea prin venituri proprii devine valabila si se aplica din momentul acordarii garantiei.

Autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie contractat sau garantat, depaseste limita de 20% din totalul veniturilor proprii.

3.3. Finantarea bugetara

Folosirea fondurilor din bugetele publice prin punerea lor la dispozitia ordonatorilor principali de credite bugetare si apoi la ceilalti ordonatori subordonati este un act de raspundere ce se face cu respectarea si indeplinirea anumitor cerinte (reguli, principii) :

Cheltuielile pot fi inscrise sau/ si efectuate din bugetele publice numai daca sunt prevazute in mod expres in acte normative ori autorizari specifice date in baza Legii Finantelor publice;

Exercitarea unui control financiar preventiv riguros in legatura cu necesitatea, oportunitatea si aplicarea unui regim sever de economii in toate sectoarele de activitate;

Fondurile nu se acorda in mod automat, ci numai daca sumele acordate anterior sunt justificate si in raport cu nivelul de realizare a indicatorilor bugetari;

Acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispozitie din bugete, in intentia asigurarii functionalitatii pentru care au fost create institutiile.

Finantarea cheltuielilor bugetare reprezinta alocarea de mijloace banesti, pe baza bugetelor publice ca balante financiare aprobate la dispozitia consumatorilor de fonduri autorizati (ordonatori de credite bugetare) pentru destinatii bine stabilite, ca expresie a nevoilor acestora.

Finantarea bugetara se deruleaza diferit la bugetele statului fata de cele locale, fapt care genereaza in plan procedural diferente de metode, acte necesare, fluxuri informationale etc , finantarea bugetara avand drept sustinere metodologica normele MFP privind organizarea si functionarea Trezoreriei.

Trezoreria Finantelor Publice are drept raspundere principala in materie bugetara, executia de casa a veniturilor si cheltuielilor din bugetele publice. In acest sens, la nivelul unitatilor operative pentru executia de casa a cheltuielilor sunt derulate procedee si operatiuni privind platile din bugetele publice in compartimentele(servicii sau birouri de control) si evidenta cheltuielilor, si uneori casierie tezaur si contabilitate decontari.

Ca tehnica bugetara, deschiderea si repartizarea de credite bugetare poate fi urmarita din doua perspective, in doua momente distincte dar succesive, ale finantarii: deschiderea de credite bugetare si repartizarea de credite bugetare.

Deschiderea de credite bugetare reprezinta autorizatia pe care institutia care gestioneaza bugetul public catre unitatea operativa a Trezorerie Finetelor Publice din Bucuresti prin care se dispune ca o anumita suma de bani cu titlu de credit bugetar sa treaca din contul bugetar in contul ordonatorului de credite bugetare(la solicitarea acestuia). La unitatea operativa a Trezoreriei din capitala sunt deschise conturi atat pe fiecare buget public al statului cat si pentru ordonatorii de credite bugetare cu sediul in localitate.

Finantarea din bugetele de stat




Pres. Consiliului Judetean Bacau intocmeste trimestrial o cerere de deschidere de credite bugetare In 3 ex. pe care o inainteaza MFP. Alaturi de aceasta cerere se intocmeste o nota justificativa care cuprinde referiri la cheltuielile bugetare aprobate de la inceputul anului; referiri la creditele bugetare deschise (cumulat de la inceputul anului) etc. si dispozitie bugetara de repartizare a sumelor pe fiecare ordonator in parte.

in cadrul MFP se efectueaza analiza si controlul documentelor inaintate de OPC; dupa verificare MFP consemneaza deschiderea de credite bugetare pe numele OPC (1 ex din cerere), efectueaza deschiderea de credite si anunta OPC despre deschiderea de credite si repartizarea acestora.

1 exemplar din cererea de credite este inaintat de MFP trezoreriei jud. Bacau care opereaza sumele din contul de disponibil al bugetului de stat si transmite unitatii teritoriale la care are deschis contul OPC dispozitia de repartizare de credite pe ordonatori.

Unitatea teritoriala a trezoreriei alimenteaza conturile ordonatorilor conform dispozitiei de repartizare si informeaza ordonatorii cu privire la alocarea disponibilitatilor din contul ordonatorilor.

Finantarea din bugetele locale are drept expresie de tehnica bugetara alimentarea de mijloace banesti sau alocarea de fonduri. Deosebirea intre finantarea din bugetul de stat si cea din bugetele locale consta in aceea ca acoperirea cheltuielilor se face in limita disponibilitatilor existente in cont. Primaria are deschis la unitatea teritoriala a Trezoreriei ( Trezoreria Operativa Comunala Bacau Est) conturi de disponibil in care sunt consemnate incasarile din venituri proprii si cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare ( sume defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat si transferuri din acelasi buget in completare).

Initiativa in finantarea din bugetele locale apartine ordonatorului principal de credite bugetare (OPC - primarului). Acesta stabileste trimestrial, cheltuielile ce urmeaza a se efectua din bugetul propriu, avandu-se in vedere propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii si transferul din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acopera platile respective.

Primarul comunei determina cuantumul creditelor bugetare, in limita carora urmeaza a se deschide creditul bugetar pentru trimestrul respectiv pe baza unei „cereri de deschidere de credite bugetare”, luand in calcul o serie de elemente precum: soldul la inceputul anului; veniturile proprii la bugetul local prevazute a se incasa de la inceputul anului; cheltuieli care urmeaza a se efectua in trimestrul de referinta; credite bugetare deschise de la inceputul anului etc. Acest document se intocmeste in 2 exemplare la nivelul fiecarui capitol de cheltuieli aprobat in bugetul local si este inaintat compartimentului specializat in gestiunea respectivului buget local, unde se fac verificari in ceea ce priveste corectitudinea cererii si incadrarea sumelor solicitate in prevederile bugetului local aprobat anual cu repartizarea pe trimestre cu acoperire din venituri proprii si subventiile ce urmeaza a fi alocate de la bugetul de stat in completarea veniturilor proprii pentru trimestrul respectiv.

Dupa verificare, primarul trimite, catre Trezoreria Operativa Comunala Bacau Est, o „comunicare de deschidere de credit” in care se precizeaza urmatoarele : trimestrul pentru care se solicita deschiderea de credite bugetare, institutia de administratie publica pe seama careia se face deschiderea de credite, suma solicitata, capitolul de cheltuieli , contul in care urmeaza sa apara suma, structura cheltuielilor (curente, de personal si materiale, de capital). In acelasi timp primarul repartizeaza credite bugetare pe seama institutiilor subordonate, finantate din bugetul local, prin intocmirea unei „dispozitii bugetare” pe capitol de cheltuieli cu defalcare pe categorii de cheltuieli care se prezinta o data cu „comunicarea de deschidere a creditelor”.

Flux informational generat de finantarea din bugetele locale

 


Text Box: Cont OTC

OPC – Primarul com. Filipesti

 

  1. Primarul inainteaza trimestrial cererea de deschidere a creditelor bugetare Compartimentului de specialitate in gestiunea bugetului local din cadrul DGFP- Bacau
  2. Compartimentul de specialitate verifica documentatia si analizeaza situatia veniturilor proprii ale primariei;
  3. Dupa aprobarea cererii de credite DGFP, intocmeste documentatia necesara pentru deschiderea de credite bugetare si inainteaza dispozitia de plata Trezorerie Operative Comunale Bacau Est, pentru operarea platii;
  4. Trezoreria opereaza trecerea sumelor de bani aferenta creditului din contul de disponibil al bugetului local in contul    Primariei si informeaza primaria asupra existentei de disponibilitati in cont;
  5. Pe baza dispozitiei bugetare de repartizare intocmita de primar, trezoreria opereaza si alimenteaza cu sumele de bani aferente conturile ordonatorilor subordonati (!atentie in administratie nu exista relatii de subordonare intre ordonatorii implicati)
  6. trezoreria informeaza ordonatorii de credite subordonati de alimentarea conturilor lor de disponibil.

Consiliul Local Filipesti

Catre,

Trezoreria Bacau

Va rugam ca incepand cu trim. I sa se deschida credite din buget in contul 4455030 in suma de 134.157 lei care se defalca astfel:

Cod

Categoria de

cheltuieli

Cont cap.

Cont cap.

Cont cap.

Cont cap.

Cont cap.

Total buget

Cheltuieli curente

Cheltuieli de personal

Cheltuieli bunuri si servicii

Transferuri

Cheltuieli capital

Ramb. credite dobanzi si comisioane

Ordonator de credite, Sef compartiment financiar contabil

3.3.1. Utilizarea creditelor bugetare

Creditele bugetare aprobate au semnificatia de limite de finantare in care trebuie sa se incadreze ordonatorii de credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli justificate.

Dupa deschiderea si repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul sa dispuna de mijloace banesti in limitele acestora pentru cheltuielile inscrise in bugetele lor.

Efectuarea de cheltuieli bugetare la institutii impune respectarea unor reguli precizate in prevederile legislatiei finantelor publice si anume:

Utilizarea fondurilor in conformitate cu destinatia stabilita prin bugetul de venituri si cheltuieli in limita creditelor bugetare aprobate pe an si pe trimestru;

Utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate (fiecare cheltuiala trebuie sa aiba la baza o dispozitie legala prin care se autorizeaza suportarea ei din bugetul public);

Aprobarea si efectuarea cheltuielilor numai cu avizul sefului departamentului financiar – contabil(sau a inlocuitorului legal).

Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite etape tehnice si anume: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata.

Utilizarea propriu – zisa a creditelor bugetare se realizeaza prin plati in numerar (salarii, burse, avansuri in contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite personalului) si in conturi bancare ( in cazul relatiilor cu terte persoane juridice – achitarea de furnizori, plati catre bugetele publice etc.).

Eliberarea de sume (cu sau fara numerar) din conturile trezoreriei, ale primariei reprezinta din punct de vedere al executiei de casa a bugetelor, plati de casa sau utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru o anumita perioada de timp.

Pe parcursul executiei financiar – bugetare pot apare cazuri cand ordonatorii de credite recupereaza sume din platile efectuate anterior (facturare la preturi mai mari decat cele convenite si contractuale etc.). Daca aceste sumele provin din finantarea anului curent, se depun de institutii in contul de la trezorerie diminuand, in mod corespunzator platile de casa deci reintregind creditele bugetare, operatiune cunoscuta si sub denumirea de reconstituire a creditelor bugetare. In aceste imprejurari , in planul consemnarilor informationale se foloseste termenul de plati nete de casa (diferenta intre platile de casa si sumele aparute in contul din operatiunile mentionate) care au si sensul de marime exacta a finantarii ordonatorilor de credite bugetare.

Primarul comunei se justifica fata de institutiile financiare (care raspund de gestiunea bugetelor publice) pentru sumele primite prin conturile de executie bugetara. Pe baza acestor conturi, institutiile financiare de specialitate preiau in evidenta lor cheltuielile efectuate primarie.

Pe parcursul executiei financiar – bugetare pot avea loc retrageri de credite bugetare aprobate in cazul renuntarii la unele actiuni sau din alte motive, operatiune care are loc prin folosirea dispozitiei bugetare de retragere (la initiativa ordonatorilor ierarhic superiori).

Realizarea de noi actiuni sau activitati neprevazute in etapa elaborarii proiectelor de bugete, conduce in practica bugetara la alte modalitati tehnice de lucru in care sunt utilizate disponibilitatile de credite bugetare rezultate din bugete (inclusiv de venituri si cheltuieli la institutii) sau alocarea de mijloace banesti suplimentare din fondul de rezerva bugetara sau fondul de interventii (de la dispozitia guvernului). In prima situatie, primaria isi analizeaza economiile realizate in bugetele de venituri si cheltuieli, stabilind suma ce urmeaza a fi acordata pentru acoperirea nevoilor suplimentare. Majorarea creditelor bugetare la anumite subdiviziuni la bugetul de venituri si cheltuieli se mai realizeaza in cursul executiei bugetare, prim efectuarea de virari de credite bugetare.

Virarea de credite bugetare este conditionata in primul rand de existenta unor economii la alte subdiviziuni de cheltuieli bugetare si aceasta pentru a nu afecta realizarea actiunilor la subdiviziunea de unde se preiau banii. Tot in acest sens, exista o serie de conditionari precum: aprobarea sa fie acordata incepand cu trimestrul III al fiecarui an inainte de angajarea cheltuielilor ; disponibilitatile utilizate sa nu provina de la creditele bugetare prevazute pentru cheltuielile de personal, reparatii capitale sau din fondul de rezerva bugetara si sa nu conduca la majorarea creditelor bugetare aprobate pentru primarie; sa nu aiba ca efect majorarea sumelor prevazute pentru completarea resurselor proprii ale unor institutii de stat.

Aprobarea virarii de credite bugetare este de competenta MFP si ordonatorilor de credite bugetare in anumite limite in raport cu subdiviziunile clasificatiei bugetare.

Primarul poate aproba virari de credite bugetare intre subcapitolele aceluiasi capitol de cheltuieli (pe care il gestioneaza) precum si intre articolele aceluiasi capitol de cheltuieli. De asemenea, pentru activitatile proprii ale primariilor, pot aproba virari de credite bugetare de la un alineat la altul in cadrul aceluiasi articol de cheltuieli. Sunt interzise virarile de credite bugetare in situatii precum: hrana, salarii, investitii si reparatii capitale in primul semestru al anului bugetar si in perioada 15-31 decembrie.

Interventiile tehnice asupra utilizarii creditelor bugetare au corespondente de actiune ca: retragerea de credite bugetare in anumite conditii, blocarea sau deblocare creditelor bugetare.

3.3.2. Plati pentru cheltuielile Primariei com. Filipesti prin Trezoreria Finantelor Publice (Trezoreria Operativa Comunala Bacau Est)

Primarul com. Filipesti dispune plati din creditele bugetare deschise sau repartizate astfel:

in conturile primariei, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli ;

in conturile institutiilor pe care le are in subordine pentru cheltuieli de capital.

Platile din creditele bugetare se fac la initiativa exclusiva a primarului, care raspunde de utilizarea banilor bugetari. Platile pot fi dispuse fie in numerar (prin casieriile primariei), fie prin decontari din cont in cont in favoarea tertilor, care au prestat servicii sau executat lucrari, au livrat marfuri, alimente, materiale etc.

Instrumentele de plata folosite sunt: - cecul pentru eliberarea numerarului; - ordinul de plata prin care primarul dispune efectuarea de plati din conturile sale in favoarea furnizorilor sau a bugetelor publice; - factura cu dispozitie de incasare intocmita de furnizori primarie in cazul livrarilor de marfuri, combustibil etc.

Primaria poate beneficia de garantia trezoreriei, in favoarea unitatilor furnizoare care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor.

Platile se dispun pe destinatiile si in limita creditelor bugetare deschise si repartizate in bugetul de venituri si cheltuieli pe subdiviziunile clasificatiei bugetare. Documentele de plati prin trezorerie se intocmesc si se inregistreaza in conturile deschise ale primariei pe capitole si cheltuieli cu desfasurarea pe categorii de cheltuieli aprobate. Primarul are obligatia de a prezenta, pe langa aceste documente si justificari in scris cu privire la necesitatea si oportunitatea cheltuielilor propuse.

Compartimentele de specialitate ale trezoreriei exercita controlul financiar preventiv asupra efectuarii platilor de catre primari in concordanta cu documentatia prezentata, urmarind :

- incadrarea platilor in limita creditelor bugetare deschise si repartizate pe capitole; categorii de lucrari;

- respectarea utilizarii creditelor prin plati in corespondenta cu subdiviziunile clasificatiei bugetare;

- respectare legislatiei in vigoare, prin care se autorizeaza efectuarea cheltuielilor.

Unitatile operative ale Trezoreriei Finantelor Publice au prevederi distincte pentru plati in ceea ce priveste normele metodologice de organizare si functionare astfel:

v     dispozitii generale privind efectuarea de plati prin trezorerie din credite bugetare;

v     deplasari, detasari si transferuri la institutiile publice; cheltuieli materiale; garantia bugetara acordata institutiilor publice; subventii si transferari din bugetul de stat (pentru institutiile publice pentru bugetele locale, privind bursele pentru elevi si studenti; pentru pensii si ajutoare etc.); cheltuieli de capital; reconstituirea creditelor bugetare si reintregirea platilor de casa la institutii;

v     efectuarea platilor prin trezorerie din creditele deschise din bugetul local;

v     casele de plati si inchiderea acestora;

v     plati din conturile de disponibilitati.

Oval: 1Flux informational generat de ridicarea sumelor pentru plata salariilor la primaria com. Filipesti de la Trezoreria Operativa Comunala Bacau Est


*CEC – ul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plata pentru salarii;

* Situatia recapitulativa privind plata salariilor pe luna in curs, intocmita separat pentru fiecare capitol bugetar

* Nota Justificativa pentru cheltuielile salariale, intocmita pe capitole de cheltuieli;

* ordine de plata pentru virarea din cont pentru impozitul pe salarii retinut, a CAS si CASS.

2. In vederea avizarii din cont a sumei salariilor Trezoreria verifica si analizeaza urmatoarele:

* respectarea numarului de salariati aprobat prin statul de functii;

* respectarea dispozitiilor legale privind salariile si a celorlalte drepturi (indemnizatii de conducere, sporuri);

* stabilirea sumelor de plata si incadrarea acestora in disponibilul de credite bugetare la subdiviziunea cheltuieli de personal;

* stabilirea contributiilor pentru asigurari sociale, fondul de somaj si intocmirea corecta a ordinelor de plata.

3. Dupa realizarea verificarii si introducerea in documente a eventualelor modificari, compartimentul din cadrul trezoreriei vizeaza cec-ul pentru suma care urmeaza a fi ridicata de la casa platitoare din trezorerie si apoi il remite casieriei pentru eliberarea sumei; apoi efectueaza plata contributiilor datorate de primarie BASS, BAS, BS si FS.

Capitolul 4

Organizarea evidentei la primaria comunei Filipesti

4.1. Formele evidentei economice 

Evidenta operativa

Evidenta operativa se organizeaza la nivelul institutiilor publice precum si a subunitatilor acestora. Evidenta operativa inregistreaza fenomenele si procesele economice in mod operativ, adica in cel mai scurt timp de la producerea lor si la locul aparitiei acestora. Evidenta operativa este folosita indeosebi pentru a urmari consumul de materiale, prezenta la lucru a salariatilor, folosirea timpului de lucru, derularea contractelor cu furnizorii si beneficiarii, circulatia numerarului, consumul de energie etc.

Evidenta operativa foloseste un sistem propriu de instrumente care sunt adaptate scopului urmarit:

- registre de comenzi si contracte;

- registre de corespondenta intrata si iesita;

- condici de prezenta la lucru a personalului;

- fise de magazie care ofera informatii in legatura cu existenta si miscarile stocurilor in depozite;

- situatii, tabele, grafice;

- aparate si instalatii de masurare si inregistrare automata a proceselor economice: contoare de apa, energie electrica, gaze naturale, ceasuri de pontaj etc.

Desi furnizeaza informatii diverse si utile necesare conducerii, evidenta operativa are un caracter limitat, in sensul ca nu urmareste intreaga activitate a unei organizatii, ci doar anumite aspecte selectate dupa criterii subiective.

In literatura economica, evidenta operativa este denumita si evidenta tehnico-operativa intrucat utilizeaza mijloace tehnice de masurare si inregistrare automata si urmareste procese si operatii cu caracter tehnic.

2. Evidenta statistica

Evidenta statistica are ca obiect studierea fenomenelor social-economice de masa, in interdependenta lor, carora le determina marimea, structura, gradul de raspandire, factorii de influenta, ritmul de dezvoltare. Comparativ cu celelalte forme de evidenta economica, statistica studiaza fenomene diverse: economice, naturale, demografice, culturale, sportive.

Sub aspectul datelor pe care le foloseste, statistica este dependenta de celelalte doua forme ale evidentei economice, dar un anumit volum din datele necesare statisticii sunt obtinute prin metode proprii: recensaminte, observari selective, anchete, sondaje, chestionare si bugete de familie. Informatiile prelucrate prin metode statistice sunt prezentate prin tabele, grafice, scheme, situatii comparative.

Informatiile care se obtin prin intermediul statisticii sunt utile in procesul conducerii dar, la nivel microeconomic, au un rol redus comparativ cu cele furnizate de contabilitate. Statistica prezinta de asemenea, neajunsul cunoasterii partiale a activitatilor desfasurate de o institutie publica, respectiv cu ajutorul statisticii pot fi urmarite doar anumite aspecte, deci si statistica are un caracter limitat, informatiile furnizate fiind insuficiente pentru fundamentarea deciziilor.

4.2. Evidenta contabila in cadrul Primariei com. Filipesti

Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice, trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne cat si in relatiile cu creditorii, clientii, institutiile publice si alti utilizatori.

Reprezinta o forma a evidentei economice care reflecta acele aspecte ale procesului productiei sociale ce pot fi exprimate valoric (in bani). Contabilitatea trebuie privita sub doua aspecte: unul primar prin care se reflecta in expresie baneasca miscarile de valori in unitatea lucrativa si unul centralizator, prin care se exprima sintetic existentele, miscarile, transformarile mijloacelor economice, si a surselor de constituire a acestora.

Contabilitate institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, patrimoniul aflat in administrare, precum si pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului local.

Structura patrimoniului institutiei publice sub cele doua aspecte – componenta materiala si mod de provenienta – este compusa din elemente patrimoniale de activ si elemente patrimoniale de pasiv.

Elemente patrimoniale de activ sunt :

  • mijloacele fixe din dotare ;
  • materiale si obiecte de inventar ;
  • mijloace banesti ;
  • decontari cu tertii debitori ;
  • cheltuielile institutiei.

Elemente patrimoniale de pasiv sunt :

  • decontari interne ;
  • decontari cu tertii creditori ;
  • fondurile institutiei ;
  • finantari si credite bancare ;
  • veniturile institutiei.

4.2.1. Contabilitatea operatiunilor legate de finantare

Potrivit reglementarilor legale, toate unitatile lucrative, indiferent de forma juridica de organizare, care gestioneaza valori materiale si banesti sunt obligate sa organizeze si sa desfasoare intreaga activitate prin conturi, adica sa tina contabilitatea proprie.

Obiectivul principal al contabilitatii consta in a oferi o imagine fidela, clara si completa cu privire la patrimoniu, rezultate si situatia financiara.

La institutiile publice finantate din bugetul de stat sau local, obiectivul contabilitatii il constituie patrimoniul public si privat aflat in administrarea acestuia, veniturile si cheltuielile bugetare.

La Primaria din comuna Filipesti contabilitatea se conduce in partida dubla.

Trimestrial si anual se intocmeste darea de seama contabila ce se depune la Directia Generala de Finante Publice si Control Financiar de Stat Bacau.

Inregistrarea in contabilitate se face pe baza de documente justificative tipice, precum si pe baza notelor contabile cum este cazul stornarilor. Inregistrarile contabile se fac cronologic prin respectarea succesiunii documentelor dupa data intocmirii sau a intrarii in unitate, simultan operandu-se in debitul si creditul unor conturi, folosindu-se formulare utilizate in practica contabila ( note de plata, extras de cont, bonuri consum pentru materiale, NIR-uri, dispozitii bugetare, cereri deschidere de credit).

La primaria comunei Filipesti contabilitatea se tine pe calculator, la sfarsitul lunii elaborandu-se balanta de verificare, balanta care sta la baza intocmirii darii de seama.

Folosirea sistemelor electronice de calcul pentru executarea lucrarilor contabile este determinata de cresterea volumului de date si informatii destinate sa reflecte operativ, exact si multilateral principalele laturi ale activitatii economice care devine pe zi ce trece mai dinamica, mai complexa si mai cuprinzatoare.

Operatiunea contabila este prinsa intr-o nota contabila. Operatiunile efectuate prin contul casei (incasari si eliberari de numerar) sunt reflectate in nota contabila 1, operatiunile legate de salarii sunt reflectate in nota 2, intrarile si iesirile de materiale in nota 5, cheltuielile efectuate prin banca in nota 4, iar in nota „diverse” se opereaza incasarile si platile din venituri speciale, reglarile de conturi.

Finantarea invatamantului se face prin dispozitie bugetara. Dispozitiile bugetare se emit avandu-se in vedere incadrarea in prevederile bugetare si conturile din care se face finantarea.

Finantarea se face pe conturi distincte: de personal, materiale, capital, burse.

Prin intermediul balantelor de verificare se realizeaza nu numai un control formal ci si un control de fond privind corectitudinea si legalitatea inregistrarilor contabile.

Prin egalitatea sumelor debitoare cu cele creditoare, pe care le stabileste balanta de verificare se reflecta principiul dublei inregistrari contabile. Balanta de verificare sta la baza intocmirii bilantului contabil, aceasta reprezentand sursa principala de cunoastere efectiva a situatiei economice, a rezultatelor financiare, ca si a evolutiei de ansamblu a unitatii respective, document prin care se prezinta activul si pasivul unitatii.

O alta componenta a darii de seama este contul de executie care reflecta situatia veniturilor si a cheltuielilor pe tipuri de indicatori stabiliti prin legea bugetului de stat.

Detalierea cheltuielilor se face pe capitole si subcapitole, iar in cadrul capitolelor pe articole si aliniate. Cheltuielile trebuie sa se incadreze obligatoriu in prevederile bugetare.

Controlul asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre persoanele care conduc contabilitatea, care efectueaza controlul financiar preventiv si controlul financiar de gestiune , cenzori sau alte persoane imputernicite de unitatea patrimoniala, dupa caz. De asemenea, controlul asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre organele de control financiar si fiscal ale statului si alte organe cu atributii de control.

Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor fondurilor cu aplicatie speciala (fondul constituit pentru acoperirea unor cheltuieli cu caracter economic, fondul pentru pensia suplimentara, fondul pentru plata ajutorului de somaj) se conduce cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I si II, iar in cadrul acestora pe conturi sintetice de gradul III distinct pentru venituri si distinct pentru cheltuieli.

Inregistrarile in contabilitate se pot face pe baza de note contabile, de regula in cazul acelor operatiuni economice pentru care nu se intocmesc documente justificative.

Contabilitatea interfereaza cu statistica social-economica in special, in toate unitatile patrimoniale dat fiind domeniul lor de intrepatrundere si interdependenta reciproca.

Obiectul ei reflecta mijloacele economice si provenienta lor, asigura controlul asupra modului cum sunt folosite mijloacele si resursele in procesele economice. Fiind una din formele sistemului unitar al evidentei, contabilitatea poate oglindi intregul proces al productiei sociale in toate aspectele sale. O particularitate a contabilitatii este ca se tine in etalon banesc, dar utilizeaza si etaloane naturale. In obiectul ei se circumscrie numai ceea ce poate fi exprimat in bani. Contabilitatea trebuie privita sub doua aspecte, si anume unul primar, prin care se reflecta in expresie baneasca miscarile de valori in unitatea de invatamant si unul centralizator prin care se exprima sintetic existentele, miscarile, transformarile mijloacelor economice si a surselor de constituire a acestora.

Totodata, contabilitatea centralizatoare angajeaza sintetic si rezultatele finale raportate la o perioada de gestiune data (luna, semestrul, an de gestiune).

Contabilitatea creditelor deschise la trezoreria centrala precum si a celor repartizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale pentru finantarea cheltuielilor din bugetul asigurarilor sociale de stat se conduce cu ajutorul conturilor in afara bilantului deschise pe ordonatori de credite secundari si tertiari, pe capitole si subcapitole de cheltuieli.

Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor fondurilor cu aplicatie speciala (fondul constituit pentru acoperirea unor cheltuieli cu caracter economic, fondul pentru pensia suplimentara, fondul pentru plata ajutorului de somaj) se conduce cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I si II, iar in cadrul acestora pe conturi sintetice de gradul III distinct pentru venituri si distinct pentru cheltuieli.

Contabilitatea fondurilor cu destinatie speciala constituite la nivelul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice, precum si la institutiile din subordinea acestora, in scopul acoperirii unor cheltuieli in afara bugetului, se asigura cu ajutorul unui cont special in care se evidentiaza: veniturile aferente fondurilor respective, precum si platile efectuate pentru acoperirea cheltuielilor prevazute de lege.

Contabilitatea trezoreriei asigura de asemenea, evidenta depozitelor constituite, imprumuturilor de stat, utilizarii si rambursarii acestora, dobanzilor aferente, precum si a plasamentelor efectuate si a altor operatiuni financiare.

Contabilitatea veniturilor extrabugetare se organizeaza si conduce pe domenii de activitate in cadrul acestora, pe categorii de activitati potrivit clasificatiei bugetare.

Subventiile primite de la buget in cazul institutiilor finantate partial din venituri extrabugetare se evidentiaza distinct in cadrul contului de venituri.

Inregistrarea veniturilor in contabilitatea institutiilor publice indiferent de sursa de finantare a acestora se face pe baza documentelor care atesta crearea obligatiei de incasare sau in momentul incasarii efective a acestora.

Stabilirea, evidenta, urmarirea, controlul si raportarea veniturilor bugetului de stat si ale bugetelor locale se fac potrivit normelor elaborate de Ministerul Finantelor.

Contabilitatea veniturilor fondurilor speciale constituite potrivit legii se organizeaza si se conduce pe surse de venituri potrivit bugetului special aprobat. Contabilitatea cheltuielilor finantate din buget si din venituri extrabugetare asigura, potrivit legii, atat evidenta platilor de casa, cat si a cheltuielilor efective, pe structura clasificatiei functionale si economice. Platile efectuate din contul de finantare bugetara sau din contul de disponibil pentru procurarea de materiale, alimente, medicamente aprovizionate de la furnizori, lucrarile executate si serviciile prestate, procurarea de cecuri cu limita de suma si a altor valori reprezinta plati de casa. In aceasta categorie se cuprind si platile efectuate prin casierie, direct din incasari, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

Contabilitatea sintetica si analitica a platilor de casa si a cheltuielilor efective se organizeaza distinct pe structura clasificatiei economice, potrivit bugetului aprobat.

Inregistrarea cheltuielilor in contabilitatea institutiilor publice indiferent de sursa din care au fost efectuate, se face pe baza documentelor justificative, vizate de controlul financiar preventiv si aprobate de ordonatorul de credite.

Ca urmare a faptului ca primaria este o institutie finantata din bugetul local organizeaza si conduce contabilitatea creditelor bugetare, a platilor de casa si a cheltuielilor efective pe capitole si subcapitole de cheltuieli si, in cadrul acestora pe articole si alineate.

Contabilitatea foloseste procedee si mijloace de lucru proprii cum sunt contul, balanta de verificare, bilantul contabil, precum si norme metodologice si reguli precise stabilite de Ministerului Finantelor.

contul reprezinta un mijloc de evidenta contabila, procedeu de lucru specific metodei contabilitatii prin care se tine evidenta separata a fiecarui element patrimonial. In conturi se reflecta in expresie valorica, si uneori si cantitativa, existentele de mijloace si surse economice si modificarile succesive ale acestora, in decursul unei perioadei de gestiune.

balanta de verificare este un procedeu prin care se verifica corectitudinea inregistrarilor in conturi, pe de o parte, si un mijloc de depistare a erorilor de inregistrare a operatiunilor economice in conturi, pe de alta parte.

bilantul contabil, este un procedeu de lucru specific metodei contabilitatii, o lucrare periodica de sinteza, sub forma unei situatii economice, in care sunt puse fata in fata, in expresie baneasca mijloacele economice (activul) si fondurile (pasivul), la un moment dat.

Sistemul general de conturi specifice institutiilor publice a fost introdus in 1984 cu modificarile care au survenit dupa decembrie 1989, conform precizarilor Ministerului Finantelor Publice (in prezent planul general de conturi in vigoare a fost reglementat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.1917/2005)si care s-a aplicat in institutia publica incepand cu acea data. Sistemul cuprinde 61 de conturi sintetice in cadrul bilantului si 10 conturi in afara bilantului (conturi de ordine si evidenta).

Conform prevederilor legale, unitatile patrimoniale, au obligatia sa asigure, in conditiile legii:

intocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul unitatii;

inregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale;

inventarierea patrimoniului unitatii;

intocmirea bilantului contabil;

controlul asupra operatiunilor patrimoniale efectuate;

furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute de unitate.

Potrivit legii, documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat, aprobat ori inregistrat in contabilitate, dupa caz.

Inregistrarea operatiunilor patrimoniale in contabilitate se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative, dupa data de intocmire sau de intrare in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, cu ajutorul registrului-jurnal si al cartii mari, potrivit planurilor de conturi si normelor emise in conditiile prevederilor art. 4 din lege. Inventarierea trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si de pasiv din patrimoniul unitatii care se inscriu in registrul inventar.

Sunt supuse, de asemenea, inventarierii, bunurile aflate temporar in pastrare, custodie sau pentru alte scopuri in unitatea patrimoniala, apartinand altor persoane fizice sau juridice.

Registrul - jurnal, registrul – inventar si cartea mare impreuna cu documentele justificative, precum si bilantul contabil, intocmite potrivit normelor stabilite, constituie documente oficiale pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate si pot fi admise ca proba in justitie.

Controlul asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre persoanele care conduc contabilitatea, care efectueaza controlul financiar preventiv si controlul financiar de gestiune , cenzori sau alte persoane imputernicite de unitatea patrimoniala, dupa caz. De asemenea, controlul asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre organele de control financiar si fiscal ale statului si alte organe cu atributii de control.

Informatiile necesare stabilirii patrimoniului national, executiei bugetului de stat, precum si intocmirii balantelor financiare (balanta financiara generala a economiei; balanta de plati externe; balanta de venituri si cheltuieli banesti ale populatiei si masei monetare; balanta creantelor si angajamentelor externe pe tari; balanta formarii capitalurilor pe economie; balanta financiara a resurselor si cheltuielilor de investitii ) si a bilantului pe ansamblul economiei nationale, precum si pentru Sistemul Conturilor Nationale sunt furnizate de catre unitatile patrimoniale prin bilantul contabil si darile de seama statistice, in conditiile legii.

Documentele contabile oficiale, respectiv bilantul contabil, cartea mare registrul –jurnal si registrul inventar, potrivit legii se tin in limba romana si in moneda nationala.

Operatiunile privind investitiile de capital strain, titlurile de valoare, comertul exterior, cooperarea economica internationala, prestarile de servicii si executarile de lucrari externe, creditele si operatiunile bancare externe, schimbul valutar, disponibilitatile in devize se inregistreaza in contabilitate, atat in devize, cat si in lei, la cursul valutar de schimb in vigoare la data efectuarii lor.

Situatii financiare

Documentul oficial de gestiune al unitatii patrimoniale il constituie bilantul contabil, care trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. La intocmirea bilantului contabil se are in vedere ca posturile inscrise sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului

Pentru a da o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute trebuie respectate, cu buna credinta, regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile, cum sunt:

principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior;

principiul permanentei metodelor, care conduce la continuitate aplicarii normelor si regulilor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile;

principiul continuitatii activitatii, potrivit caruia se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr –un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii;

principiul independentei exercitiului financiar, care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului financiar la care se refera;

principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu financiar care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului financiar precedent;

principiul necompensarii, potrivit caruia elementele de activ si de pasiv trebuiesc evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului , precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.

In conformitate cu aceste principii, in buget sunt cuprinse toate veniturile si toate cheltuielile privind exercitiul financiar proiectat. Omiterea unor venituri sau cheltuieli poate denatura rezultatele financiare, deciziile strategice si tactice ale institutiei publice, precum si obligatiile fata de buget. De aceea, toate fluxurile de intrare si iesire de mijloace banesti vor fi comensurate in mod fundamentat sub aspectul oportunitatii si economicitatii, prin calcule detaliate.

Contabilitatea unitatilor patrimoniale se organizeaza in compartimente distincte, conduse de catre directorul financiar –contabil, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

Contabilitatea generala, denumita si financiara, are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia, prevazute in lege si in prezentul regulament, care au caracter obligatoriu pentru toate unitatile patrimoniale, avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor necesare atat pentru necesitatile proprii, cat si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice sau fizice.

Contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre unitatea patrimoniala, tinand –se cont de urmatoarele:

calcularea costurilor;

stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrarilor si serviciilor executate;

intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati, urmarirea si controlul executarii acestora in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale si altele.

Contabilitatea creditelor bugetare, respectiv a prevederilor din buget in cazul veniturilor extrabugetare platilor de casa si cheltuielilor efective se asigura cu ajutorul “Fisei pentru operatiuni bugetare”. Contabilitatea cheltuielilor finantate din fonduri speciale se organizeaza si se conduce pentru fiecare fond special pe capitolele si subcapitolele clasificatiei cheltuielilor, potrivit bugetului fondului respectiv.

Reflectarea unitara in contabilitate a cheltuielilor efectuate de institutiile publice pe articole si aliniate prevazute in Clasificatia economica se asigura cu ajutorul “Indrumarului” elaborat de ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale in calitate de ordonatori principali de credite cu aprobarea Ministerului Finantelor.

Trezoreria centrala intocmeste trimestrial si anual bilanturi si conturi de executie, pe baza datelor din contabilitatea proprie si a trezoreriilor din subordine, bilantul general al trezoreriei, contul de executie a bugetului de stat si a bugetelor locale precum si alte lucrari pe ansamblul economiei nationale.

Ordonatorii principali de credite au obligatia de a prezenta trimestrial si anual de a prezenta bilanturi si conturi de executie privind bugetul de venituri si cheltuieli in structura si la termenele prevazute in instructiunile Ministerului Finantelor. Aceeasi obligatie au si toate institutiile publice de a intocmi si prezenta organelor ierarhice superioare bilanturi si conturi de executie.

Dupa fundamentarea cheltuielilor pe tipuri de cheltuieli (de personal, materiale si servicii, de capital) si pe capitole bugetare (Autoritati Publice, Cultura, Asistenta sociala, Transporturi, Dezvoltare publica, Agricultura, Alte actiuni), se intocmeste bugetul institutiei - venituri pe de o parte, si cheltuieli pe de alta parte – si impreuna cu lista de investitii se supune aprobarii Consiliului local, intocmindu-se in acest sens, un proiect de hotarare.

Dupa aprobarea bugetului in cifre absolute, se trece la efectuarea platilor, adica la executarea cheltuielilor bugetare. Aceasta actiune se refera practic la operatiunile de angajare si efectuare a platilor de casa cuprinzand sumele pe care unitatile bancare le elibereaza in numerar sau le vireaza in contul altor unitati pe baza dispozitiilor de plata sau a altor documente legale. Platile pentru cheltuieli se efectueaza prin Trezoreria Finantelor Publice (banca unitatilor bugetare).

Alimentarea contului se face de catre ordonatorul principal de credite prin dispozitie bugetara (pentru fiecare natura de cheltuieli se intocmeste o dispozitie bugetara) la nivelul creditelor deschise pe luna respectiva. Dupa deschiderea creditelor si alimentarea conturilor, se poate trece la efectuarea platilor.

Trezoreria elibereaza zilnic extrase de cont pentru fiecare cheltuiala facuta.

Pe baza incasarilor de venituri si a platilor pentru cheltuieli, evidentiate in conturile corespunzatoare, Trezoreria elibereaza zilnic un cont de executie. Acest cont de executie cuprinde doua parti: in partea de sus apar toate veniturile incasate (pe perioada cumulata si pe surse de venituri), iar in partea de jos apar cheltuielile realizate pe capitole bugetare, iar in cadrul capitolului pe naturi de cheltuieli (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, cheltuieli de capital).

Lunar, trimestrial si anual suma platilor nete de casa inregistrate in aceste fise trebuie sa corespunda platilor efectuate prin contul de la banca. Cu alte cuvinte, suma inscrisa in ultimul rand din coloana “Plati de casa” trebuie sa coincida cu suma din extrasul de cont primit de la banca.

Alimentarile de cont minus platile nete de casa trebuie sa dea soldul contului deschis la Trezorerie la sfarsitul perioadei de analiza.

Pe baza inregistrarilor in contabilitate si a balantelor de verificare lunare, se intocmeste, trimestrial (prin centralizarea balantelor de verificare lunare) si anual (prin centralizarea bilanturilor trimestriale), darea de seama contabila. Acesta se compune din mai multe documente:

1. Bilant

Contul de executie bugetara

Anexe privind :

  • detalierea cheltuielilor
  • disponibil din fonduri cu destinatie speciala
  • contul de executie a fiecarui fond special
  • finantarea bugetara
  • finantarea investitiilor
  • obligatiile de plata restante
  • pagubele materiale
  • indicatori specifici de calcul si fundamentare a bugetului institutiei.

Ordonatorii principali de credite intocmesc si prezinta spre aprobare consiliilor locale pana la data de 31 mai a anului urmator, conturile anuale de executie a bugetelor in structura urmatoare:

a) la venituri: prevederi bugetare initiale; prevederi bugetare definitive; incasari realizate; b) la cheltuieli: credite bugetare initiale; credite bugetare definitive; plati efectuate.

Alaturi de contul de executie a bugetului propriu se aproba printr-o hotarare a Consiliului local si bilantul anual.

Bilantul contabil cuprinde in activul sau totalitatea mijloacelor financiare aflate in folosinta institutiei, iar in pasiv sursele din care s-au procurat mijloacele.

Urmarirea executiei bugetului de stat trebuie facuta folosind indicatorii evidentei contabile bugetare in cadrul fiecarui organ care participa la aceasta executie, pe verigile intregului sistem bugetar si pe scara intregului buget de stat. Pentru satisfacerea acestei cerinte la scara economiei nationale functioneaza doua forme de evidenta contabila bugetara si anume :

  • evidenta bugetara curenta
  • evidenta contabila bugetara centralizata

Pe baza datelor evidentei contabile bugetare curente, periodic, trimestrial si anual se intocmeste evidenta bugetara centralizata, pe verigi (ordonatori de credite, organe financiare), cumulat de la inceputul anului, raportarea facandu-se prin darile de seama contabile bugetare centralizate, pana la Ministerul Finantelor, pentru reflectarea rezultatelor executiei bugetare, pe intregul buget de stat.

Principiile care stau la baza intocmirii darilor de seama contabile bugetare sunt urmatoarele : realitatea si certitudinea operatiunilor inscrise in ele. Asigurarea unui continut real al tuturor datelor cuprinse in darea de seama depinde de insasi exactitatea datelor evidentei contabile care se realizeaza printr-o evidenta la timp, cu inregistrari corecte, complete si corelarea datelor evidentei sintetice cu cele din evidenta analitica

Darile de seama trebuie sa fie complete si corect intocmite, cu toate datele si corelatiile cerute intre conturi si formulare, respectandu-se instructiunile date de MF pentru incheierea fiecarui exercitiu bugetar. Pentru a fi complete darile de seama trebuie sa cuprinda toate datele care intra in componenta lor si fiecare formular sa fie completat cu toate datele cerute, facandu-se obligatoriu si corelarea relatiilor dintre conturile din bilant sau dintre formularele anexa si conturile din bilant.

Darile de seama contabile bugetare trebuie sa se mai caracterizeze si prin simplitate si claritate. Conditia de simplitate este indeplinita atunci cand darea de seama este compusa dintr-un numar redus de formulare, care sa contina numai indicatorii strict necesari, dar cu o putere suficienta de informare. Simplitatea si reducerea volumului darii de seama contabile trebuie sa constituie o preocupare permanenta a tuturor lucratorilor contabili.

Darea de seama trebuie sa fie intocmita si inaintata la timp, adica la termenele stabilite prin instructiunile MF, pentru ca acestea sa poata constitui instrumente eficiente in conducerea si controlul operativ al activitatii financiare a institutiei publice. In darile de seama trebuie sa oglindeasca realitatea faptelor si puritatea cifrelor pe care la cuprind.

Darea de seama contabila intocmita de institutia publica bugetara constituie pentru ordonatorul de credite superior o baza utila si sigura pentru analiza sistematica a utilizarii mijloacelor bugetare, cu spirit de economie, in limita creditelor bugetare aprobate si in concordanta cu nivelul de indeplinire al indicatorilor specifici activitatii institutiei respective, fiind o sursa de date pentru intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pentru perioada viitoare.

Fluxurile informationale generate de organizarea si conducerea fiecarei forme de contabilitate

Balante de verificare

(intocmita lunar)

 

Note contabile

(intocmite in cadrul compartimentului financiar contabil)

 

Documente contabile primare

(bonuri de consum state de plata,dispozitii de plata etc intocmite in cadrul diverselor servicii si compartimente)

 


Dare de seama contabila trimestriala

bilant,cont de executie a bugetului etc)

 


Dare de seama contabila anuala

(bilant,cont de executie)

 







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1499
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site