Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Sistemul de partide si administratia

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Sistemul de partide si administratia

Sistemul de partide care domina intr-un stat exercita o influenta majora asupra structurii si functionarii administratiei.




Din punctul de vedere al interconditionarilor care se manifesta intre sistemul de partide si administratie se regasesc urmatoarele situatii:

partidul unic si administratia;

- pluralismul de partide si administratia, situatie in cadrul carei distingem: regimurile in care se admite politizarea administratiei; regimurile bazate pe o administratie neutra.

1. Administratia in cazul partidului unic

Existenta unui partid unic are drept consecinta faptul ca programul acestui partid sau obiectivele urmarite de catre grupul care il conduce sunt aceleasi cu cele ale statului. Ca urmare, administratia trebuie sa aplice linia politica urmata de guvern, deci de partidul unic respectiv.

Influenta politicului, in acest caz, asupra administratiei se poate face in doua moduri:

- din interior: pentru a intra in administratie sau pentru a ocupa posturi de raspundere nu este suficient sa ai cunostinte sau aptitudini practice certe, ci trebuie sa dovedesti apartenenta la partidul unic;

- din exterior: se exercita prin dreptul de supraveghere care apartine unei instante nationale, regionale si locale ale partidului si care se manifesta asupra serviciilor administrative situate la nivelurile respective. Partidul unic are un cuvant de spus in ce priveste avansarea, mutarea, inlocuirea sau sanctionarea disciplinara.

Politizarea interna si externa trebuie sa asigure subordonarea totala a administratiei fata de partid si schimbul permanent de idei si oameni in ambele sensuri.

2. Administratia in cazul pluralismului de partide

In regimurile in care exista pluralism politic, fizionomia administratiei este fundamental diferita.    Vorbind de administratie si de gradul sau de independenta fata de partidele care detin puterea se evidentiaza doua conceptii, si anume:

A. una care admite existenta unui anumit grad de politizare pe care ei il considera de dorit si ca fiind inevitabil;

B. alta care aspira catre depolitizare totala a serviciilor publice. Firesc, intre aceste situatii diferite exista numeroase pozitii intermediare. Practicile urmate de catre statele autentic pluraliste sunt evident mai nuantate decat schemele rigide sustinute de catre adversarii politizarii administratiei.

A. Regimurile in care se admite politizarea administratiei

Regimul politic in care politizarea administratiei a fost practicata in mod masiv si oficial este cel al Statelor Unite de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Functiile administrative erau atribuite invingatorului in competitia electorala. Posibilitatea acordata conducatorilor partidelor de a exclude pe functionarii numiti de sefii partidului advers pentru a-i inlocui cu oameni fideli lor nu se practica numai la scara federala, ci si la nivelul statelor si municipalitatilor. Aceasta practica poarta denumirea de sistem spoliator sau patronal.

Printre argumentele in favoarea acestui sistem putem aminti:

- „rotatia functionarilor”, care este o practica conforma cu regulile democratiei si care permite unui mare numar de cetateni sa poata ocupa functiile oficiale in administratie;

- evitarea constituirii unui corp de functionari permanenti, legati de privilegiile lor, indiferenti fata de cetateni;



- existenta acestui sistem este absolut necesara functionarii unui sistem politic cladit pe rivalitatea dintre partide. El permite partidelor politice sa-si sporeasca numarul militantilor, oferind acestora perspectiva de a obtine, in caz de victorie, functii de stat. El rezolva, cel putin partial, si problema finantarii partidelor. In sistemele in care conducerea este asigurata de mai multe partide, politizarea administratiei, atunci cand este admisa, se face intr-un mod mult mai complex; partidele majoritatii guvernamentale isi repartizeaza ministerele: fiecare formatiune politica, intr-o oarecare masura, isi vede recunoscut dreptul, de catre partenerii sai, de a detine functii publice, repartitie care se face intr-un mod proportional cu voturile castigate si cu negocierile care au loc in urma alegerilor intre partidele castigatoare.

B. Regimurile bazate pe o administratie neutra

Sustinatorii acestei conceptii apolitice a administratiei invoca o serie de argumente, precum:

- Intr-o administratie compusa din functionari subordonati unui partid poate aparea tendinta de nerespectare a libertatilor publice.

- O administratie politizata constituie prin ea insasi o incalcare a principiului democratic al admisibilitatii cetatenilor in functii publice, dupa alte criterii decat cel al valorii profesionale.

- Se considera ca numai o administratie compusa din functionari recrutati pe criteriul valoric poate rezista la diferitele influente ale unor grupuri de presiune.

- Administratorii numiti in functie pe criterii politice nu sunt intotdeauna mai competenti din punct de vedere profesional decat cei recrutati pe baze obiective;

- Continuitatea actiunii administrative risca sa sufere schimbari de personal, care se produc atunci cand un nou partid vine la putere; spre exemplu, cu ocazia alegerilor prezidentiale, administratia americana cunoaste timp de cateva luni mai multe fluctuatii, chiar o adevarata politizare.

Asigurarea neutralitatii functiei publice se poate realiza prin mai multe mijloace:

• Un prim mijloc este elaborarea unui statut al functiei publice destinat protejarii functionarului impotriva arbitrariului puterii politice si care sa interzica desfasurarea de activitati incompatibile cu obligatia lor de neutralitate.

Acest statut trebuie sa includa prevederi, precum:

- recrutarea functionarilor sa fie operata de catre jurii independente;

- acordarea de garantii de impartialitate in materie de avansare si disciplina;

- interzicerea interventiilor facute de anumiti oameni politici in favoarea functionarilor si a carierei acestora;

- interdictia de a ocupa anumite mandate electorale sau de a lua parte la desfasurarea vietii politice a unui partid.

• Un alt mijloc de garantare a neutralitatii administratiei consta in existenta unor comisii consultative compuse din reprezentantii tuturor partilor politice interesate, care sa fie in masura sa ia si decizii.

• Pentru a se pune la adapost de presiunile guvernamentale sau ale partizanilor unor servicii, institutiile administrative se pot ridica la rangul de institutii autonome ale caror organe conducatoare vor fi independente de guvern si dotate cu puteri largi de decizie; aceste institutii vor trebui sa posede resurse financiare proprii, corespunzatoare necesitatilor.

• Neutralitatea administratiei poate fi mai bine aparata daca toate deciziile guvernamentale vor putea sa faca obiectul unui recurs in fata unui judecator independent fata de putere.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 929
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site