Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


STUDIU - NIVELUL DE INFORMARE PRIVIND FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE)

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic






STUDIU

NIVELUL DE INFORMARE PRIVIND FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE). EVALUAREA CALITATII CURSURILOR DE FORMARE PENTRU FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE).

Cuprins

Abordarea teoretica

1. Cercetarile selective

1.1. Consideratii teoretice

1.2. Aspecte metodologice

1.3. Modalitati de administrare a chestionarului

1.4. Elaborarea chestionarului - un rol primordial in succesul unui studiu

1.5. Descrierea cercetarii

1.5.1. Prezentarea sesiunilor de informare

1.5.1.1 Evaluarea sesiunilor de informare

1.5.2. Prezentarea sesiunilor de formare

1.5.2.1 Evaluarea sesiunilor de formare

ABORDAREA TEORETICA

1. CERCETARILE SELECTIVE

Deoarece utilizarea sondajelor statistice, prin avantajele pe care le ofera si prin relativa usurinta cu care pot fi obtinute informatii din cele mai diverse, pot aduce cel mai diversificat si complet set de informatii statistice despre domeniul care ne intereseaza, in cele ce urmeaza vom proceda la o prezentare mai detaliata a acestui procedeu comparativ cu restul metodelor statistice ce ar putea fi utilizate.

1.1. CONSIDERATII TEORETICE

a) Delimitari conceptuale

Sondajele probabilistice sunt definite prin aceea ca aloca fiecarei unitati din populatie o probabilitate cunoscuta dinainte, diferita de zero, de a apartine esantionului, denumita probabilitate de includere sau de selectie. Au avantajul ca permit studierea si calcularea preciziei estimatorilor si au un caracter stiintific riguros.

Anchetele sau sondajele nealeatoare se bazeaza mai mult pe considerente subiective, deci sunt discutabile si in consecinta sunt mai putin riguroase. Ele nu utilizeaza probabilitati in extragerea unitatilor si ca urmare precizia estimatorilor nu poate fi determinata. Utilizarea lor este justificata mai mult din cauza unor constrangeri bugetare sau atunci cand sondajele aleatoare nu pot fi aplicate.

b) Populatia statistica

Reprezinta notiunea esentiala din teoria sondajelor. Este modelata printr-o multime finita de elemente.

In sondajele electorale sau cele sociologice populatia este o colectivitate umana. In studiile de marketing, populatia este reprezentata de unitati de productie sau desfacere sau de clase de produse aflate pe piata. In controlul statistic al calitatii, populatia este un lot de produse supuse controlului. Rezulta deci, ca populatia este multimea unitatilor pe care le supunem studiului prin sondaj.

Datorita faptului ca, in anumite momente, nu avem acces la toata populatia pe care vrem sa o investigam (de exemplu, la un sondaj de marketing nu putem lua in considerare absolut orice toneta care vinde un anumit produs) se stabileste o delimitare in populatie rezultand astfel un concept denumit populatia tinta.

Prin populatie tinta, intelegem populatia asupra careia vrem sa extindem concluziile cercetarii selective.

In realitate, deoarece nu se reuseste de fiecare data sa se formeze un esantion care sa reprezinte cu adevarat populatia tinta, vom avea o populatie reprezentata de sondaj. Evident, un sondaj va fi cu atat mai bun, cu cat populatia reprezentata de sondaj se va apropia cat mai mult de populatia tinta.

Doua cauze stau la baza discrepantei dintre populatia tinta si populatia reprezentata de sondaj. In primul rand este vorba de inaccesibilitatea temporara (din momentul sondajului) a unor unitati ale populatiei. In al doilea rand este vorba de imperfectiunile evidentei populatiei tinta (harti, liste inexacte care stau la baza constructiei esantionului).

Populatia poate fi de mai multe tipuri:

Populatia simpla este o populatia formata din N unitati direct accesibile, fara vreo structura specificata si pentru care dispunem de o lista completa.

Populatia grupata este formata din grupe (familii) de unitati, fiecare grupa/ familie este formata din mai multe unitati. Grupele pot fi mici (cum este cazul familiilor), si deci, investigate exhaustiv, sau de dimensiuni mai mari, si deci, unde investigarea se face prin esantioane construite la nivelul grupelor.

Populatia stratificata este o populatie impartita in submultimi disjuncte denumite straturi, fixate dupa un anumit criteriu. Astfel, populatia este data de o reuniune de straturi. O modalitate de stratificare extrem de raspandita este stratificarea geografica, straturile fiind in acest caz judetele unei tari sau sectoarele unui mare oras.

Evident sunt si alte criterii care pot duce la stratificarea unei populatii (sex, varsta, studii, nationalitate, religie etc.).

In practica, de obicei, avem de-a face cu o populatie grupata si stratificata. De exemplu, in sondajele electorale, straturile sunt determinate geografic (judete sau mari orase), grupele sunt circumscriptiile electorale si unitatile sunt persoanele cu drept de vot inscrise pe listele fiecarei circumscriptii.

1.2. ASPECTE METODOLOGICE

a) Stabilirea tipului de sondaj

Alegerea unui anumit tip de sondaj, dintre cele amintite la subcapitolul anterior, trebuie realizata dupa se s-au avut in vedere factori precum:

• natura datelor disponibile relativ la populatia statistica studiata. Daca exista si se dispune de o baza de sondaj completa atunci se poate realiza sondajul simplu, sau daca exista si informatii auxiliare se poate organiza un sondaj stratificat sau de grupe. In lipsa unei baze de sondaj se poate apela la un sondaj in trepte sau la unul nealeator;

• gradul de omogenitate a populatiei in raport cu variabilele studiate. Daca exista o omogenitate in raport cu variabilele studiate se prefera sondajul simplu, in alte cazuri se va apela la un sondaj stratificat sau de alt tip;

• precizia dorita pentru rezultate. In functie de precizie si de restrictiile bugetare se poate alege un tip de sondaj care sa aduca nivelul de precizie dorit;

• intinderea teritoriala a populatiei. Daca teritoriul este foarte intins si populatia este dispersata apar cheltuieli de deplasare mai mari. In astfel de situatii este preferat un sondaj in mai multe trepte;

• restrictiile bugetare. Este nu factor primordial de care trebuie sa se tina cont si care influenteaza tipul de sondaj. Aceasta nu inseamna insa ca o ancheta costisitoare va conduce neaparat la rezultate mai bune;

• factorul timp. Este in stransa legatura cu bugetul. Metodele mai complicate necesita un timp mai indelungat pentru pregatirea, realizarea si prelucrarea datelor rezultate in urma cercetarii;

• existenta, inexistenta sau specificul programelor software cu care se face prelucrarea datelor.

Alegerea tipului de sondaj este decisa, deci, in urma gasirii „compromisului optim” relativ la punctele prezentate mai sus.

1.3. MODALITATI DE ADMINISTRARE A CHESTIONARULUI

In ceea ce priveste variantele de administrare a chestionarului exista metode noi si metode vechi. Metodele de administrare a chestionarului se impart in doua mari categorii:

• directe sau orale;

• in scris sau indirecte.

Ancheta directa sau orala la randul ei poate avea loc fata in fata sau poate fi realizata telefonic. In primul caz se realizeaza la domiciliu, la locul de munca, in scoli, in facultati, pe strada sau la iesirea de la manifestari colective (spectacole, concerte, meciuri, centre de vot etc.). Se alege varianta in functie de procedura de esantionare, astfel nu se va selectiona esantionul pe strada, prin metoda itinerariilor, in cazul unor sondaje probabiliste. De asemenea si alti factori concura la alegerea metodei – nu se va apela la varianta telefonica in cazul in care chestionarul este relativ lung. De aceea, tinand cont de toate caracteristicile implicate intr-o cercetare selectiva, s-a constatat ca ancheta la domiciliu obtine rezultatele cele mai bune in cazul unor chestionare mai lungi de 30-40 minute – aceasta chiar si daca este necesara o reprogramare a vizitei.

In ceea ce priveste anchetarea prin telefon exista o tendinta de readucere in prim plan a acestei variante – aceasta in urma unor mari esecuri inregistrate de aceasta metoda in primele decenii ale secolului al XX-lea in SUA. Readucerea in atentie apare ca urmare a faptului ca detinerea unui post telefonic a devenit o chestiune aproape generala.

Ancheta in scris sau indirecta presupune utilizarea chestionarului postal sau, mai nou, a video chestionarului.

Aceasta presupune o independenta sau o autonomie a subiectului fata de operatorul de interviu.

In unele cazuri (sondaje neprobabiliste) se utilizeaza anchetarea colectiva (de exemplu prin publicarea chestionarului in ziare sau reviste).

Din avantajele fata de administrarea chestionarului „fata in fata” se remarca: costurile mult mai reduse; eliminarea greselilor de inregistrare datorate operatorului de interviu; avantajul anonimatului; aparitia unui surplus de timp pentru meditatia la diferitele raspunsuri.

Dintre dezavantaje enumeram: absenta certitudinii asupra persoanei care raspunde la chestionar; pierderea efectului de spontaneitate; gradul mai mare de non-raspunsuri totale sau partiale; sentimentul de teama pentru un text scris; imposibilitatea utilizarii metodei (de exemplu chestionarul colectiv sau videochestionarul) in cazul sondajelor probabiliste.

1.4. ELABORAREA CHESTIONARULUI - UN ROL PRIMORDIAL IN SUCCESUL UNUI STUDIU

Chestionarul este o lista cu intrebari de diferite forme care sunt puse oral sau in scris in vederea culegerii de informatii relativ la un subiect. Redactarea chestionarului este o problema dificila si cu o importanta ulterioara primordiala. Dificultatea apare si ca urmare a faptului ca nu exista o solutie de elaborare universal valabila, retelele sunt adaptate specificului problemei analizate. In fapt un chestionar bun este acela care furnizeaza raspunsuri precise, adevarate si utilizabile.

Problemele care intervin in elaborarea unui chestionar sunt numeroase si complexe. In elaborarea chestionarului sunt necesare urmatoarele etape:

A. Analiza nevoii de informatii necesare pentru rezolvarea problemelor

B. Prezentarea si clasificarea in functie de prioritate a intrebarilor potentiale necesare

pentru obtinerea informatiilor

C. Evaluarea fiecarei intrebari in functie de urmatoarele criterii:

• respondentii pot sa inteleaga intrebarea?

• respondentii pot sa raspunda la intrebare?

• respondentii vor sa raspunda la intrebare?

D. Determinarea cerintelor care figureaza la fiecare intrebare

E. Determinarea structurii chestionarului

F. Evaluarea intrebarilor si a chestionarului

Asa cum se poate observa, chestionarele si modul de elaborare a lor, depind foarte mult de obiectivul cercetarii selective. Intrebarile si eventualele probleme care intervin in elaborarea lor, sunt legate de obiectivele urmarite. In cazul nostru, la cercetarile selective referitoare la fenomene socio-culturale, ne intalnim cu foarte multe variabile calitative. In anchetele asupra opiniilor, motivatiilor si intentiilor elaborarea chestionarului este mai dificila. Daca, de exemplu, intrebarile referitoare la opinii sunt destul de usor de formulat, nu tot asa de usor se poate realiza masurarea intensitatii exprimarii acestora (aceasta in eventualitatea ca fiecare isi va exprima opiniile).

Intrebarile sunt, in cazul anchetele socio-culturale, construite intr-o maniera ce tine cont de faptul ca trebuie evitate formularile care ar putea conduce la aparitia unor erori in raspunsuri. Aceste erori pot fi provocate voluntar, de catre respondenti, datorita mascarii unor atitudini, opinii etc., sau pot fi involuntare din cauza neintelegerii clare a problemei in cauza. Astfel, intrebarile trebuie sa aiba niste caracteristici bine definite:

• usor de inteles, adica sa nu contina cuvinte ce nu pot fi intelese de orice respondent;

• stimulatoare, adica intrebarile puse trebuie sa incite un raspuns;

• precise, sa antreneze raspunsuri usoare si sa permita o buna prelucrare a datelor culese.

O alta categorie de probleme care apar in elaborarea chestionarului, sunt cele legate de continutul intrebarilor (tipul, forma si succesiunea lor). Majoritatea specialistilor sunt de acord ca intrebarile se pot clasifica in felul urmator:

a) intrebari inchise

b) intrebari deschise

c) intrebari mixte (semi-deschise)

a) Intrebarile inchise

Sunt acele intrebari pentru care raspunsurile sunt fixate dinainte si respondentul are de ales din variantele propuse. Cu ajutorul unei precodificari, aceste raspunsuri se pot prelucra ulterior foarte usor. De asemenea intrebarile inchise sunt usor de exploatat – fapt care determina utilizare frecventa a lor. Sunt foarte eficiente atunci cand cercetarea se desfasoara asupra faptelor, deoarece se pot delimita foarte bine variantele de raspuns. In cazul cercetarilor asupra opiniilor, motivatiilor, atitudinilor este relativ dificil sa se asigure exclusivitatea, exhaustivitatea si pertinenta variantelor de raspuns.

Intrebarile inchise sunt de mai multe tipuri:

• cu raspuns unic – unde respondentul are posibilitatea sa aleaga o singura varianta de raspuns. Au avantajul ca sunt usor de prelucrat.

• cu raspunsuri multiple – unde respondentul poate sa aleaga multiple variante de raspuns.

Dezavantajul este acela ca, pe masura ce creste numarul variantelor alese, codificarea si prelucrarea ulterioara, creste si ea in dificultate.

• cu clasamente – unde respondentul ierarhizeaza variantele de raspuns in functie de preferintele sale. Necesita un efort mai mare din partea respondentului si de aceea se impune limitarea variantelor de raspuns.

• cu scale ale atitudinilor – permit nuantarea raspunsurilor pe o gradatie de tip excelent – foarte rau. Aceasta se poate realiza fie prin explicitarea fiecarei variante (excelent, bun, mediu, rau si foarte rau), fie printr-un sistem de note (de exemplu acordand note de la 1 la 5 pentru cele 5 variante de raspuns). Atasarea de note simplifica prelucrarea ulterioara. Numarul de variante este recomandat de psihologi a se stabili la 5.

Majoritatea expertilor si specialistilor opereaza cu patru tipuri de scale:

  • scala nominala este scala care foloseste numerele doar cu scopul de codificare pentru situatiile posibile. Scala nominala permite doar gruparea populatiei in clase in raport cu fiecare stare. Variabila care utilizeaza o astfel de scala este o variabila calitativa denumita si variabila nominala;
  • scala ordinala permite in plus si clasificarea dupa o regula bine stabilita. Se utilizeaza pentru codificarea preferintelor, a atitudinilor, a preferintelor etc. Cu variabilele ordinale se pot efectua operatii de grupare, de calculare a indicatorilor medii de pozitie, a marimilor de relative de structura, a coeficientilor de corelatie neparametrica;
  • scala de interval permite, in plus fata de scala ordinala, determinarea diferentelor dintre starile variabilei. Deoarece variabilele evaluate pe scala de interval sunt cantitative, este posibila calcularea in plus fata de scala ordinala a mediilor, indicatorilor de variatie de corelatie parametrica etc.;
  • scala proportionala sau de raport, denumita si scala metrica, permite in plus fata de scala de interval toate operatiile matematice corespunzatoare multimii numerelor reale.

b) Intrebarile deschise sunt acele intrebari care permit respondentilor sa raspunda cum doresc, neexistand o constrangere prealabila. Aceste intrebari se pot prezenta in urmatoarele modalitati:

• complet nestructurate (intrebari de tipul „ce parere aveti despre?”;

• in care se doreste o asociere de cuvinte (cand respondentilor li se spun diverse cuvinte sau li se arata diverse imagini si li se cere sa noteze primul cuvant care le vine in gand);

• in care se doreste completarea frazei (respondentilor li se prezinta o fraza incompleta pe care sunt rugati sa o completeze);

• in care se doreste completarea unei povestiri (similar cu punctul precedent doar ca in loc de fraza trebuie completata o povestire).

Dezavantajul acestui tip de intrebari este strans legat de cost (deoarece chestionarul are un volum mai mare si implicit este mai greu de completat) si de prelucrarea mult mai anevoioasa.

Avantajele acestui tip de intrebari sunt legate de faptul ca se pot aborda probleme mai delicate (atitudine, motivatie etc.).

c) Intrebarile mixte (semi-deschise) sunt intrebari in care principalele raspunsuri sunt inchise dar se lasa si posibilitatea completarii cu raspunsuri libere. Aceasta forma mixta tinde sa rezolve problemele legate de exhaustivitatea intrebarilor inchise si de reducerea costului de codificare al intrebarilor deschise.

Redactarea chestionarului depinde de modul in care acesta va fi administrat, de tipul de intrebari ce sunt utilizate (aceasta determinand modul de prelucrare, termenul cercetarii si mijloacele financiare) si, nu in ultimul rand, de limbajul utilizat in constructia intrebarilor – limbaj care trebuie adaptat in functie de nivelul de pregatire al celor anchetati.

Ordinea in care sunt puse intrebarile depinde de modul de administrare a chestionarului, de tipul sondajului, de lungimea chestionarului. Tinand cont de toate acestea este evident ca nu exista o solutie universal valabila. Pot fi formulate, totusi, cateva idei:

• este bine, pe cat posibil, ca la inceputul chestionarului sa fie plasate intrebarile simple care vor starni interesul respondentului;

• intrebarile referitor la identificare trebuie plasate la inceputul sau sfarsitul chestionarului – se prefera totusi sfarsitul chestionarului;

• intrebarile delicate este bine sa fie situate la mijlocul chestionarului dupa ce s-a creat o atmosfera de incredere; nu se vor plasa la inceputul chestionarului pentru a se evita o reactie defensiva sau chiar de refuz a respondentului;

• intrebarile dificile sau delicate trebuie intercalate cu intrebari mai usoare pentru a evita obosirea respondentului;

• daca exista mai multe teme, trecerea de la una la alta se va realiza cu ajutorul unor intrebari neutre, progresive;

• chestionarul trebuie sa aiba in final un aspect logic, coerent. Deci intrebarile referitoare la un subiect trebuie, pe cat posibil, grupate. Intrebarile generale vor fi plasate inaintea celor cu caracter particular; intrebarile referitoare la fapte trebuie sa le preceada pe cele referitoare la opinii etc.;

• pentru testarea sinceritatii raspunsurilor pot fi plasate, in diferite locuri, intrebari redundante sau intrebari filtru.

Oricare ar fi modul de administrare a chestionarului, este nevoie sa existe texte de introducere si texte de legatura intre diversele parti si/ sau teme abordate. Atunci cand chestionarul va fi completat de respondent, acesta trebuie sa contina mai multe explicatii. Textele ce contin informatii referitoare la scopul cercetarii se plaseaza la inceputul chestionarului. Nu trebuie uitata inserarea de clauze referitoare la deontologia cercetarii (respectarea anonimatului, nefolosirea datelor in alte scopuri etc.). Daca se are in vedere completarea chestionarului de catre un operator de interviu in fata respondentului, textele prezentate mai sus pot sa lipseasca, dar se va avea in vedere buna instruire a operatorului in vederea informarii respondentului.

In ceea ce priveste prezentarea materiala si tipografica, aceasta se realizeaza cu foarte mare atentie mai ales in cazul administrarii directe. Astfel chestionarul trebuie:

• sa fie agreabil la privit;

• sa fie usor de citit, intrebarile sa fie bine separate, numerotate intr-o maniera simpla, marimea caracterelor folosite nu trebuie sa fie prea mica pentru a se evita oboseala respondentului si/ sau nonraspunsurile;

• sa fie usor de completat, sa existe spatiu suficient pentru redactarea clara, completa si corecta a raspunsului.

Ca un punct final, relativ la redactarea chestionarului, putem spune ca aceasta presupune o munca in echipa, necesita multa atentie si mai ales multa experienta. In incheiere doresc sa amintesc gandul lui C.A. Moser „o ancheta nu poate fi mai buna decat chestionarul sau”.

Testarea chestionarului apare necesara ca urmare a faptului ca, in general, complexitatea elaborarii unui chestionar, duce intr-un numar foarte mic de cazuri la o constructie perfecta. De aceea trebuie avuta in vedere testarea chestionarului pe un esantion pilot. Testarea se realizeaza pe un numar redus (20-30) de persoane apartinand populatiei tinta. Anchetatorii (operatorii de interviu) trebuie sa fie persoane cu pregatire de specialitate pentru a fi in stare sa sesizeze si sa interpreteze reactiile celor anchetati.

Aceasta „repetitie generala cu public” trebuie in final sa ofere informatii despre:

• caracterul corespunzator al bazei de sondaj;

• caracterul satisfacator al metodei de recoltare a datelor;

• proportia anticipata de non-raspunsuri;

• accesibilitatea termenilor utilizati in chestionar;

• lungimea chestionarului si eventualele lacune;



• eficacitatea textelor de introducere si a instructiunilor;

• eventuala posibilitate a inchide prin adaugarea de noi variante a intrebarilor semi-inchise;

• cheltuielile si durata probabila a anchetei.

Volumul si schema anchetei pilot este dependenta de restrictiile de buget si de timp. Pe baza informatiilor obtinute la testarea chestionarului, se definitiveaza instrumentul de cercetare atat asupra continutului acestuia (chestionarul), cat si asupra celorlalti factori de care depinde cercetarea selectiva.

1.5. DESCRIEREA CERCETARII

Cercetarea a fost efectuata in cele opt regiuni de dezvoltare regionala in care au fost realizate seminarii de informare si sesiuni de instruire privind Fondul Social European (FSE).

Au fost aplicate 1000 de chestionare pentru sesiunile de informare si 1500 de chestionare pentru sesiunile de formare.

Obiectivul principal al cercetarii a fost acela de a evalua modul in care potentiali beneficiari ai Fondurilor Structurale cunosc cum se vor derula si actiunile pe care le vizeaza.

1.5.1. PREZENTAREA SESIUNILOR DE INFORMARE

La nivel regional au avut loc in perioada aprilie–iulie 2007, 8 evenimente regionale ce au vizat cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei.

Primele doua seminarii din aceasta serie au avut loc in data de 17 aprilie 2007 la Calarasi, si in data de 19 aprilie 2007 la Giurgiu.

Scopul acestor seminarii a fost: diseminarea informatiilor privind Fondul Social European si programele finantate din acest Fond, prezentarea axelor si domeniilor de interventie POSDRU, prezentarea exemplelor de bune practici din Uniunea Europeana (programe finantate din FSE) si Romania (programe finantate prin Phare).

In perioada 22- 24 mai 2007 au avut loc alte doua seminarii regionale privind Fondul Social European (FSE) la Deva si Drobeta-Turnu Severin.

In cadrul celor doua seminarii au sustinut prezentari numerosi experti din Romania si Uniunea Europeana, au fost prezentate prioritatile Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, structurile responsabile de implementarea POS DRU la nivel regional, prioritatile regionale, privind educatia si ocuparea fortei de munca, noul cadru legislativ in domeniul achizitiilor publice si exemple de bune practici in Romania (proiecte finantate prin programele PHARE Dezvoltarea Resurselor Umane) si Uniunea Europeana.

Numarul celor care au luat parte la cele doua evenimente a fost de 180 de persoane, dintre care 100 de participanti la Deva si 80 persoane la Drobeta Turnu Severin, in ambele cazuri fiind prezenti reprezentanti ai administratiei publice locale si centrale, ai ONG-urilor si IMM-urilor din regiune, ai universitatilor.

In perioada 19-21 iunie 2007, la Oradea si Alba-Iulia, au avut alte doua seminarii.

In cadrul seminariilor au fost prezentate prioritatile programelor finantate din FSE in Romania in perioada 2007–2013, respectiv Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane,structurile responsabile de implementarea POS DRU la nivel regional, prioritatile regionale privind educatia si ocuparea fortei de munca, noul cadru legislativ in domeniul achizitiilor publice si exemple de bune practici in Romania (proiecte finantate prin programele PHARE Dezvoltarea Resurselor Umane) si Uniunea Europeana.

Participantii au fost informati cu ocazia acelor seminarii ca AM POS DRU va demara organizarea de sesiuni de pregatire pentru promotorii de proiecte. Participantilor li s-a adus la cunostinta ca depunerea proiectelor se va face electronic, in sistem on-line, mecanismul de selectie a proiectelor va avand la baza principiul “primul venit, primul servit”, iar solicitantii avand posibilitatea de a depune proiecte pana la contractarea sumei reprezentand alocarea anuala pe fiecare Axa Prioritara.

La evenimente au participat aproximativ 175 de reprezentanti ai administratiei publice locale si structurilor deconcentrate, societatii civile, mediului de afaceri si ai mediului academic.

Ultimele seminarii au avut in perioada 24-26 iulie 2007, la Piatra Neamt si Tulcea. La evenimente au participat aproximativ 130 de reprezentanti ai administratiei publice locale si structurilor deconcentrate, societatii civile, mediului de afaceri si ai mediului academic. De asemenea, la aceste seminarii au participat trei experti europeni: un expert din partea Institutului European de Administratie Publica (EIPA), Maastricht, Olanda, directorul Autoritatii de Management FSE din regiunea Umbria, Italia si directorul Autoritatii de Management pentru Programul Operational pentru Administratie Publica din Portugalia.

In cadrul seminariilor au fost prezentate prioritatile programelor finantate din FSE in Romania in perioada 2007–2013, respectiv Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane si Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative, structurile responsabile de implementarea POS DRU la nivel regional, prioritatile regionale privind educatia si ocuparea fortei de munca, noul cadru legislativ in domeniul achizitiilor publice si exemple de bune practici in Romania (proiecte finantate prin programele PHARE Dezvoltarea Resurselor Umane) si Uniunea Europeana.

Mesajul transmis de reprezentantii MMFES in cadrul acestor evenimente regionale a fost ca decizia AM POS DRU de a veni in sprijinul potentialilor promotori de proiecte prin organizarea de sesiuni de instruire pentru acestia si printr-o procedura administrativa simplificata. Astfel, in perioada urmatoare s-au organizat sesiuni de pregatire pentru de promotori de proiecte care doresc sa obtina finantare prin POS DRU.

1.5.1.1 EVALUAREA SESIUNILOR DE INFORMARE

Indicatorii au drept scop identificarea faptului daca potentiali beneficiarii cunosc ce inseamna Fondul Social European (FSE)

Surse de informare cu privire la Fondul Social European (FSE)

Tabel 1: Surse de informare cu privire la Fondul Social European (FSE)

Sursa de informare

Pagina web Europa (www.europa.eu.int)

Reprezentanta Comisiei Europene in Romania

Mijloacele media la nivel national

Canalele de comunicare ale institutiilor nationale   

Reteaua europeana directa

Altele

Total 100

Se constata ca cele mai importante surse de informare au fost Canalele de comunicare ale institutiilor nationale( 26,23%) urmata de     Pagina web Europa( 23,4%).

Surse de informare cu privire la Fondul Social European (FSE)

Tabel 2: Ce alte surse de informare privind politicile Uniunii Europene folositi in mod regulat?

Sursa de informare

Canalele de comunicare ale institutiilor nationale   

Pagina web Europa (www.europa.eu.int)

Reprezentanta Comisiei Europene in Romania

Mijloacele media la nivel national

Reteaua europeana directa

Altele

Se constata ca cele mai importante surse de informare au fost Canalele de comunicare ale institutiilor nationale (82,23%) urmata de     Pagina web Europa (74,4%).

Grafic 1. Ati auzit vreodata de Programul Operational Sectorial?

Cea mai mare parte a subiectilor chestionati a auzit de FSE (89%).

Tabel 3. Tipuri de informatii privind Fondurile Structurale Europene si Programele Operationale

Tipuri de informatii

Informatii despre fonduri, perioada de aplicare si oportunitati

Informatii privind procesul de aplicare si datele de contact ale institutiilor unde se pot depune proiecte

Informatii privind documentele nationale de programare

Informatii privind propunerile legislative europene

Total

Cele mai solicitate tipuri de informatii sunt cele referitoare la fonduri, perioada de aplicare si oportunitati( 35,2%) urmate de cele care vizeaza procesul de aplicare si datele de contact ale institutiilor unde se pot depune proiecte( 27,8%).

1.5.2. PREZENTAREA SESIUNILOR DE FORMARE

Seminarii de instruire

Seminariile de informare/instruire au avut loc in perioada 11 iunie 2007– 9 noiembrie 2007 si s-au axat pe pregatirea promotorilor de proiecte si simularea depunerilor de proiecte.

Obiectivul principal al acestor sesiunii de formare a fost de a creste intelegerea oportunitatilor oferite de fiecare axa prioritara a POSDRU, de a creste cunostintele promotorilor de proiecte pentru a putea dezvolta propunerii de proiecte in vederea finantarii, completarea corecta a cererii de finantare, prezentarea criteriilor de eligibilitate, alcatuirea unor schite de buget.

Obiectivele specifice ale sesiunilor de formare s-au fost axat pe:

o       recunoasterea si intelegerea implicatiilor pe care are politica europena in domeniul coeziunii sociale la nivel national si regional;

o       familiarizarea cu principiile de baza ale noii perioade de programare 2007-2013;

o       furnizarea de informatii privind managementul si implementarea FSE in Romania 2007-2013;

o       furnizarea de informatii despre modul in care se identifica o idee de proiect si transformarea ei intr-o propunere concreta finantata din FSE

La aceste sesiunii de formare au fost 1500 de participanti. Au participat potentiali beneficiari (promotori, aplicanti) de la nivel national, local si regional pentru axele prioritare 1, 2, 3, 4 ,5, 6 si 7

Domeniul de instruire a vizat:

- Politicile europene in domeniul fondurilor structurale si de coeziune;

- Cadrul legal romanesc privind fondurile structurale;

- Construirea de propunerii de proiecte in vederea finantarii-procesul de transformare a unei ideii de proiect intr-o propunere de proiect;

- Instruirea promotorilor de proiecte in vederea depunerii de proiecte pe fiecare axa prioritara;

1.5.2.1 EVALUAREA SESIUNILOR DE FORMARE

1. Ce parere aveti despre organizarea materialelor de curs?

Din graficele de mai sus se poate observa gradul de multumire al participantilor atat pe intreg programul (Fig. 2) cat si pe fiecare modul in parte (Fig. 1). Din Fig.1 se constata ca in modulele pentru axele prioritare 4, 5, 6 participantii au fost foarte multumiti, atat de suportul de curs cat si de celelalte materiale care au completat suportul de curs: colectiile de bune practici privind proiecte finantate din FSE, documente oficiale FSE de la CE si autoritati de management, pliante si brosuri etc.

In general participantii respondenti au fost foarte multumiti de organizarea materialelor de curs, rata de nemultumire atingand cota 0 pentru primele module vizand axa prioritara 1, 2, 3, 4, 5,6, de unde reiese ca suportul de curs aferent fiecarui modul se va pastra pentru urmatoarea sesiune de training.

Astfel suportul de curs pentru modulele vizand axa prioritara 1, 3 si 5 va suferi unele schimbari in functie de modificarile legislative. Pentru modulele vizand axa prioritara 2, 4 si 6 vor exista doar completari pentru reactualizarea informatiilor urmand ca suportul de curs pentru modulul ce a vizat axa prioritara 7 sa fie transformat pe baza noutatilor de substanta intervenite de la 1 ianuarie 2007. Se poate observa ca pe modulul pentru axa prioritara 4 a fost inregistrat cel mai inalt grad de multumire: 95% din numarul participantilor respondenti, de unde reiese ca suportul de curs va fi preluat in intregime pentru urmatoarea sesiune a programului.

Per ansamblu, 99% din numarul participantilor au prezentat un grad mare de satisfactie privind organizarea materialelor de curs.

2. Considerati ca informatiile oferite in cadrul sesiunilor de formare au fost utile pentru dumneavoastra?

In general participantii au fost foarte multumiti de utilitatea informatiilor prezentate, pe modulele pentru axa prioritara 1, 2 si 6 peste 80% din numarul participantilor respondenti aratandu-se ca fiind foarte multumiti, urmand modulele pentru axele prioritare 3, 4, 5 si 7 unde gradul de multumire este ridicat.

Din punctul de vedere al utilitatii informatiilor prezentate graficele evidentiaza un grad ridicat de satisfactie al participantilor, depasind valoarea de 80% pe modulele pentru axa prioritara 1, 2, 6 si inregistrand valori intre 60% si 70% pe celelalte module de unde reiese ca ideile si abilitatile prezentate in cadrul programului au fost utile si ca pot fi reluate cu succes in urmatoarea sesiune de training.

Pentru intreg programul de informare-instruire gradul de satisfactie privind utilitatea informatiilor prezentate s-a apropiat de cota maxima – 99%, ceea ce indica faptul ca participantii au apreciat utilitatea si aplicabilitatea informatiilor in activitatile lor curente.

3. Considerati ca aceste sesiunii au dus o plus-valoare cunostintelor dumneavoastra in domeniul ce a facut obiectul seminarului?

Din graficele de mai sus se observa ca informatiile prezentate au adus noutati de substanta in domeniile vizate, peste 70% din numarul participantilor respondenti s-au aratat ca fiind foarte multumiti de actualitatea informatiilor prezentate; de unde reiese calitatea cursurilor si capacitatea formatorilor de a predefini si adapta continutul prezentarilor.

4. Cum apreciati prezentarile facute in cadrul sesiunii de formare?

Prezentarile au fost percepute in mod diferit de catre participanti, in functie de regasirea tematicii in sfera de specializare a fiecaruia. Din diagramele alaturate se poate observa o atitudine omogena a grupului tinta, referitoare la gradul de interes al prezentarilor, nivelul de multumire depasind frecvent cota de 80%, modulul privind axa prioritara 4 ajungand foarte aproape de cota maxima (90%.)

5. Cum apreciati ritmul in care au fost facute prezentarile in cadrul sesiunilor de formare?

Conform diagramelor ritmul prezentarilor a fost adaptabil asteptarilor participantilor

deoarece au imbinat sistemului de conferinta cu sesiunea de intrebari/ raspunsuri si studii de caz a adus un grad maxim de satisfactie si s-au inregistrat valori ridicate pentru gradul de multumire pe fiecare modul in parte. Se constata eliminarea barierelor de rezistenta la schimbare constatate in programul pilot, participantii fiind deja familiarizati si acceptand cu satisfactie aceasta metoda de formare.

6. Pe ansamblu, cum ati evalua structura seminarilor?

Din grafice se observa ca 99% din numarul participantilor au fost multumiti si foarte

multumiti, ceea ce releva atingerea obiectivelor programului prin multumirea grupului tinta pe care il vizeaza.

7. Credeti ca aceste sesiunii de instruire erau necesare?

In ceea ce priveste utilitatea programului se identifica un nivel ridicat de satisfactie, cu precadere in randul participantilor la modulele privind axa prioritara 1, 2 si 6 (80%). Participantii la modulele vizand axa prioritara 3, 4, 5 si 7 apreciaza utilitatea programului cu grad de multumire similar. Aceste observatii sunt de natura a arata ca sesiuniile de formare si-au atins obiectivele, prezentand utilitate in activitatea curenta a participantilor si punand la dispozitia acestora un continut informational de actualitate.

ACTIVITATEA FORMATORILOR

In rubrica dedicata fiecarei componente evaluate au fost realizate doua diagrame pentru a evidentia evolutia calitatii prestatiei conferentiarilor atat pe module cat si pe zile de curs, pe tot parcursul programului.

Cum ati aprecia activitatea instructorului /lor ?

Factorii ce au determinat aceste rezultate sunt convergenti, de la conditiile ce tin de tonusul profesional al trainerului in ziua respectiva pana la cele care tin de abilitatile de comunicare si personalitatea carismatica a acestuia.

Conform evaluarilor, notele au fost repartizate uniform, in general, media obtinuta apropiindu-se de valoarea maxima: 5, fapt ce atesta pregatirea temeinica si expertiza de inalta calitate pe care formatorii au furnizat-o. Diferente se remarca in ziua 1 a Modulelor pentru axa 3 si 7, unde participantii au sesizat neconcordanta informatiilor receptionate raportate la cunostintele tehnice de specialitate in domeniile vizate.



2. Expertiza conferentiarului

.

Aceasta observatie, cumulata rezultatelor de la rubrica precedenta indica necesitatea reconsiderarii selectiei formatorilor pe tematicile abordate in aceste zile prin plierea specialitatii acestora pe competentele profesionale ale participantilor. Un alt aspect interesant este si punctajul diferit primit de acelasi conferentiar in doua zile distincte ale modulului: (M3, ziua 2 si 3), conditionat de gradul de interactivitate al prezentarii, al subiectelor parcurse, de ritmul si continuitatea informatiilor.

In acord cu datele statistice, conferentiarii au parcurs cu fidelitate punctele prevazute in agenda cursului, pentru intregirea perspectivei (imaginii asupra relatiilor conceptuale, proceselor acoperite de tema generala propusa) de abordare a temei generale stabilita in program, ei contribuind astfel la realizarea obiectivelor modulelor ale caror curricule au fost special alese in vederea crearii de noi abilitati in randul participantilor , in urmatoarele module/zile : M2 ,M5, M6, M7 – ziua 1, M3- ziua 4, M7 – ziua 2, 3.

3. Formatorul a fost capabil sa ramana directionat pe tematica abordata?

Cursantii au evaluat diferentiat nivelul de competenta in domeniu a conferentiarilor, asa cum reiese din cele doua grafice. Astfel, formatorii si-au dovedit capacitatea de adaptare si experienta in materie, clarificand incertitudinile si raspunzand detaliat, complet si fundamentat intrebarilor adresate de catre cursanti, fapt ce a marcat atingerea unui grad foarte ridicat de multumire a beneficiarilor in cadrul modulelor M3 (ziua 4), M5 (ziua 1), M6 (ziua 1) si M7(zilele 2, 3).

4. Considerati ca s-a alocat suficient timp pentru a exemple

Formatorul a raspuns eficient la intrebari.

Sesiunea I, s-a introdus in orarul zilnic o sectiune destinata in exclusivitate studiilor de caz, exemplelor si aplicatiilor practice, prin care cursantii au avut posibilitatea de a intelege/aprofunda legatura intre concepte/teorie si practica, de a aplica informatiile teoretice dobandite pe parcursul programului de formare in activitatea profesionala, pentru atingerea performantei personale si implicit institutionale.

5. Formatorul a folosit exemple relevante.

Formatorii au reusit, prin latura aplicata/practica a cursului, sa satisfaca cu succes asteptarile auditoriului, primind per ansamblu note peste 4.5, cea mai mare nota obtinand-o conferentiarul din ziua 4 a Modului 3, urmat la diferente foarte mici de cel din ziua 2 (Modulul 7 ) si cei din ziua 1 (Modulele 5 si 6).

CALITATEA ORGANIZARII

4. Conditiile de cazare si masa au fost bune.

Participantii au fost multumiti de serviciile hoteliere, nivelul diferit de confort al camerelor declansand mici fluctuatii in evaluare.

Modulul 2 si 6 prezinta diferente si datorita scindarii grupului si repartizarii acestuia pe hoteluri distincte. Disconfortul si frustrarea create de necesitatea parcurgerii zilnice a distantei fata de hotelul in care se afla restaurantul si sala de curs, precum si conditiile climaterice nefavorabile s-au rasfrant asupra evaluarii.

Conditiile de masa M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7

Participantii din Modulele 4, 5 si 6 au fost multumiti 100% de serviciile de masa – o calitate indiscutabila care inregistreaza o vadita scadere in Modulul 7, unde oferta mai putin variata nu a satisfacut gusturile si preferintele culinare diversificate, constatandu-se si scaderea calitatii serviciului oferit, datorita supra-capacitarii personalului hotelier prin suprapunerea de grupuri aflate la cursuri diferite.

MOTIVATIA PARTICIPARII

La aceasta rubrica, dupa Sesiunea I, chestionarul a fost modificat eliminandu-se optiunea “Am participat la acest curs datorita formatorului”, deoarece participantii nu au avut cunostinta de numele conferentiarilor in momentul inscrierii la curs., pentru ca acest aspect sa le poata influenta alegerea.

Predomina decizia de participare la cursuri datorita tematicilor abordate, ceea ce evidentiaza detasarea neta a acestui program prin impunerea de standarde de calitate si combaterea turismului administrativ (M2 si M7).

CONCLUZII

La acest program participantii au fost in majoritate femei (73%) predominand cei in varsta de peste 40 de ani (45%), cu preponderenta de profesie ingineri, juristi, economisti si medici (70%), provenind cu precadere din institutiile centrale (45%). Preferintele participantilor detinatori ai unor functii de executie, s-au indreptat in mod evident catre modulele 1, 3, 4 si 7. Modulele 2 si 6 au fost preferate in majoritate de detinatori ai functiilor de conducere, iar la Modulul 5 functiile de conducere si cele de executie au fost reprezentate in mod egal.

Din punct de vedere al continutului:

- Participantii au fost in general multumiti de calitatea materialului prezentat, peste 90% dintre cursanti apreciind informatiile furnizate ca fiind de actualitate in domeniile vizate, subliniind importanta si utilitatea studiilor de caz si a dezbaterilor privind elemente tematice cu aplicabilitate practica imediata.

- In ceea ce priveste coerenta tematica precum si gradul de condensare a informatiei, se remarca gradul mare de satisfactie al participantilor pentru adaptarea programului zilnic de curs si introducerea aplicatiilor practice si a studiilor de caz.

- Pe parcursul intregului program, s-a inregistrat un grad mare de acceptare si satisfactie privind completarea formularului de planificare asistata. Aceasta a fost un rezultat predictibil, datorat modului de abordare al acestuia ca fiind mai degraba un instrument de imbunatatire a abilitatilor si construire de competente decat un simplu instrument de evaluare.

- Se mentine gradul general de satisfactie per continut program ca fiind foarte mare ceea ce inseamna ca tematicile abordate au condus si de aceasta data la atingerea obiectivelor programului si ca asteptarile participantilor au fost satisfacute, la standardele de eficienta si eficacitate impuse pentru calitatea formarii si a informatiilor furnizate.

Din punct de vedere al activitatii formatorilor:

- Marea majoritate a conferentiarilor au dat dovada ca detin instrumentele si metodele adecvate pentru a capta interesul participantilor in proportie de aproximativ 100%. Acest fapt precum si lipsa dezacordului la toate modulele confirma oportunitatea alegerii facuta de organizatori in ceea ce priveste formatorii.

- Graficele aferente acestei rubrici indica atingerea pe deplin a obiectivelor programului la nivelul prestatiei conferentiarilor invitati. Organizatorii au atins performanta de a satisface 100% nevoile participantilor la cursuri.

- Cursantii au apreciat in mod diferit cunostintele si pregatirea conferentiarului in domeniile vizate, aspect cu atat mai evident cu cat nu a existat o omogenitate a grupului tinta pe specialitati.

- Se remarca o crestere considerabila a gradului de satisfactie a participantilor privind expertiza conferentiarilor, ceea ce pe de-o parte denota faptul ca participantii au inteles si acceptat obiectivele fiecarui modul in parte, iar pe de alta parte echipa organizatoare a reusit sa atraga in program conferentiari care au experienta practica pe tematicile abordate si adaptabili la sistemul de training oferit in cadrul programului. Notele acordate conferentiarilor se situeaza in majoritate intre 4 si 5, ceea ce indica un grad foarte mare de acceptare si satisfactie privind calitatea formarii.

Din punct de vedere al organizarii:

- Materialele promotionale au avut un impact foarte bun. Manualele distribuite au fost considerate oportune si utile.

- Conditiile de cazare si masa au asigurat un climat de lucru propice, fapt ce se remarca prin cresterea vadita a gradului de satisfactie, comparativ cu programul anterior din iulie – august 2006.

- Se mentine ca predominanta decizia de participare la cursuri datorita tematicilor abordate, ceea ce evidentiaza detasarea neta a acestui program prin impunerea de standarde de calitate si combaterea turismului administrativ.

- Per ansamblu, participantii au manifestat un grad ridicat de satisfactie privind promptitudinea si flexibilitatea organizatorilor

- Receptivitatea organizatorilor la nevoile grupurilor de participanti este evidentiata pe durata intregului program, in deplina concordanta cu politica departamentului de training al TI Romania de a trata participantii la curs in egala masura cu incredere, seriozitate, promptitudine, flexibilitate si corectitudine.

PROPUNERI

Organizarea unor programe de training la nivel de judet, cu tematica generala sau specializata pe domenii specifice si de interes imediat pentru administratia publica locala: fonduri structurale, achizitii publice etc.

Ramane inca la nivel de propunere crearea unei baze de date web-based, suficient de complexa pentru a genera rapoarte si analize de cercetare in cadrul programelor, prin punerea la dispozitia persoanelor interesate a informatiilor prelucrate privind programele desfasurate Aceasta baza de date este in curs de elaborare, deocamdata fiind la faza de design.

Asigurarea unei moderari constante a forumurilor de dezbateri destinat participantilor fiecarui modul, gazduit pe site-ul autoritatii de management a fondurilor structurale si implicarea conferentiarilor, eventual preluarea functiei de moderare pe fiecare modul tematic de catre acestia.

Lansarea unui pachet similar de training pentru targetul specific de administratie locala, denumit pentru institutiile administratiei publice locale din Romania.

Lansarea de cursuri de training specializate pe tematici de interes general, care deriva din nevoile de formare la nivel national.

BIBLIOGRAFIE

Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetarii sociologice: metode cantitative si calitative, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

King, G., Keahane, R., Verba, S., Fundamentele cercetarii sociale, Editura Polirom, 2000.

Rateau, Patrick, Metodele si statisticile experimentale in stiintele umane, Editura Polirom, Iasi, 2004.

Rotaiu, T., Ilut, P., Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Editura Polirom, Iasi, 1997.

Anexa 1. CHESTIONAR EVALUARE SEMINARII DE INFORMARE

Care este principala dumneavoastra sursa de informare privind Fondurile Structurale Europene si in special privind Fondul Social European? (varianta unica de raspuns)

Pagina web Europa (www.europa.eu.int)

Reprezentanta Comisiei Europene in Romania

Mijloacele media la nivel national

Canalele de comunicare ale institutiilor nationale

Reteaua europeana directa

Altele (va rugam specificati)……………………………………

Ce alte surse de informare privind politicile Uniunii Europene folositi in mod regulat? (varianta multipla de raspuns)

Pagina web Europa (www.europa.eu.int)

Reprezentanta Comisiei Europene in Romania

Mijloacele media la nivel national

Canalele de comunicare ale institutiilor nationale

Reteaua europeana directa

Altele (va rugam specificati)……………………………………

Exista surse de informare pe care nu le folositi niciodata?

Internet

Emisiuni radio si TV

Publicatii tiparite

Presa si ziare

Cotidiane oficiale

Conferinte, evenimente, targuri, etc.

Call center

Ati auzit vreodata de Programul Operational Sectorial?

Da

Nu

Daca da, va rugam sa mentionati prin intermediul carei surse de informare

Ce tipuri de informatii privind Fondurile Structurale Europene si Programele Operationale sunt cele mai interesante si relevante pentru organizatia dumneavoastra? (va rugam sa le numerotati de la 1 (cel mai important) la 4 (cel mai putin important)

Informatii privind propunerile legislative europene

Informatii privind documentele nationale de programare

Informatii despre fonduri, perioada de aplicare si oportunitati

Informatii privind procesul de aplicare si datele de contact ale institutiilor unde se pot depune proiecte

Diseminati sau intentionati sa diseminati informatii privind FSE in cadrul organizatiei dumneavoastra?

Daca da, va rugam sa mentionati prin intermediul caror canale de informare (va rugam sa le numerotati de la cele mai importante (1) la cele mai putin importante (4)



Si care sunt aspectele de care colegii dumneavoastra sunt cei mai interesati:

Legislatia europeana

Documentele nationale de programare

Oportunitatile de finantare

Procedurile de aplicare

Altele (va rugam sa le specificati)

Comentarii suplimentare:


Anexa 2. CHESTIONAR EVALUARE SEMINARII DE FORMARE

TITLUL CURS/SEMINAR: FONDUL SOCIAL EUROPEAN IN PRACTICA

Instruire pentru potentiali beneficiari

LOCATIA:

DATA:

Va rugam sa insemnati (√) pe grila de evaluare raspunsul la intrebarile de mai jos.

Cum ati aprecia modalitatea de instruire (i.e. stilul de predare) ?

Foarte bun

Bun

Satisfacator

Nesatisfacator

Ce parere aveti despre materialele de curs/seminar furnizate?

Foarte bun

Bun

Satisfacator

Nesatisfacator

Cat de importante vi s-au parut exercitiile/lucrul pe grupe?

Foarte bun

Bun

Satisfacator

Nesatisfacator

Pe ansamblu, cum ati evalua structura cursului/seminarului ?

Foarte bun

Bun

Satisfacator

Nesatisfacator

Considerati ca aceasta sesiune a adus o plus-valoare cunostintelor dvs. in domeniul ce a facut obiectul seminarului/cursului? In ce masura ?

Foarte mult

Semnificativ

Mai mult decat inainte

Putin mai mult decat inainte

Deloc

Cum apreciati posibilitatea oferita de seminar/cursul de instruire de a interactiona cu colegii din alte servicii/birouri/compartimente?

Foarte buna

Buna

Satisfacatoare

Nesatisfacatoare

Ce parere aveti despre locatia aleasa pentru seminar/instruire?

Foarte bun

Bun

Satisfacator

Nesatisfacator

Ce parere aveti despre celelalte servicii (cazare, masa etc.)?

Foarte bun

Bun

Satisfacator

Nesatisfacator

Considerati ca in cuprinsul seminarului/cursului ar fi trebuit introduse si alte elemente? Daca da, precizati care.

DA

NU

Considerati ca s-a alocat suficient timp pentru a adresa intrebari instructorului/ilor?

DA

NU

Aveti sugestii pentru alte activitatea de instruire legate de evenimentul la care ati participat ? Daca da, care sunt acestea?

DA

NU

Cum ati evalua cursul/seminarul pe ansamblu?

Foarte bun

Bun

Satisfacator

Nesatisfacator

In cazul in care aveti alte observatii / comentarii legate de eveniment:

Va multumim pentru timpul acordat completarii acestui chestionar de evaluare.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 806
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site