Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AdministratieDrept


Standarde etice in administratia publica din Romania

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Standarde etice in administratia publica din Romania




Pentru imbunatatirea activitatii administratiei publice, o conditie esentiala este cea referitoare la integritatea personalului din sistemul public. Integritatea publica, vazuta, in general, ca opus al coruptiei, presupune respectarea normelor legale, atat cele cu caracter prohibitiv, ce impun abtinerea de la savarsirea unei infractiuni, cat si cele cu caracter onerativ, cu alte cuvinte, cele care obliga la realizarea unei actiuni. Principalul act normativ ce reglementeaza asigurarea integritatii si combaterea coruptiei il constituie Legea nr. 161/2003 privind masurile pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, completata de reglementarile Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate , cu modificarile ulterioare.

Asigurarea integritatii in viata publica depinde intr-o mare masura de angajamentul celor implicati in stabilirea si mentinerea ei, astfel incat, daca liderii angrenati in acest proces nu dau dovada ei insisi de integritate si nu reprezinta un exemplul demn de urmat, efectele luptei impotriva coruptiei pot fi drastic diminuate.

Din punct de vedere al integritatii vietii publice, gradul acesteia se poate spori cu ajutorul urmatoarelor principii:

Altruismul se refera la faptul ca personalul de conducere din sectorul public trebuie sa ia deciziile numai in termini de interes public, astfel lasandu-se pe planuri secunde alte tipuri de interese, cum ar fi cel politic sau cel personal;

Principiul integritatii spune ca functionarii publici nu trebuie sa-si creeze obligatii materiale sau de orice alt tip fata de indivizi sau organizatii din exterior, care ar putea sa exercite o influenta nefasta asupra modului in care acestia isi duc la indeplinire indatoririle;

Obiectivitatea se refera la faptul ca, in timpul gestionarii afacerilor publice, persoanele aflate in functii publice trebuie sa faca aceste alegeri numai pe baza de merit;

Responsabilitatea reprezinta faptul ca cei care sunt numiti in functii publice sunt pe deplin responsabili pentru deciziile si actiunile lor in fata publicului si trebuie sa se supuna oricarui gen de cercetare analitica specifica functiei lor;

Principiul deschiderii stipuleaza ca persoanele aflate in functii publice trebuie sa afiseze un grad de transparenta cat mai mare cu putinta, cu privire la toate deciziile si actiunile lor;

si sa sprijine aceste principii prin felul de a gestiona si de a conduce organismele inferioare din punct de vedere ierarhic si prin exemplul lor personal.



Un alt factor foarte important ce contribuie la asigurarea standardelor etice in administratia publica este transparenta. Avand in vedere ca administratia publica reprezinta un serviciu orientat catre cetatean, interesul public este, sau ar trebui sa fie, aspectul central al fiecarei institutii administrative. In ultimii ani, au fost realizate progrese semnificative privind imbunatatirea accesului cetatenilor la servicii, cresterea transparentei operatiunilor procesului decizional, acordarea unor compensatii pentru tratament incorect si reducerea birocratiei. Cetatenii trebuie sa aiba posibilitatea de a interveni in procesul luarii deciziilor, de a fi jucatori, nu spectatori pe scena democratiei, exprimandu-si punctul de vedere cu privire la actele normative si deciziile care se vor lua la nivel administrativ. Lipsa transparentei decizionale, alaturi de alte carente ale activitatii de reglementare, conduce la increderea scazuta a societatii in forta si importanta actelor normative. Absenta consultarilor face ca normele sa fie frecvent modificate sau inlocuite, lucru ce determina o accentuata instabilitate legislativa si nu ofera siguranta necesara cadrului legal existent in Romania. Aplicarea reala a principiului transparentei ar duce la o mai mare incredere in legi si reglementari, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesati. Increderea in cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecinte pozitive asupra dezvoltarii economice si a mentinerii unor relatii de cooperare intre aparatul guvernamental si societate.
Transparenta decizionala isi are originile in cateva principii de baza ale codului etic al functionarului public, in Constitutia Romaniei si in legile elaborate intocmai pentru consolidarea transparentei decizionale: Legea nr. 571/2004, Legea nr. 544/2001, Legea nr. 161/2003, Legea nr. 52/2003 si Legea 144/2007. Potrivit art. 31 din Constitutie, referitor la dreptul la informatie, dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra problemelor de ordin public. In conformitate cu prevederile art. 7, alin. 1 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii.

Transparenta decizionala presupune existenta a doua componente: institutiile administratiei publice si cetateanul, beneficiarul serviciilor acestor institutii. Calitatea serviciilor publice trebuie imbunatatita permanent in functie de contextul social, economic si politic. Pentru a maximiza eficienta si eficacitatea acestor service,i gradul de multumire al cetateanului este un bun indicator de performanta. Obiectivul transparentei decizionale este acela de a obliga autoritatile administratiei publice, atat central, cat si locale, sa faca publice proiectele de reglementari inainte ca acestea sa fie adoptate. Destinatarii reglementarilor, persoane fizice sau juridice, au posibilitatea de a formula sugestii si recomandari cu privire la reglementarile care le-au fost prezentate in stadiu de proiect. Sugestiile astfel formulate vor fi analizate de catre autoritatile initiatoare care vor decide asupra necesitatii includerii in textul final al reglementarilor.
Beneficiile transparentei decizionale exista de ambele parti, atat pentru organismele sectorului public cat si pentru cetateni. Astfel administratia publica obtine gratuit informatii suplimentare cu privire la sectoarele de activitate vizate de reglementarile propuse si inlatura anumite probleme de implementare, iar cetatenii isi pot adapta din timp activitatea la cerintele ce urmeaza a fi impuse.
In Romania, cadrul legal necesar punerii bazelor unei transparente decizionale eficiente a fost elaborat relativ recent. Prima lege elaborata in acest sens a fost Legea liberului acces la informatiile de interes public (544/2001). Unul dintre drepturile fundamentale ale cetatenilor Romaniei, garantat prin intermediul Constitutiei, este dreptul de a avea acces la informatii (articolul 31).

Referitor la dreptul de informare al oricarei persoane, acesta cunoaste trei dimensiuni: (1) dreptul de a fi informat, din oficiu, de catre autoritatile publice cu privire la aspecte importante ale ale functionarii acestora, (2) dreptul de a cere informatii si (3) dreptul de a fi informat de catre mass-media cu privire la diverse aspecte importante din sfera publica. Dupa cum am precizat mai sus, toate aceste aspecte sunt prevazute de Constitutia Romaniei, iar existenta, cunoasterea, respectarea si constientizarea lor constituie elemente de baza pentru asigurarea transparentei procesului de guvernare. Prin exercitarea dreptului de acces la informatia publica, fiecare cetatean poate contribui la responsabilizarea diferitelor organe de decizie si la consolidarea faptului ca autoritatile publice sunt unitati aflate in serviciul public, deci in serviciul cetatenilor.



Revenind la gradul de transparenta din administratia publica , acesta poate fi sporit prin doua modalitati: (1) participarea publicului la procesul de elaborare a reglementarilor si (2) participarea publicului la procesul de luare a deciziilor. Legea transparentei ofera cetatenilor posibilitatea de a participa activ la procesul de elaborare de reglementari prin opinii, indrumari sau sugestii adresate autoritatilor administratiei publice. Ea implica o colaborare intre doi parteneri: administratia publica, pe de o parte, si cei carora le sunt destinate reglementarile elaborate de aceasta, si anume cetateni , organizatii nonguvernamentale, mediul de afaceri, pe de alta parte.

In mod concret, Legea transparentei presupune ca organismele administratiei publice, atat centrale, cat si locale, precum si celelalte institutii publice care utilizeaza resurse financiare ale sectorului public, sa faca cunoscute cetatenilor proiectele de reglementari inainte ca acestea sa fie adoptate. Acest lucru fiind indeplinit, destinatarii reglementarilor propuse, persoane fizice sau juridice, au posibilitatea de a formula opinii sau sugestii cu privire la actele normative care le-au fost prezentate in stadiu de proiect. Odata formulate, opiniile sau sugestiile vor fi analizate de catre personalul abilitat din cadrul autoritatilor care au initiat proiectul, care vor decide daca si in ce fel aceste interventii ale cetatenilor vor influenta textul final al reglementarilor propuse. Referitor la participarea cetateneasca la procesul de luare a deciziilor, legea prevede posibilitatea celor interesati de a participa si de a-si exprima punctele de vedere in cadrul sedintelor autoritatilor administrative.

Dupa cum am mentionat mai sus, beneficiile Legii transparentei exista de ambele parti. Administratia publica obtine in mod gratuit informatii suplimentare cu privire la sectoarele de activitate care urmeaza sa fie afectate de reglementarile propuse, explica necesitatea acestor reglementari, inlatura posibilele probleme de implementare a normelor ce pot aparea datorita faptului ca acestea sunt necunoscute de catre destinatari si, nu in ultimul rand, castiga increderea opiniei publice.

Obiectul Legii transparentei este faptul ca cetatenii si organizatiile constituite de acestia isi vor putea exprima opiniile si interesele in legatura cu elaborarea de acte normative si in legatura cu luarea unor decizii administrative. Instrumentele pe care le au la indemana sunt consultarea lor de catre autoritatile publice in legatura cu proiectele de acte normative si participarea la sedintele publice ale respectivelor autoritati.

Organele administrative a caror activitate se afla sub incidenta Legii transparentei adopta sau elaboreaza acte normative si iau anumite decizii care influenteaza, intr-un fel sau altul, viata sau activitatea cetatenilor. Legea transparentei ofera posibilitatea cetatenilor sa comenteze proiectele de acte normative si sa isi exprime opinia referitoare la deciziile care sunt adoptate de autoritatile publice in cadrul unor sedinte publice. Proiectele de acte normative pot fi clasificate in doua categorii, si anume in proiecte elaborate in cadrul unor organe sau institutii ale administratiei publice si proiecte elaborate in afara administratiei.

Prin urmare, oferind posibilitatea cetatenilor de a-si exprima opiniile legate de anumite reglementari sau de a interveni cu propuneri ori idei legate de un anumit proiect legislativ, transparenta sustine participarea cetateneasca, fiind un element care ar trebui sa-si gaseasca locul in orice stat democratic.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 691
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site