Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


BREVETUL DE INVENTIE - PROCEDURA DE OBTINERE A BREVETULUI IN ROMANIA

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




BREVETUL DE INVENTIE

1. NOTIUNEA SI FUNCTIILE BREVETULUI





DE INVENTIE

1.1. Notiunea de brevet de inventie

Brevetul de inventie este un act juridic eliberat de catre un oficiu guvernamental sau un oficiu regional (OSIM-oficiul guvernamental roman, Oficiul European de Brevete-oficiu regional), care descrie o inventie brevetata si care creeaza pe teritoriul statului caruia ii apartine oficiul guvernamental, respectiv, in spatiul regional, pe o durata determinata, o situatie juridica potrivit careia inventia brevetabila nu poate, in mod natural, sa fie exploatata (fabricata, utilizata, importata, depozitata, etc.) decat cu autorizatia titularului de brevet.

Creatiile de forma care fac obiectul dreptului de autor sunt protejate independent de indeplinirea vreunei formalitati, in schimb creatiile de fond sunt supuse nu doar unei proceduri administrativ-jurisdictionale, de verificare a indeplinirii conditiilor cerute de lege pentru a fi considerate protejabile, ci si conditiei eliberarii unui titlu de protectie specific. Acest titlu este brevetul de inventie in cazul inventiilor si certificatul de inregistrare in cazul desenelor si modelelor industriale, al topografiilor de circuite integrate, al marcilor si indicatiilor geografice. O situatie aparte prezinta informatia confidentiala, care este o creatie de fond, dar nu este protejata prin eliberarea vreunui titlu de protectie.

Brevetul, ca titlu de protectie a inventiei, apare odata cu primele reglementari moderne asupra inventiilor si va capata consacrare internationala in 1883, prin Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale. Cu aceeasi semnificatie, in tarile de limba engleza, este folosit cuvantul patent.

Expresia patente regale este intalnita intr-o lege a Republicii Sardinia in 1826, dar aceasta lege confera inventatorilor nu drepturi exclusive, ci privilegii.

Expresia brevet de inventie este intalnita, pentru prima data in legea adoptata in Italia la 12 martie 1855, dar cuvantul brevet avea si in acest caz o alta semnificatie, respectiv aceea de drepturi asupra inventiei, si nu pe aceea de titlu de protectie a inventiei.

Cuvantul brevet, cu intelesul de titlu de protectie a inventiei este folosit pentru prima data in legea franceza din 1791. Expresia brevet de inventie, avand semnificatia de titlu de protectie, va capata recunoastere internationala la 20 martie 1883, odata cu incheierea Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale.

In dreptul nostru, notiunea de brevet pentru titlu de protectie a inventiei a fost adoptata prin Legea nr. 152/1906 asupra brevetelor de inventiune. Ulterior, Legea nr. 62/1974 reglementa doua titluri de protectie: brevetul de inventie, care se acorda creatorilor individuali si unitatilor economice de stat, si certificatul de inventator, care se acorda creatorului inventiei pentru acele inventii pentru care brevetul se acorda intreprinderii de stat .

Brevetul de inventie este titlul eliberat de OSIM, care confera titularului sau un drept exclusiv de exploatare, pe durata de valabilitate a acestuia. Dreptul exclusiv este un drept asupra cunostintelor tehnice care sunt apropriate prin brevet. In lipsa brevetului, inventiile fac parte din informatiile confidentiale (know-how) si este inapta de a conferi un drept privativ inventatorului sau succesorilor sai.

In documentele Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, brevetul de inventie este definit ca fiind un act eliberat la cerere, de catre un oficiu guvernamental, care descrie o inventie si creeaza o situatie juridica potrivit careia inventia brevetabila nu poate, in mod natural, sa fie exploatata decat cu autorizatia titularului brevetului.

Intr-o alta definitie, brevetul este un drept conferit unei persoane, in virtutea legii, de a impiedica pe terti, pe o perioada limitata, sa savarseasca vreun act privind inventia descrisa si care este acordat de catre autoritatea guvernamentala unei persoane care are calitatea sa solicite acest drept si care indeplineste conditiile prevazute de lege.

Perioada de valabilitate a brevetului de inventie pe plan international poate fi intre 5 si 20 de ani si se poate stabili de fiecare tara sau grup de tari in functie de interesele economice existente in perioada in care este in vigoare legea nationala care reglementeaza protectia juridica a inventiei sau conventia internationala de constituire a unui oficiu regional. Exista legislatii (Argentina, China) care prevad ca solicitantul poate alege perioada de valabilitate intre 5, 10, 15 ani sau legislatii (Peru, Brazilia, Egipt) care ofera posibilitatea ca dupa scurgerea perioadei de valabilitate, aceasta sa fie prelungita cu inca 5 ani.

Brevetul de inventie se poate acorda prin sistemul declarativ, atributiv sau cu examinare amanata. Indiferent de sistemul de acordare a brevetului de inventie, trebuie inteles ca un brevet atesta acordarea unor drepturi exclusive de exploatare in favoarea titularului numai in masura in care obiectul propunerii de inventie indeplineste criteriile de valabilitate.

Economistii considera brevetul ca fiind o compensatie materializata ce se acorda inventatorilor si care consta in drepturi exclusive de exploatare a inventiei pe o perioada de timp si pe un teritoriu bine definit.

In conceptia si sistemul traditional de protectie a inventiei prin brevet de inventie, actiunea stimulatoare a acestora in promovarea progresului tehnic se exercita direct prin avantajele economice recunoscute inventiei si, indirect, prin difuzarea ideilor tehnice noi si imbogatirea patrimoniului de elemente si cunostinte tehnice puse la dispozitia celorlalti.

Aspectul economic al brevetului de inventie nu rezulta insa numai din faptul ca el ar reprezenta o compensatie pentru inventator, ci din consecintele de ordin economic ce decurg din faptul acordarii unui brevet de inventie. In legatura cu aceasta este de evidentiat faptul ca, datorita aparitiei si generalizarii la scara mondiala a sistemului de protectie a inventiei prin brevete, creatiile tehnice, recunoscute ca inventie, au devenit marfa si ca tranzactiile comerciale cu acest gen de marfa s-au dezvoltat si se dezvolta mai rapid decat tranzactiile comerciale clasice.

Juristii considera brevetul de inventie ca fiind un contract intre stat si inventator, fie un act administrativ, un document oficial, un titlu eliberat de oficiul de inventii unei persoane pentru a-i permite acesteia sa-si revendice drepturile legale ce decurg din protectia inventiei.

Potrivit teoriei contractuale, brevetul de inventie reprezinta un contract intre stat si inventator in baza caruia solutia tehnica noua, calificata ca inventie, este transmisa spre utilizare societatii, iar guvernul, prin organul sau specializat, acorda drepturi exclusive de exploatare limitate in timp si spatiu.

In consecinta, conform teoriei contractuale, brevetul ar fi un veritabil contract care prezinta urmatoarele caracteristici:

Brevetul de inventie-contract are un caracter aleatoriu deoarece el poate fi anulat, chiar daca a fost acordat prin sistemul retributiv, in intreaga perioada de valabilitate. Anularea brevetului de inventie produce efecte de la data constituirii depozitului, adica retroactiv.

Neachitarea taxelor anuale de mentinere in vigoare a brevetului de inventie are ca efect stingerea drepturilor exclusive de exploatare, prin decaderea din drepturi de la data neefectuarii platilor. Faptul ca nerealizarea contractului din cauza neplatii taxelor nu are efect retroactiv constituie o alta particularitate a contractului-brevet.

Obligatiile reciproce ale partenerilor in contractul-brevet sunt inscrise in lege si nu in contractul insusi.

Intrucat solicitantul nu poate pune nici un fel de conditii, desi preia toate riscurile care pot sa apara in cazul in care s-ar constata ulterior acordarii brevetului ca in realitate nu erau indeplinite toate conditiile de brevetabilitate, s-a creat convingerea ca, totusi, brevetul de inventie nu este un contract, ci un act administrativ care se acorda cu respectarea prevederilor legale .

Indiferent de conceptia care se accepta in legatura cu natura juridica a brevetului, trebuie retinut faptul ca solicitantul brevetului, in schimbul obtinerii unui drept exclusiv, pe un timp si pe un teritoriu limitat, este obligat sa comunice societatii inventia sa intr-o astfel de masura incat specialistii sa o poata reproduce, in conditiile legii, fara aport inventiv.

Pe langa brevetul de inventie exista si alte tipuri de brevete:

Brevetul complementar sau aditional este brevetul care se acorda pentru inventiile complementare (inventii care perfectioneaza sau completeaza o inventie principala pentru care exista un brevet de inventie in vigoare si fara de care nu poate fi aplicata). In cele mai multe cazuri, brevetul complementar este valabil o perioada de timp egala cu cea care a ramas din perioada de valabilitate a brevetului de inventie principal.

Brevetul de impartiune constituie un brevet obisnuit (principal sau complementar) care se elibereaza potrivit prevederilor legale in vigoare intr-o anumita tara si care se implanteaza, cu toate consecintele ce decurg din aceasta, intr-o alta tara a carei legislatie permite acest lucru, adica confirmarea valabilitatii unui brevet strain in propria tara.

Brevetul de impartiune are acelasi efect si se supune acelorasi conditii de anulare si decadere ca si un brevet principal.

Brevetul de revalidare se refera la brevetele decazute, de regula prin nefolosire si care, in anumite conditii stipulate de lege, pot fi revalidate In Romania nu a fost si nu este cunoscut brevetul de revalidare. In conformitate cu prevederile art. 40 al Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, insa, in cazul decaderii din drepturi a titularului de brevet pe motiv ca nu au fost achitate la timp taxele de mentinere in vigoare, 'titularul de brevet poate cere la OSIM revalidarea brevetului pentru motive justificate, in termen de 6 luni de la data publicarii decaderii. Revalidarea publicarii se publica de catre OSIM'.

Brevetul european a fost instituit prin Conferinta de la Munchen din 5 octombrie 1973. In conformitate cu prevederile acestei conventii a fost organizata o procedura unica de eliberare de brevet, de catre o administratie unica-Oficiul European de Brevete-in conformitate cu criterii de brevetabilitate unice. Brevetul european are valoarea unui grup de brevete nationale, supuse diferitelor legislatii nationale desemnate in cerere, fara a mai fi necesara depunerea de cereri de brevet separate in fiecare din tarile desemnate.[6]

1.2. Functiile brevetului de inventie

Functiile brevetului de inventie se impart in doua categorii: functiile interne si functiile externe.

1.2.1. Functiile interne Brevetul de inventie realizeaza functia de protectie juridica a inventiei fata de terti pe teritoriul statului care a acordat brevetul. Brevetul face dovada dreptului titularului si permite acestuia sa autorizeze actele de folosire a inventiei de catre terti si sa se opuna la folosirea fara drept a acesteia, obtinand, in caz de incalcare a drepturilor sale, daune interese.

Brevetul de inventie reprezinta nu doar actul de divulgare publica a inventiei de catre inventator, ci si actul de apropriere publica a cunostintelor tehnice care fac obiectul inventiei.

Incurajeaza cercetarea-dezvoltarea si permite cercetatorilor sau intreprinderilor care ii angajeaza sa-si recupereze investitiile facute pentru realizarea inventiilor, prin acordarea unui drept exclusiv de exploatare pe durata limitata.

Stimuleaza investitiile industriale menite sa puna in valoare inventiile noi.

Permite raspandirea informatiilor privind noile investitii, cunoasterea inventiilor straine care nu sunt protejate pe teritoriul national si pentru care exista interes sa fie importate, precum si a inventiilor romanesti in strainatate. Aceasta permite a se evita incalcarea drepturilor altor inventatori si titulari de brevete.

Permite intocmirea de studii cu privire la tendintele de dezvoltare a tehnicii si tehnologiilor de productie si reduce costurile cercetarii.

Apara industria nationala, impiedicand obtinerea de catre terti a unor brevete de blocaj.

Permite sa se realizeze verificarea conditiilor noutatii, in cadrul examenului indeplinirii conditiilor de brevetare pentru noile inventii, prevenind astfel brevetarea unor inventii anterioare.

Functiile externe Protejarea inventiei in alte tari se obtine tot prin brevetul de inventie, eliberat fie de autoritatea tarii in care se solicita protectia, fie de o autoritate regionala sau universala. Brevetul de inventie constituie instrument de protectie a comertului international si al cooperarii tehnico-stiintifice intre statele lumii si de realizare a legalitatii in domeniul proprietatii industriale.[7]

2. PROCEDURA DE OBTINERE A BREVETULUI

IN ROMANIA

In esenta sa, brevetul de inventie este un document eliberat de o autoritate guvernamentala nationala in baza unei cereri, care trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de fond si de forma, document care descrie inventia si care creeaza situatia legala prin care inventia brevetata poate fi exploatata (produsa, utilizata, vanduta, importata) numai cu autorizarea titularului (proprietarului) brevetului.

Capitolul III al Legii nr. 64/1991 este consacrat in intregime inregistrarii, publicarii, examinarii si eliberarii brevetului. Spre deosebire de dreptul de autor, in domeniul proprietatii industriale este legata, in general, de indeplinire unor conditii de forma a caror semnificatie este de a constitui un act de apropriere, de intrare in posesie fata de terti. Simpla folosire a inventiei nu da nastere nici unui drept.

2.1. Depunerea cererii

Cererea de brevet de inventie continand datele de identificare a solicitantului, insotita de descrierea inventiei, de revendicari si, daca este cazul, de desene explicative, toate redactate in limba romana, se depune la OSIM si constituie depozitul national reglementar. Cererea de brevet de inventie trebuie sa contina indicatii care sa permita stabilirea identitatii inventatorului. Depunerea cererii de brevet poate fi facuta de persoana indreptatita la acordarea brevetului, personal sau in orice mod prescris de regulamentul de aplicare a legii. In toate procedurile in fata OSIM solicitantul este considerat a fi persoana indreptatita la acordarea brevetului. Cererea de brevet, insotita de documentele prevazute la art. 14 alin. 1din Legea nr. 64/1991, va fi depusa, la alegerea solicitantului, pe hartie sau sub o alta forma si printr-un mijloc de transmitere acceptat de OSIM si prevazut in regulamentul de aplicare. Rezulta de aici ce conditii de forma trebuie sa indeplineasca cererea de brevet:

sa cuprinda datele de identificare ale solicitantului;

sa contina indicatii care sa permita stabilirea identitatii inventatorului (in situatia in care solicitantul nu este inventatorul insusi, fiind succesor, unitatea angajatoare sau mandatar);

sa cuprinda descrierea inventiei, revendicari[8] si desene explicative atunci cand este cazul;

sa fie scrisa in limba romana[9];

cererea sa se refere la o singura inventie sau la un grup de inventii astfel legate incat sa formeze un singur concept inventiv general; daca sunt mai multe inventii, separarea lor in cereri de inregistrare distincte se poate face fie de catre inventator, fie de OSIM din oficiu;

petitionarul sa plateasca taxa de examinare si de publicare.

Cererea este inregistrata si daca nu sunt respectate toate conditiile de admisibilitate. Esential este sa se depuna cererea in limba romana, avand elementele de identificare ale inventatorului si sa contina descrierea inventiei. In cazul in care cererea de brevet de inventie nu contine o parte care, la prima vedere, sa para a fi o descriere, in cererea de brevet de inventie poate fi facuta referire, in limba romana, la o cerere depusa anterior la OSIM care inlocuieste descrierea, cu respectarea prevederilor regulamentului de aplicare a legii, in scopul acordarii datei de depozit. In lipsa acesteia, cererea nu va fi tratata ca o cerere de brevet de inventie In termen de doua luni trebuie depuse revendicarile si desenele explicative. Restul conditiilor se pot indeplini pe parcurs. In momentul indeplinirii celor trei conditii esentiale mentionate mai sus cererea se considera inregistrata in Registrul National al Cererilor de Brevet de inventie, registru care este confidential.

Data la care s-au indeplinit toate conditiile de forma pentru valabilitatea cererii si cand s-au depus toate documentele mentionate, este considerata data depozitului national reglementar . Depozitul national reglementar al inventiei asigura un drept de prioritate cu incepere de la data constituirii acestuia sau de la data prioritatii invocate si recunoscute fata de orice depozit privind aceeasi inventie cu o data ulterioara de depozit sau cu o data ulterioara de prioritate recunoscuta. Acest drept, numit de prioritate, se naste din momentul in care solutia a fost gasita, iar recunoasterea sa legala are loc de la data constituirii depozitului national reglementar, cu efect retroactiv de la data realizarii inventiei, daca inventatorul poate proba ca la o data anterioara constituirii depozitului, inventia era realizata. Aceleasi prevederi se aplica si daca, pentru motive justificate, persoanele fizice sau juridice straine au depus descrierea, revendicarile si desenele intr-o limba straina, cu conditia ca, in termen de doua luni de la inregistrarea cererii sau, dupa caz, de la data deschiderii fazei nationale, sa se depuna la OSIM o traducere conforma in limba romana a acestor documente si sa fie platita taxa legala .

Dreptul la prioritate nu se identifica in mod necesar cu prioritatea stiintifica, desi ar fi de dorit ca o atare prioritate stiintifica sa existe. Constituirea unui depozit reglementar pentru o inventie are efect atributiv de prioritate, dar efect asemanator are si expunerea produsului, conform inventiei, intr-o expozitie internationala.

In functie de cauza prioritatii vom distinge intre:

- prioritate conventionala sau unionista;

- prioritate de expozitie.

Prioritatea conventionala este reglementata de art. 20 din Legea nr. 64/1991 si art. 4 al Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale. De altfel, aplicarea pentru resortisantii Uniunii de la Paris a tratamentului national si prioritatea umanista reprezinta cheia conventiei.

Prin prioritate conventionala se intelege situatia privilegiata recunoscuta unei persoane care a efectuat intr-una din tarile membre ale Uniunii depozitul national reglementar al unei cereri de brevet de inventie, de a dobandi un drept de prioritate avand data primului depozit, pentru orice alta cerere de brevet depusa in orice alta tara membra a Uniunii pentru aceeasi inventie, fara ca actele sau faptele petrecute in intervalul care s-a scurs de la efectuarea primului depozit sa-i fie opozabile.

Prioritatea conventionala produce trei importante efecte:

Efectul juridic al revendicarii dreptului de prioritate consta in faptul ca anihileaza actele si faptele de divulgare intervenite intre data primului depozit si data depozitelor constituite de inventator, pentru aceeasi inventie, in alte tari ale Uniunii.

Titularul primului depozit este insa aparat si impotriva drepturilor pe care, in lipsa depozitului, le-ar putea dobandi tertii. Acestia nu vor putea dobandi, in intervalul dintre cereri, un drept de posesiune si de folosire anterioara (un atare drept ei putand dobandi legal, dar numai inainte de data constituirii primului depozit).

Un ultim efect al dreptului de prioritate este acela ca noutatea inventiei se examineaza in raport cu data constituirii primului depozit si nu in raport de data noului depozit, pentru ca eventualele materiale opozabile, din stadiul tehnicii, nu pot afecta noutatea inventiei.

Pot invoca aceasta prioritate conventionala, conform art. 4 alin. 1 coroborat cu art. 1, 2 si 3 din Conventia de la Paris:

- cetatenii apartinand oricarei tari membre a uniunii;

- persoanele care, desi nu sunt cetateni ai unei tari membre a uniunii, sunt asimilate acestora;

- sunt succesori in drepturi ai cetatenilor tarilor membre al Uniunii sau ale celor asimilate acestora.

Prioritatea de expozitie poate fi invocata pentru inventiile realizate in tara si care, anterior formularii unei cereri de brevet, au facut obiectul expunerii intr-o expozitie internationala. Aceasta prioritate este o situatie privilegiata, recunoscuta unei persoane care a efectuat un depozit sau un act asimilat acestuia, de a beneficia de recunoasterea intaietatii, in rezolvarea unei probleme, incepand cu data constituirii unui depozit intr-o tara membra a Uniunii de la Paris, sau cu data expunerii produsului, conform conventiei, intr-o expozitie internationala.

Prioritatea de expozitie poate fi invocata in urmatoarele conditii:

- produsul realizat conform inventiei a fost expus intr-o expozitie internationala organizata pe teritoriul Romaniei sau intr-un alt stat membru al unei conventii internationale, la care Romania este parte;



- cererea de brevet cu revendicarea acestei prioritati este formulata in termen de 6 luni de la data introducerii produsului in expozitie.

2.2. Publicarea cererii

Cererile de brevet de inventie depuse pe cale nationala, pentru care a fost constituit depozitul national reglementar, sunt publicate imediat dupa expirarea unui termen de 18 luni de la data de depozit sau, daca fost recunoscuta o prioritate, de la data acestei prioritati, cu exceptia celor prevazute la art. 44 alin. 2, si 3 din Legea nr. 64/1991 .

Cererile de brevet de inventie depuse conform Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor se publica imediat dupa expirarea unui termen de 6 luni de la deschiderea fazei nationale.

La cererea persoanei fizice sau juridice indreptatite, publicarea se poate face intr-un termen mai scurt decat cel prevazut la alin. 1 si 2, in conditiile regulamentului de aplicare a legii.

Cererile de brevet de inventie prevazute la art. 42 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 vor fi publicate in termen de 3 luni de la data scoaterii din regimul de secret de stat.

Publicarea cererii se mentioneaza in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.

2.3. Examinarea cererii

Examinarea cererii de brevet se poate cere fie la data constituirii depozitului, fie in termen de 30 de luni dupa aceasta data. Aceasta examinare a cererii de brevet se face in termen de 18 luni de la data la care s-a solicitat examinarea cererii. Comisia de specialitate care se constituie in acest scop verifica indeplinirea urmatoarelor conditii de fond ale cererii:

se verifica caracterul de noutate al inventiei; pentru animale si plante se cere confirmarea unor institute de cercetare de specialitate;

inventia trebuie sa fie avantajoasa pentru industrie sau pentru agricultura, oferind alternativa unei calitati superioare a rezultatului final, la un pret mai scazut sau intr-un timp mai scurt;

sa poata fi realizata de orice persoana care are cunostinte de specialitate in domeniu.

OSIM hotaraste prin Comisia de examinare de specialitate, pe baza raportului de examinare a cererii de brevet de inventie, in termen de 18 luni de la data la care s-a solicitat examinarea, acordarea brevetului de inventie sau respingerea cererii de brevet ori a obiectului acesteia. Fac exceptie cererile de brevet de inventie care au fost retrase de catre solicitant sau care sunt declarate ca fiind considerate retrase.

OSIM hotaraste respingerea in tot sau in parte a cererii de brevet de inventie in urmatoarele situatii:

obiectul cererii nu este brevetabil in intelesul art.7-11, 12 si 13 din Legea nr. 64/1991;

cererea de brevet nu indeplineste conditiile prevazute la art. 6, art.14 alin.1, art.15 alin. 4 si 5, art. 16 alin 2 si 4, art. 18 si 41 din Legea nr. 64/1991;

depasirea termenului de deschidere a fazei nationale pentru cererile inregistrate international;

neplata taxelor de inregistrare, de depunere a revendicarilor sau a desenelor ori a partii lipsa din descriere, de deschidere a fazei nationale, de publicare, de examinare ori, dupa caz, a taxei de desemnare, in cuantumul si la termenele prevazute de lege si de regulamentul de aplicare;

scurgerea termenului de 12 luni de la data la care cererile prevazute la alin. 7 au fost retrase;

s-a solicitat respingerea cererii de brevet de inventie conform art. 65 alin. 2 lit. c);

solicitantul, altul decat inventatorul, nu a facut dovada, in cadrul termenului prevazut la art. 29 alin. 2, ca este indreptatit la acordarea brevetului;

nu s-a solicitat examinarea cererii de brevet de inventie in vederea acordarii brevetului, in termenele prevazute la art. 25.

Mentiunea hotararii de acordare a brevetului de inventie sau de respingere a cererii de brevet se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, in termen de 60 de zile, cu exceptia termenului prevazut la art. 29 alin. 2. O data cu publicarea mentiunii hotararii de acordare a brevetului de inventie se pun la dispozitie publicului descrierea, revendicarile si desenele inventiei brevetate, cu respectarea conditiilor prevazute de regulamentul de aplicare a legii .

2.4. Eliberarea brevetului

Brevetul de inventie este eliberat de directorul general al OSIM, in temeiul hotararii de acordare a acestuia. Pentru brevetul european, OSIM certifica validitatea brevetului in Romania, conform legii. Data eliberarii brevetului de inventie este data la care mentiunea eliberarii este publicata in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. Brevetele se inscriu in Registrul National al Brevetelor de Inventie. Daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, brevetul de inventie european se inscrie in Registrul National al Brevetelor de Inventie. Durata de protectie a unui brevet de inventie este de 20 de ani, cu incepere de la data de depozit. Pentru brevetul european durata de protectie curge de la data constituirii depozitului reglementar al cererii de brevet, conform Conventiei Brevetului European.

3. PIERDEREA DREPTULUI ASUPRA

BREVETULUI DE INVENTIE

Dreptul asupra brevetului de inventie inceteaza prin expirarea duratei de valabilitate a acestuia. Aceasta este modalitatea naturala de incetare a dreptului, brevetul de inventie avand o durata de valabilitate limitata si care nu poate fi prelungita, spre deosebire de desene si modele industriale, unde durata de valabilitate a certificatului de inregistrare poate fi prelungita de doua ori, sau de cea a marcilor unde, prin reinnoire repetata, se poate obtine o protectie la infinit.

Titularul brevetului de inventie pierde dreptul la brevet, implicit drepturile conferite de acesta si ca efect al decaderii, renuntarii si anularii brevetului de inventie.

Pe intreaga durata de valabilitate a brevetului, titularul est obligat anual la plata taxelor de mentinere in vigoare a brevetului. Prin plata anuala si intr-un cuantum progresiv al taxei de mentinere in vigoare a brevetului se urmareste prevenirea mentinerii in vigoare a unor brevete pentru inventii neexploatate. Taxa se plateste anual, termenul de plata fiind data aniversara a brevetului. Aceste taxe pot fi platite ulterior, intr-un termen de 6 luni, cu o majorare de 50%.

Taxele in domeniul proprietatii industriale si regimul de utilizare a acestora sunt reglementate, in prezent, de Ordonanta Guvernului nr. 41/1998. Nivelul taxelor poate fi actualizat anual prin ordinul ministrului care coordoneaza activitatea OSIM, cu avizul ministrului finantelor, in functie de evolutia cursului leu-dolar si, respectiv, de indicele de inflatie, valabil la data de 1 noiembrie a fiecarui an.

Neplata taxei de mentinere in vigoare a brevetului atrage dupa sine decaderea titularului din drepturile ce decurg din brevet. Aceasta sanctiune a fost considerata prea severa, de aceea, cu ocazia Conferintei de revizuire a Conferintei de la Paris, Conferinta care a avut loc la Haga in anul 1925, s-au propus doua solutii pentru atenuarea sanctiunii: fie prin acordarea unui termen de gratie de cel putin 6 luni, fie prin revalidarea brevetului prin plata ulterioara a taxelor. Legea nr. 64/1991 si-a insusit ambele solutii de atenuare a sanctiunii formulate la Conferinta de revizuire a Conferintei de la Paris.

Decaderea intervine la expirarea termenului de 6 luni, calculat de la dat cand taxa trebuie platita fara majorari.

Legea nu dispune asupra modului in care decaderea intervine si a datei de la care aceasta produce efecte fata de terti si fata de titular, limitandu-se a dispune ca decaderea titularului din drepturi se publica (art. 40 din legea nr. 64/1991 si art. 12 alin. 5 din Ordonanta 41/1998). Rezulta deci ca decaderea intervine la data la care trebuie platita taxa si nu la data la care se constata de catre OSIM, ori data de la care aceasta se publica.

Titularul brevetului de inventie poate decadea din drepturi asa cum am prezentat anterior prin neplata taxei de mentinere in vigoare a brevetului sau sau prin renuntarea acestuia, in tot sau in parte, la brevet, pe baza unei declaratii scrise inregistrate la OSIM.

In cazul inventiilor de serviciu, pentru care dreptul la brevet apartine si a fost eliberat unitatii, in cazul inventiilor realizate in cadrul unui contract de cercetare pentru care brevetul a fost eliberat unitatii care a comandat cercetarea, precum si in cazul inventiilor realizate de salariati fara misiune inventiva, si care au facut obiectul unei cesiuni, potrivit art. 41 alin. 2 din Legea nr. 64/1992, titularul brevetului este obligat sa comunice inventatorului intentia sa de renuntare, iar la cererea inventatorului, titularul este obligat sa-i transmita acestuia dreptul asupra brevetului.

Daca brevetul a facut obiectul unui contract de licenta, renuntarea este posibila numai cu acordul beneficiarului licentei. Solutia este logica, titularul neputand afecta, prin renuntarea la brevet, drepturile castigate de terti asupra inventiei. Dreptul de exploatare exclusiva oferit de brevet avand o valoare patrimoniala care absoarbe pe un anumit termen intreaga valoare cuprinsa in exercitiul acestui monopol. Rezulta ca creditorii inventatorului sunt in drept sa ceara anularea renuntarii ori de cate ori renuntarea este facuta in dauna, in frauda intereselor lor.

Inventia sau partea din aceasta, la a carei protectie s-a renuntat, poate fi liber exploatata de catre terti. Renuntarea produce efecte incepand cu data inregistrarii acesteia la OSIM.

Pe langa cele doua moduri de pierdere a dreptului asupra brevetului mai exista si cel al anularii brevetului de inventie la cererea oricarei persoane interesate, in cazul in care se constata ca la data inregistrarii cererii de brevet nu erau indeplinite conditiile pentru existenta unei inventii brevetabile.

Anularea brevetului poate fi ceruta, pe langa neindeplinirea conditiilor esentiale de existenta a inventiei brevetabile, si pe motivul ca inventia este contrara ordinii publice si bunelor moravuri , ori este exceptata de la brevetare in temeiul art. 13 din Legea nr. 64/1991.

Conditiile de fond pentru existenta unei inventii trebuie sa fie indeplinite cumulativ, absenta oricareia dintre ele putand duce la anularea brevetului.

Cererea de anulare se poate face in tot cursul duratei de valabilitate a brevetului si se judeca de catre Tribunalul Bucuresti. Cererea poate fi facuta atat pe cale principala cat si pe cale reconventionala si poate fi formulata de orice persoana care justifica un interes legitim.

Hotararea de anulare se inregistreaza la OSIM si se publica in termen de 30 de zile.

Decaderea are aceleasi efecte ca si renuntarea sau implinirea termenului de protectie: caderea inventiei in domeniu public si dreptul tertilor de a o utiliza liber. Dar, in cazul anularii in totalitate a brevetului, inventia este socotita a nu fi existat, iar titularul brevetului anulat va restitui sumele incasate ca urmare a exploatarii inventiei, evident in limita termenului de prescriptie.

In cazul nulitatii partiale, nulitatea este pronuntata sub forma unei limitari corespunzatoare a revendicarilor .

4. TRANSMITEREA DREPTURILOR CE DECURG

DIN BREVETUL DE INVENTIE

4.1. Drepturile ce decurg din brevetul de inventie

Dreptul de inventator, ca o categorie speciala de drepturi, este cunoscut si sub denumirea de 'drept de proprietate industriala', denumire consacrata de Conventia Uniunii Internationale de la Paris din 1883.

Desi natura juridica a dreptului de inventator (ca si a dreptului de autor) constituie inca o problema controversata in literatura juridica, dreptul de inventator, ca o categorie speciala, cuprinde in continutul sau atat dreptul la calitatea de inventator (drepturi morale), cat si dreptul de folosinta exclusiva a inventiei (drepturi patrimoniale).

Specialistul francez E. Picard a elaborat teoria drepturilor intelectuale ca o categorie distincta de drepturi, potrivit careia inventia, fiind o creatie intelectuala proprie si originala, formeaza obiectul unui drept de natura speciala.

Intr-o alta opinie se sustine ca dreptul de inventator este un drept de proprietate industriala, pentru ca acest tip de proprietate este destul de cuprinzator si nuantat pentru a cuprinde tipuri de stapanire diferite unele de altele.

Aceasta teorie a fost insusita chiar de catre Conventia Uniunii de la Paris din 1883, unde s-a considerat ca dreptul de inventator este un drept de proprietate industriala.

In sfarsit, o alta teorie considera dreptul de inventator ca fiind unul dintre drepturile ce se bazeaza pe ideea exploatarii economice.

In ceea ce ne priveste, consideram ca dreptul de inventator formeaza obiectul unui drept de natura speciala. De altfel, in legislatia actuala din Romania, in acest domeniu, dreptul de inventator, cu cele doua facilitati principale, rezulta din continutul unor dispozitii din Legea nr. 64/1991. In acest sens, in art.2 se arata ca titlul de protectie pentru inventie este brevetul de inventie care confera titularului sau un drept exclusiv de exploatare pe durata de valabilitate a acestuia. Dreptul de inventator apare astfel ca un drept complex, format dintr-un manunchi de drepturi, morale si patrimoniale, care, toate impreuna, rezulta din inventia realizata ce formeaza obiectul acestui drept. Acest drept, prin complexitate si particularitatile pe care le prezinta, constituie dreptul de inventator ca un drept aparte, autonom.

Efectele care decurg din acordarea brevetului constau in nasterea unor drepturi si obligatii in patrimoniul titularului de brevet. Trebuie mentionat de la inceput faptul ca, in conformitate cu art. 34 din Legea nr. 64/1991, si petitionarul cererii de brevet beneficiaza temporar de aceleasi drepturi si obligatii ca si titularul, imediat dupa ce cererea de brevet a fost publicata, pana la obtinerea titlului sau pana la decaderea sa din drepturi, in cazul nerespectarii procedurii complete de eliberare a brevetului, anularii acestuia sau renuntarii la brevet.

Din brevetul de inventie decurg urmatoarele drepturi:

1. Brevetul de inventie confera titularului sau un drept exclusiv de exploatare pe intreaga durata de protectie a acestuia. Titularul are dreptul exclusiv de a autoriza:

fabricarea, folosirea, oferirea spre vanzare, vanzarea sau importul in vederea folosirii, oferirii spre vanzare sau vanzarii, in cazul in care obiectul brevetului este un produs;

utilizarea procedeului, precum si folosirea, oferirea spre vanzare, vanzarea sau importul in aceste scopuri a produsului obtinut direct prin procedeul brevetat, in cazul in care obiectul brevetului este un procedeu.

2. Dreptul la paternitatea inventiei: acesta este un drept nepatrimonial necesibil si apartine persoanei fizice care a creat inventia, indiferent daca aceasta este sau nu titulara brevetului. Inventatorul are dreptul sa i se mentioneze numele, prenumele si calitatea in brevetul eliberat, in carnetul de munca, precum si in orice acte sau publicatii privind inventia sa. In cazul in care titularul este altul decat inventatorul, acestuia din urma i se elibereaza un duplicat al brevetului de inventie.

3. Dreptul de detentie, folosinta si dispozitie asupra inventiei: autorul inventiei poate cesiona dreptul in tot sau in parte, poate renunta la el, poate sa utilizeze inventia cu propriile sale mijloace, poate publica inventia.

4. In cazul decaderii din drepturi a titularului de brevet, acesta are dreptul sa solicite OSIM revalidarea brevetului pe motive justificate, are dreptul la asistenta din partea unui consilier autorizat in materie de proprietate industriala si are dreptul sa solicite nepublicarea inventiei pana la data la care titularul isi exprima acordul.

5. In cazul inventiei pentru care o unitate este indreptatita la eliberarea brevetului, aceasta are obligatia sa informeze pe inventator asupra stadiului examinarii cererii de brevet in cadrul OSIM, cat si asupra utilizarii inventiei brevetate.

6. In vederea brevetarii in strainatate a inventiilor, persoanele fizice indreptatite pot beneficia de credite in valuta pentru plata taxelor. Brevetarea in strainatate a inventiilor create de persoane fizice romane pe teritoriul Romaniei se face numai dupa inregistrarea cererii de brevet de inventie la OSIM.

Rezumand cele enumerate mai sus, rezulta ca drepturile inventatorului se pot grupa dupa cum urmeaza:

4.1.1. Drepturile morale

Legea nr. 64/1991 nu reglementeaza explicit decat aspectele pecuniare ale exploatarii inventiilor, fara a se preocupa in mod expres de drepturile morale ale inventatorilor. Exista totusi in legea brevetelor de inventie suficiente dispozitii care unite si interpretate releva o protectie suficient de ampla a drepturilor morale ale inventatorilor.

Drepturile inventatorului, nascute din actul creatiei tehnice al carei autor este, au un continut diferit, dupa cum acesta este sau nu si titularul brevetului de inventie. Daca in privinta drepturilor morale, continutul si semnificatia nu difera foarte mult, in privinta drepturilor patrimoniale, acestea sunt diferite in continutul si intinderea lor.

Drepturile morale ale inventatorului sunt urmatoarele:

a) Dreptul la calitatea de inventator

b) Dreptul la nume

c) Dreptul de a da publicitatii inventia

d) Dreptul de prioritate

a) Dreptul la recunoasterea calitatii de autor al inventiei brevetabile este dreptul inventatorului de a-i fi recunoscuta activitatea creatoare, materializata in inventie. Dreptul la calitatea de autor se recunoaste persoanei care a realizat inventia, subiectul acestui drept putand fi doar o persoana fizica. Acest drept este exclus in cazul persoanei juridice, deoarece acestea nu dispun de calitati specifice creatorului: inteligenta, imaginatia, facultatea de a concepe.

Implicit, Legea consacra si in materia inventiilor principiul adevaratului autor. Astfel, potrivit art. 3 din lege, 'dreptul la brevetul de inventie apartine inventatorului sau succesorului sau in drepturi', iar potrivit art. 38, inventatorul are dreptul sa i se mentioneze numele si calitatea in brevetul eliberat, in carnetul de munca, precum si in orice acte sau publicatii privind inventia sa .

Legea insa prevede si durata dreptului la calitatea de autor al inventiei. Potrivit art. 7 din Decretul nr. 31/1954, 'capacitatea de folosinta inceteaza odata cu moartea persoanei', dar, potrivit art. 56 din acelasi act normativ, 'drepturile personale nepatrimoniale sunt ocrotite si dupa moarte, in masura stabilita de lege … '.

Calitatea de autor al inventiei cuprinde si caractere juridice. Din aceste caractere rezulta ca dreptul la calitatea de autor este un drept patrimonial exclusiv, absolut, inalienabil, imprescriptibil si insesizabil. Acest drept, spre deosebire de drepturile patrimoniale, nu este limitat teritorial.

Dreptul la calitatea de autor este calificat ca fiind un drept personal deoarece este indisolubil legat de persoana autorului, inventia reprezentand o manifestare a personalitatii sale, a aptitudinilor lui creatoare.

Dreptul la calitatea de autor este un drept exclusiv, in sensul ca apartine doar autorului inventiei. Caracterul exclusiv al dreptului la calitatea de autor se infatiseaza sub doua aspecte: unul pozitiv si altul negativ. Aspectul pozitiv infatiseaza dreptul inventatorului de a fi singurul care poarta titlul de inventator. Aspectul negativ este sintetizat in dreptul inventatorului de a interzice altora sa se numeasca autori ai inventiei.

Caracterul absolut al calitatii de autor al inventiei rezulta din obligatia tuturor celorlalti participanti la circuitul civil de a recunoaste ca o anumita inventie este rezultatul activitatii creatoare a autorului ei, de a se abtine de la orice incalcare a acestui drept.

Inventatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul sau la calitatea de autor si nici nu poate renunta la acest drept, acesta fiind inalienabil. Dreptul la calitatea de autor fiind indisolubil legat de persoana inventatorului, nu poate forma obiectul nici unei transmisiuni cu caracter oneros (cesiune) sau cu titlu gratuit (donatie, mostenire), al vreunei renuntari sau a unei instrainari.

Interesul care justifica ocrotirea drepturilor personale nepatrimoniale are caracter permanent si nu dispare deci prin neexercitarea dreptului la actiune, intr-un anumit termen. Dreptul la calitatea de autor, ca drept personal nepatrimonial este imprescriptibil.

Caracterul insesizabil al dreptului la calitatea de autor este dat de chiar natura sa nepatrimoniala.

b) Dreptul la nume

In sens larg, dreptul la nume este o consecinta directa a dreptului la calitatea de autor si consta in dreptul inventatorului de a fi desemnat ca autor al inventiei.

In sens restrans, prin drept la nume se intelege dreptul inventatorului de a da inventiei numele sau, ca o consecinta a faptului ca aceasta este rezultatul direct al activitatii sale inventive.

Dreptul nepatrimonial la nume al autorului unei inventii este guvernat de principiul disponibilitatii. Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 recunoaste explicit numai inventatorului, care nu este titular de brevet, posibilitatea de a cere sa nu fie mentionat in brevet.

c) Dreptul de a da publicitatii inventia

Acest drept confera autorului posibilitatea de a face publica, de a divulga inventia

Exercitiul dreptului de a da publicitatii inventia este supus, in considerarea imprejurarilor in care inventia este realizata, a calitatii inventatorului si a raporturilor in care se afla cu angajatorul ori a obiectului inventiei, unor limitari ale dreptului de a divulga inventia, care nu mai apartine in mod discretionar autorului.

O prima categorie de limitari are in vedere inventiile de serviciu si pe cele asimilate acestora.

O a doua categorie de limitari ale dreptului autorului de a da publicitatii inventia rezida din interesul general al statului ca anumite inventii din domeniul apararii si sigurantei nationale, carora li s-a conferit caracter secret de catre institutiile in drept, sa nu fie facute publice.

d) Dreptul la recunoasterea prioritatii stiintifice

Autorul unei inventii are dreptul la recunoasterea faptului ca a fost primul care a gasit solutia pe care o reprezinta inventia. Acest drept este numit drept de prioritate.



Prioritatea stiintifica se naste in momentul realizarii inventiei, dar ea devine opozabila numai in masura in care solutia, care constituie inventie, este adusa la cunostinta publica. Recunoasterea prioritatii stiintifice nu presupune brevetarea solutiei, dar pentru a produce efecte, ea trebuie sa fie publica, sa fie cuprinsa in materialele care servesc la determinarea stadiului tehnicii.

Prioritatea stiintifica se deosebeste de prioritatea de depozit si de prioritatea de expozitie sub mai multe aspecte:

prioritatea stiintifica se dobandeste din faptul realizarii inventiei si apartine intotdeauna inventatorului; prioritatea de depozit ia nastere prin constituirea unui depozit reglementar, iar cea de expozitie din expunerea produsului, conform inventiei, intr-o expozitie internationala si apartine solicitantilor titlului de protectie si inventatorului;

prioritatea stiintifica este perpetua, in timp ce prioritatea derivand din constituirea unui depozit sau prioritatea de expozitie trebuie valorificate intr-un anumit termen: de 12 luni in cazul prioritatii de depozit si de 6 luni in cazul prioritatii de expozitie;

prioritatea stiintifica poate fi afirmata in diverse forme (articole, comunicari, tratate, etc.), prioritatea de depozit si de expozitie numai in formele prevazute de lege[22].

Drepturile patrimoniale ale inventatorului si ale titularului brevetului de inventie

Drepturile patrimoniale ale inventatorilor au un continut si o intindere diferita, dupa cum acestia sunt independenti ori salariati si dupa cum sunt sau nu si titulari ai brevetului de inventie.

a) Drepturile patrimoniale ale inventatorului independent, netitular de brevet

Inventatorul poate sa nu fie titular al brevetului de inventie din cauze naturale, din imprejurari dependente de vointa sa sau din cauze in care vointa sa are un rol redus.

In cazul in care titularul brevetului de inventie este o alta persoana decat inventatorul, acestuia i se elibereaza un duplicat al brevetului de inventie (art. 38 din Legea nr. 64/1991), drepturile sale patrimoniale stabilindu-se pe baza de contract (art. 39 din acelasi act normativ). Drepturile patrimoniale se stabilesc in suma fixa sau proportionale cu veniturile dobandite din exploatarea inventiei.

b) Drepturile banesti ale inventatorilor salariati netitulari de brevet

Inventatorul angajat este indreptatit, daca dreptul la brevet este valorificat de unitate, la o remuneratie suplimentara. Remuneratia cuvenita inventatorului salariat 'este importanta sub aspectul obligatiei generale pe care societatea o are de a recompensa, intr-un mod echitabil, un efort creator care nu este propriu tuturor salariatilor, ci doar unei categorii restranse si privilegiate, dotata cu inteligenta, intuitie si talent' .

Cuantumul remuneratiei suplimentare, modul si termenele de plata se stabilesc prin negocieri intre parti.

c) Drepturile patrimoniale ale titularilor de brevet de inventie

Brevetul de inventie confera titularului un drept exclusiv de exploatare a obiectului inventiei. In temeiul dreptului de exploatare conferit de brevet, numai titularul brevetului are dreptul de a fabrica si vinde obiectul brevetat, numai el sau succesorii sai pot transmite total sau partial acest drept.

Orice atingere adusa dreptului de exploatare acorda titularului brevetului o actiune speciala: actiunea in contrafacere. Drepturile conferite sunt protejate si prin actiunea in concurenta neloiala. Constituie acte de concurenta neloiala toate actele facute de terti, care sunt de natura sa compromita profitul material pe care titularul brevetului il poate obtine din si prin aplicarea inventiei sale.

d) Dreptul la reparatii patrimoniale in caz de folosire fara drept a inventiei

Tertii pot folosi inventia numai cu autorizatia titularului de brevet. Incalcarea dreptului de folosinta exclusiva da dreptul titularului la despagubiri. Actiunea de despagubire este de competenta tribunalelor, indiferent de cuantumul pretentiilor.

e) Dreptul de folosinta al unitatii care nu este titulara de brevet pentru incheierea unui contract de folosire a inventiei

Angajatorul care nu este titular al dreptului la eliberarea brevetului pentru inventia realizata de salariatul sau, incadrat cu misiune inventiva, dar cu sprijinul unitatii, are, potrivit art. 35 alin. ult. din Legea nr. 64/1991, 'un drept de preferinta la un contract privind inventia salariatului'.

Salariatul care a realizat inventia, fie in exercitarea functiei sale, fie in domeniul activitatii unitatii, prin cunoasterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice unitatii, sau ale datelor existente in unitate, fie cu ajutorul material al acesteia si care este titular al dreptului la eliberarea brevetului este obligat sa faca unitatii o oferta, iar aceasta din urma este obligata sa-si exercite dreptul in termen de 3 luni de la oferta.

Din lege nu rezulta care este intinderea dreptului de preferinta al unitatii, daca acest drept priveste atat eliberarea brevetului, cat si folosirea inventiei, ori numai folosirea inventiei.

Unitatea interesata in achizitia acestui drept poate, desigur, incheia un astfel de contract cu inventatorul (art. 5. lit. b din lege) inainte sau dupa realizarea inventiei.

Daca dreptul de preferinta al unitatii este privit in acceptiunea lui restransa, limitat la contractul de folosire a inventiei, inventatorul salariat are posibilitate de a se sustrage obligatiei de a face prima oferta unitatii, cedandu-si si dreptul la eliberarea brevetului de inventie unei alte persoane.

Dreptul de preferinta trebuie exercitat in termen de 3 luni de la oferta inventatorului-salariat si este un termen de decadere.

f) Dreptul la posesiune anterioara si personala

Nu constituie incalcare a dreptului de exploatare exclusiva a inventiei potrivit art. 37 lit. b din Legea nr. 64/1991, folosirea inventiei de catre o persoana care a aplicat inventia sau a luat masuri efective si serioase in vederea folosirii ei cu buna credinta pe teritoriul Romaniei, independent de titularul brevetului de inventie si inainte de constituirea unui depozit national reglementar privind inventia sau inainte de data la care curge termenul de prioritate recunoscuta. In acest caz inventia poate fi folosita in continuare de acea persoana in volumul existent la data depozitului national reglementar, sau a prioritatii recunoscute si dreptul la folosire nu poate fi transmis decat cu patrimoniul persoanei sau cu o fractiune din patrimoniul afectat exploatarii inventiei.

Aceasta exceptie, cunoscuta sub numele de dreptul de posesiune anterioara si personala, este considerata o licenta legala, pentru ca dreptul de a folosi inventia este recunoscut utilizatorului in conditiile stabilite chiar prin lege .

g) Dreptul de posesiune ulterioara si personala a inventiei este o varianta a dreptului de posesiune anterioara si personala, care apara pe tertul de buna credinta care a luat masuri de folosire a inventiei intr-un interval de timp in care aceasta se afla, din vina titularului brevetului, in domeniul public.

Legea nr. 64/1991, in art. 40 alin.2, recunoaste un drept de folosire ulterioara a inventiei, personala si gratuita pentru tertul care foloseste sau a luat masuri de folosire efectiva a inventiei intre data decaderii din drepturi a titularului de brevet pentru neplata taxelor de mentinere in vigoare a brevetului si data revalidarii brevetului. Tertul poate folosi in continuare inventia in acelasi volum, dar dreptul nu poate fi transmis decat cu patrimoniul celui care utilizeaza inventia sau cu o fractiune a acestui patrimoniu.

In ceea ce priveste obligatiile pe care le are titularul si/sau inventatorul, acestea sunt de natura legala sau contractuala.

Obligatiile legale sunt impartite in doua mari categorii:

a) cu privire la procedura de brevetare;

b) cu privire la utilizarea inventiei.

In prima categorie intra obligatia inventatorului si/sau titularului de a plati toate taxele legale prevazute pentru inregistrarea cererii, publicarea si examinarea ei, precum si cele privind publicarea brevetului si mentinerea sa anuala in vigoare. Neplata vreuneia dintre aceste taxe atrage decaderea din drepturi sau anularea brevetului.

In cea de-a doua categorie intra obligativitatea folosirii inventiei de catre titular conform termenelor prevazute de lege, in caz contrar titularul putand pierde dreptul de folosinta si de dispozitie prin transferul acestora in temeiul licentei obligatorii.

Obligatiile contractuale sunt cele de drept comun, si anume executarea contraprestatiei la care cealalta parte este indrituita. De asemenea, inventatorul are obligatia sa acorde, la cererea titularului de brevet, asistenta tehnica pe baza de contract, pentru punerea in aplicare a inventiei.

Dupa 20 de ani de la brevetarea inventiei, brevetul se stinge si, implicit, toate drepturile titularului trec automat in proprietate publica.

4.2. Stingerea drepturilor ce decurg din brevetul de inventie

Drepturile inventatorului asupra brevetului de inventie inceteaza prin expirarea duratei de valabilitate a acestuia. Aceasta este modalitatea naturala de incetare a dreptului, brevetul de inventie avand o durata de valabilitate limitata si care nu poate fi prelungita, spre deosebire de desene si modele industriale, unde durata de valabilitate a certificatului de inregistrare poate fi prelungita de doua ori, sau cea a marcilor unde, prin reinnoiri repetate, se poate obtine o protectie la infinit.

Titularul brevetului de inventie pierde dreptul la brevet, implicit drepturile conferite de acesta si ca efect al decaderii, renuntarii si anularii brevetului de inventie.

Decaderea titularului din drepturi pentru neplata taxei de mentinere in vigoare a brevetului de inventie. Pe intreaga durata de valabilitate a brevetului, titularul este obligat anual, la plata taxelor de mentinere in vigoare a brevetului. Prin plata anuala si intr-un cuantum progresiv a taxei de mentinere in vigoare a brevetului, se urmareste prevenirea mentinerii in vigoare a unor brevete pentru inventii neexploatate. Taxa se plateste anual, termenul de plata fiind data aniversara a brevetului. Aceste taxe pot fi platite ulterior, intr-un termen de 6 luni, cu o majorare de 50%.

Neplata taxei de mentinere in vigoare a brevetului atrage dupa sine decaderea titularului din drepturile ce decurg din brevet.

Decaderea intervine la expirarea termenului de 6 luni, calculat de la data la care taxa trebuie platita fara majorare. Posibilitatea platii taxei cu majorari (art. 12 don Ordonanta nr. 41/1998) nu prelungeste termenul la care intervine decaderea.

Legea nu dispune asupra modului in care decaderea intervine, a datei de la care aceasta produce efecte fata de titular si fata de terti, limitandu-se a dispune ca decaderea titularului din drepturi se publica (art. 40 din Legea nr. 64/1991 si art. 12 alin. 5 din Ordonanta nr. 41/1998). Din analiza textelor de lege se poate desprinde concluzia ca decaderea intervine la data la care trebuie platita taxa si nu la data la care se constata de catre OSIM, ori de la care aceasta se publica. Este solutia adoptata de legiuitorul francez, care a prevazut ca decaderea se constata prin decizia directorului INPI si produce efecte incepand cu data de la care taxa trebuie platita (art. 613-22 CPI francez).

Titularul de brevete poate cere la OSIM revalidarea brevetului pentru motive justificate, in termen de 6 luni de la data publicarii decaderii, revalidarea brevetului fiind, de asemenea, supusa publicarii.

Revalidarea nu produce prelungirea duratei de valabilitate.

Renuntarea titularului la brevetul de inventie Titularul brevetului de inventie poate renunta, in tot sau in parte, la brevet, in baza unei declaratii scrise inregistrate la OSIM.

In cazul inventiilor de serviciu, pentru care dreptul la brevet apartine si a fost eliberat unitatii, in cazul inventiilor realizate in cadrul unui contract de cercetare pentru care brevetul a fost eliberat unitatii care a comandat cercetarea, precum si in cazul inventiilor realizate de salariati fara misiune inventiva si care au facut obiectul unei cesiuni, potrivit art. 41 alin. 2 din Legea nr. 64/1991, titularul brevetului este obligat sa comunice inventatorului intentia sa de renuntare, iar la cererea inventatorului, titularul este obligat sa-i transmita acestuia dreptul asupra brevetului.

Inventia sau partea din aceasta, la a carei protectie s-a renuntat, poate fi liber exploatata de catre terti.

La inventiile din domeniul apararii si sigurantei nationale, create pe teritoriul Romaniei si carora li s-a atribuit caracter secret de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii si poate renunta numai cu acordul institutiilor care le-au atribuit caracter secret.

Renuntarea produce efecte incepand cu data inregistrarii acesteia la OSIM.

3. Anularea brevetului de inventie Brevetul de inventie eliberat de OSIM poate fi anulat in tot sau in parte, la cererea oricarei persoane interesate, in cazul in care se constata ca la data inregistrarii cererii de brevet nu erau indeplinite conditiile pentru existenta unei inventii brevetabile. Dar anularea poate fi ceruta si pe motivul ca inventia este contrara ordinii publice si bunelor moravuri, ori este exceptata de la brevetare in temeiul art. 13 din Legea nr. 64/1991.

Conditiile de fond pentru existenta unei inventii trebuie sa fie indeplinite cumulativ, absenta oricareia dintre ele putand duce la anularea brevetului. Legea nu face nici o distinctie intre brevetele de inventie principala si cele pentru perfectionare. Dar potrivit Regulii 33(6) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991, in cazul inventiei de perfectionare brevetul se acorda fara a fi ceruta si conditia activitatii inventive, prevazuta de art. 9 din lege .

Cererea de anulare se poate face in tot cursul duratei de valabilitate a brevetului si se judeca de catre Tribunalul Bucuresti. Cererea poate fi facuta atat pe cale principala cat si pe cale reconventionala si poate fi formulata de orice persoana care justifica un interes legitim.

Hotararea de anulare se inregistreaza la OSIM si se publica in termen de 30 de zile.

Decaderea are aceleasi efecte ca si renuntarea sau implinirea termenului de protectie: caderea inventiei in domeniu public si dreptul tertilor de a o utiliza liber. Dar, in cazul anularii in totalitate a brevetului, inventia este socotita a nu fi existat, iar titularul brevetului anulat va restitui sumele incasate ca urmare a exploatarii inventiei, evident in limita termenului de prescriptie.

In cazul nulitatii partiale, nulitatea este pronuntata sub forma unei limitari corespunzatoare a revendicarilor .

4.3. Transmiterea drepturilor patrimoniale prin cesiune

Conform art. 48 din. Legea nr. 64/1991 pot fi transmise total sau partial de catre titular :

dreptul la eliberarea brevetului;

dreptul asupra brevetului de inventie;

drepturile ce decurg din inregistrarea unei cereri de brevet de inventie;

drepturile nascute din brevetul de inventie.

In materie de inventii sunt transmisibile urmatoarele drepturi patrimoniale:

- dreptul la acordarea brevetului de inventie;

- dreptul asupra brevetului, in acest caz obiectul transmisiunii formandu-l chiar brevetul, ceea ce inseamna ca actul de transmisiune se incheie dupa eliberarea brevetului;

- drepturile patrimoniale care decurg din dreptul exclusiv de exploatare.

Prin urmare, legea permite transmiterea drepturilor specifice fiecarei faze de brevetare. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul brevetelor tranzitorii acordate in temeiul Legii nr. 93/1998 privind protectia tranzitorie a brevetelor de inventie (art. 7 alin. 1) . Transmiterea produce efecte fata de terti de la data inregistrarii la OSIM. Legea reglementeaza trei modalitati de transmitere: prin cesiune, prin licenta si prin succesiune. Transmiterea produce efecte fata de terti numai incepand cu data publicarii in Buletinul Oficial de proprietate Industriala a mentiunii transmiterii inregistrate la OSIM.

Atat doctrina, cat si jurisprudenta au considerat cesiunea ca o forma de vanzare, aplicandu-i, in lipsa unei reglementari speciale, dispozitiile de drept comun in materie de vanzare.

Drepturile patrimoniale ale titularului inventiei sau inventatorului (persoana fizica) sa transmit prin contract de cesiune in conformitate cu prevederile Codului civil si comercial. Prin urmare, procesul este identic cu vanzarea-cumpararea, doar ca in acest caz transmiterea opereaza asupra unor drepturi de creanta si nu asupra unor drepturi reale ca in cazul vanzarii-cumpararii. Cesiunea poate fi totala, in sensul ca se transmit toate drepturile patrimoniale pe intreg teritoriul tarii, sau poate fi partiala, in sensul ca transmisiunea opereaza asupra unor drepturi patrimoniale individual determinate, pe o anume suprafata a teritoriului. Combinatia dintre cele doua forme de cesiune anterior enumerate este si ea posibila. De asemenea, trebuie mentionat ca cesiunea poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, spre deosebire de vanzare-cumparare, care poate fi doar cu titlu oneros.

In ceea ce priveste efectele derivate din cesiune, acestea se enumera astfel:

- apare obligatia cedentului de a transfera si a remite acele elemente care fac obiectul contractului, impreuna cu accesoriile ce apartin acelui brevet;

- cedentul nu mai poate utiliza in nici un fel drepturile ce au fost cedate conform contractului;

- cesionarul este tinut sa isi execute contraprestatia echivalenta, atunci cand aceasta exista;

- odata cu transferul drepturilor patrimoniale ce formeaza obiectul contractului, se transfera si perfectionarile ulterioare aparute dupa inregistrarea brevetului, precum si asistenta tehnica a cedentului, necesara folosintei drepturilor si bunurilor cedate;

- se naste in sarcina cedentului obligatia de garantie.

Si in cazul inventiilor, ca si in cazul drepturilor de autor, titlurilor asupra marcilor, desenelor si modelelor industriale sau topografiei produselor semiconductoare, drepturile nepatrimoniale nu sunt cesibile.

Odata incheiat contractul de cesiune, care se cere in forma scrisa doar ad probationem nu si ad validitatem, in sarcina cedentului se naste obligatia de garantie pentru vicii ascunse si pentru evictiune, insa va fi exonerat de orice raspundere cu privire la rezultatul economic al folosirii inventiei.

4.4. Transmiterea drepturilor patrimoniale prin licenta

4.1.1. Transmiterea drepturilor patrimoniale prin licenta voluntara Aceasta consta in transferul dreptului de folosinta asupra inventiei de la titularul brevetului (numit licentiator sau concedent in cazul licentei exclusive) catre un beneficiar (numit licentiat sau concesionar) in schimbul unei redevente.

Contractul prezinta urmatoarele caracteristici: este sinalagmatic, oneros, intuitu personae si cu durata determinata (maxim pe perioada de existenta a brevetului); de asemenea, forma scrisa se cere doar ad probationem. Licenta poate fi exclusiva (cand mai poate fi numita si concesiune) sau neexclusiva, in functie de existenta unuia sau mai multor beneficiari ai licentei . Licenta voluntara se realizeaza in baza unui contract sinalagmatic.

Titularul brevetului, care acorda licenta, are doua obligatii principale:

- obligatia de remitere;

- obligatia de garantie.

La randul sau, beneficiarul are urmatoarele obligatii:

- obligatia de exploatare;

- obligatia de plata a pretului.

4.1.2. Transmiterea drepturilor patrimoniale prin licenta obligatorie. Reprezinta un contract de licenta pe care il impune autoritatea de stat in cazul in care titularul brevetului nu foloseste inventia intr-un timp determinat. Aceasta masura se datoreaza finalitatii sociale care se prezuma ca trebuie sa o aiba orice act creator, fie de natura industriala, fie de natura cultural-artistica.

Exista doua modalitati prin care legea impune acordarea licentei obligatorii, prevazute in art. 49 al Legii nr. 64/1991:

- Daca o inventie nu a fost aplicata sau a fost aplicata insuficient pe teritoriul Romaniei in termen de 4 ani de la inregistrarea cererii de brevet sau intr-un termen de 3 ani de la eliberarea brevetului , iar titularul brevetului nu isi poate justifica inactiunea si daca nu s-a ajuns la o intelegere cu acesta privind conditiile si modalitatile comerciale de utilizare a inventiei. La cererea oricarei persoane interesate, Tribunalul Municipiului Bucuresti poate acorda o licenta din oficiu. Tribunalul va autoriza licenta obligatorie daca va aprecia, pe baza circumstantelor date ca, desi persoana interesata a depus toate eforturile, nu s-a ajuns la o intelegere intr-un termen rezonabil. Licenta este neexclusiva, este acordata in conditii determinate cu privire la durata, nivelul redeventelor si drepturile banesti si poate fi retrasa daca persoana licentiata nu foloseste inventia. Beneficiarul licentei obligatorii poate fi inclusiv Guvernul sau tertii autorizati de acesta.

- O licenta obligatorie poate fi de asemenea autorizata de Tribunalul Bucuresti in situatii de urgenta nationala, in principal in interesul apararii nationale sau al sigurantei nationale ori cand interesele publice o cer, in alte situatii de extrema urgenta, precum si in situatii de utilizare publica in scopuri necomerciale.

In situatii de utilizare publica in scopuri necomerciale, Guvernul sau tertii autorizati de acesta, atunci cand cunosc sau au motive demonstrabile de a cunoaste daca un brevet de inventie valid este sau va fi utilizat de Guvern, respectiv de terti, vor anunta titularul brevetului despre utilizarea acestuia, intr-un timp rezonabil.

In cazul in care un brevet nu poate fi exploatat fara sa aduca atingere drepturilor conferite de un alt brevet, acordat pentru o cerere de brevet a carei data de depozit national reglementar este anterioara, o licenta obligatorie pentru exploatarea brevetului ulterior va putea fi autorizata numai daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii suplimentare:

- inventia revendicata in brevetul ulterior presupune un progres tehnologic important, de interes economic substantial in raport cu inventia revendicata in brevetul anterior;



- titularul brevetului anterior are dreptul la o licenta reciproca, in conditii rezonabile, pentru utilizarea inventiei revendicate in brevetul ulterior;

- utilizarea autorizata in raport cu brevetul anterior este netransmisibila, cu exceptia cazului cand o licenta obligatorie este, de asemenea transmisa[31].

Licentele obligatorii sunt neexclusive si se acorda de Tribunalul Bucuresti, in conditii determinate in ceea ce priveste intinderea si durata acestora, precum si nivelul remuneratiei cuvenite detinatorului dreptului, stabilit in raport cu valoarea comerciala a licentelor acordate. Licentele obligatorii se acorda in principal pentru aprovizionarea pietei.

Intinderea si durata licentelor obligatorii vor fi limitate la scopurile pentru care acestea au fost autorizate. In cazul inventiilor din domeniul tehnologiei de semiconductoare licenta va fi acordata numai pentru scopuri publice necomerciale sau pentru a remedia o practica stabilita ca fiind anticoncurentiala, ca urmare a unei proceduri judiciare sau administrative.

Dispozitii similare sunt prevazute si pentru inventiile din sfera biotehnologiilor. Astfel, daca un ameliorator nu poate exploata un brevet de soi nou de planta fara sa aduca atingere unui brevet de inventie anterior, acesta poate solicita o licenta obligatorie pentru inventia protejata prin acest brevet. In cazul in care titularul unui brevet de inventie referitor la o inventie biotehnologica nu poate sa o exploateze fara sa aduca atingere unui brevet anterior de soi nou de planta, acesta poate solicita o licenta obligatorie pentru exploatarea noului soi de planta, protejat prin brevet.

Licenta obligatorie nu este transmisibila decat impreuna cu partea din intreprindere sau cu fondul de comert care beneficiaza de aceasta utilizare.

Tribunalul Bucuresti poate retrage licenta obligatorie, atunci cand circumstantele care au condus la acordarea acesteia au incetat sa mai existe, cu conditia ca interesele legitime ale persoanei care a dobandit-o sa fie protejate intr-o maniera corespunzatoare. Licenta nu va fi retrasa daca circumstantele care au determinat acordarea acesteia risca sa se produca din nou.

4.2. Transmiterea drepturilor patrimoniale ale inventatorului prin succesiune

Transmiterea drepturilor patrimoniale ale inventatorului prin succesiune se face respectand regulile devolutiunii legale sau testamentare a mostenirii, Legea nr. 64/1991 nefacand nici o precizare in acest sens.

5. APARAREA DREPTURILOR INVENTATORULUI

Legea nr. 64/1991 consacra trei modalitati de aparare a drepturilor inventatorilor: a) contestatia la hotararea de acordare a brevetului; b) cererea de revocare a brevetului; c) actiunea in justitie civila sau penala.

a) Contestatia la hotararea de acordare a brevetului se face de orice persoana interesata in scris si pe motive temeinice in termen de 3 luni de la comunicare, iar solutia este data in termen de 3 luni de la depunerea contestatiei de o comisie de reexaminare care nu are in componenta sa nici un membru din comisia care a decis acordarea brevetului.

b) Cererea de revocare a brevetului se depune de orice persoana interesata in termen de 6 luni de la publicarea hotararii de acordare a brevetului pentru nerespectarea conditiilor de forma sau de fond cu privire la brevetarea inventiei. Comisia de reexaminare se va pronunta in termen de 3 luni de la depunerea cererii.

c) Actiunea in jusititie ramane de cpmpetenta instantelor de drept comun. Actiunile pot fi civile, in temeiul Codului civil sau comercial, sau actiuni penale, in temeiul normelor penale speciale consacrate de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata.

Din randul actiunilor civile mentionam:

actiuni in anulare sau in constatarea nulitatii brevetelor, pentru nerespectarea conditiilor de validitate ale contractelor ce au ca obiect drepturi asupra inventiilor;

actiuni in raspundere civila delictuala sau contractuala, pentru obtinerea de avantaje materiale de catre o prsoana netitulara de brevet de pe urma exploatarii acelui brevet fara drept;

chemarea in garantie a inventatorului pentru vicii ascunse sau evictiune;

cereri nepatrimoniale avand ca obiect recunoasterea paternitatii unei inventii, etc.

In ceea ce priveste actiunile penale, acestea sunt intemeiate pe dispozitiile art. 57-62 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventii, republicata. Astfel, sunt incriminate urmatoarele fapte:

insusirea fara drept, in orice mod, a calitatii de inventator (art. 57);

b) fabricarea, folosirea sau punerea in circulatie fara drept a obiectului unui brevet de inventie sau orice alta incalcare a drepturilor conferite conform art. 33 alin. 1, daca aceste incalcari au fost savarsite dupa data publicarii cererii de brevet de inventie (infractiunea de contrafacere, art. 58);

c) divulgarea, de catre personalul OSIM, precum si de catre persoanele care efectueaza lucrari in legatura cu inventiile, a datelor cuprinse in cererile de brevet, pana la publicarea lor; OSIM raspunde fata de inventator pentru prejudiciile aduse ca urmare a savarsirii infractiunii (art. 61).

6. ATRIBUTIILE OSIM PRIVIND INVENTIILE

OSIM este organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Guvernului, cu autoritate unica pe teritoriul Romaniei in domeniul protectiei proprietatii industriale, in conformitate cu legea si cu prevederile conventiilor si tratatelor internationale la care statul roman este parte.

In domeniul inventiilor OSIM are urmatoarele atributii:

a) coordoneaza politica de proprietate industriala in Romania;

b) inregistreaza, publica si examineaza cererile de brevet de inventie, in vederea acordarii si eliberarii brevetului de inventie;

c) este depozitarul Registrului national al cererilor de brevet de inventie depuse si al Registrului national al brevetelor de inventie in care se inscriu datele privind cererile de brevet si cele privind brevetele;

d) este oficiu receptor pentru cererile de brevet de inventie inregistrate international de catre solicitanti romani, in conformitate cu prevederile Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor;

e) administreaza, conserva si dezvolta, prin schimburi internationale, colectia nationala de descrieri de inventie si realizeaza baza de date informatice in domeniul inventiilor, pe orice fel de suport informational;

f) efectueaza, la cerere, servicii de informare tehnica din descrierile de inventii romanesti si straine si din publicatiile oficiale de proprietate industriala;

g) atesta si autorizeaza consilieri in domeniul proprietatii industriale, tine evidenta acestora in registrul national al carui depozitar este si publica periodic date din acest registru;

h) intretine relatii cu organizatiile guvernamentale si interguvernamentale similare si cu organizatiile internationale de specialitate la care statul roman este parte;
i) organizeaza cursuri de instruire pentru formarea si perfectionarea specialistilor in acest domeniu;

j) editeaza si publica periodic in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala date privitoare la cererile de brevet de inventie si la brevetele de inventie



In noua redactare, Legea nr. 64/1991 nu mai defineste brevetul de inventie;

Cuvantul brevet isi are originea in cuvantul latin brevis. Notae brevis erau consemnari rezumative ale discursurilor din Senatul roman, consemnari facute de catre notari;

Certificatele de autor de inventie sunt prevazute ca titluri de protectie si in art. 4 lit. i din Conventia de la Paris;

Iancu, St., Istoria protectiei inventiei in Romania, Ed. Academiei, Bucuresti, 1998, p.161-167;

Incalcarea drepturilor ce decurg pentru titularul brevetului in conformitate cu legea nu pune in discutie oficiul de inventii care a acordat brevetul, ci pe el care a incalcat, sau se presupune ca a incalcat aceste drepturi. Faptul incalcarii trebuie demonstrat in fata instantei autorizate sa solutioneze asemenea cazuri.

Ros, V., op.cit., p. 304-305;

Ros, V., op.cit., p. 306

In materia inventiilor, revendicarile sunt elementele de noutate pe care le cuprinde solutia propusa; ele sunt principale si accesorii. Revendicarile trebuie sa indeplineasca anumite conditii: a. sa defineasca obiectul pentru care se solicita inventia; b. sa se bazeze pe descrierea inventiei tehnice ale acesteia, precum si o parte caracteristica cu elementele tehnice noi ce definesc inventia, impreuna cu elementele tehnice enuntate in preambul. (n.a.)

Daca la data depunerii cererii, persoanele fizice sau juridice straine au depus descrierea, revendicarile si desenele redactate intr-o limba straina, au la dispozitie un termen de 2 luni pentru depunerea traducerilor in limba romana.

In cazul cererii internationale de brevet sau a cererii de brevet european, data de depozit este data care rezulta din tratatele si conventiile la care Romania este parte si aceasta data se inscrie in Registrul cererilor de brevet depuse;

Invocarea prioritatii unei inventii intr-o cerere de brevet se poate face si in baza unui depozit creat in urma expunerii produsului conform inventiei, intr-o expozitie internationala organizata pe teritoriul Romaniei sau in statele membre ale Conventiilor la care Romania este parte, daca cererea de brevet este depusa in termen de 6 luni de la data introducerii in expozitie a produsului.

Art. 44 din Legea nr. 64/1991 dispune: 'Inventia care face obiectul cererii de brevet nu poate fi divulgata fara acordul inventatorului sau succesorului sau in drepturi pana la publicarea descrierii acesteia de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

Sunt secrete descrierile inventiilor din domeniul apararii si sigurantei nationale, create pe teritoriul Romaniei, carora li se atribuie acest caracter de catre institutiile in drept cu instiintarea inventatorului sau succesorului sau in drepturi si acordarea unei compensatii materiale acestuia de catre institutia care a atribuit caracterul de secret. Acest regim inceteaza prin hotararea aceleiasi institutii.

In cazul altor inventii, la cererea persoanei fizice sau juridice care a solicitat brevetul, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci nu publica inventia, pana la data ceruta de aceasta persoana.'

Hotararea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet de inventie va avea efect incepand cu data publicarii mentiunii acesteia in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a legii.

Publicata in M.Of. nr. 43/30 ian. 1998;

Art. 12 din Legea nr. 64/1991 republicata;

Ros, V., op.cit., p. 329-336, 396, 399;

Conventia Uniunii de la Paris pentru protectia proprietatii industriale din 1883 a fost revizuita la Haga in 1925, la Londra in 1934, la Lisabona in 1950, la Stockholm in 1967 si a fost amendata in 1979. Romania a aderat la Conventie prin Decretul nr. 1777 din 28 decembrie 1968 publicat in B. Of.nr.1 din 6 ianuarie 1969;

Aceasta teorie este sustinuta si dezvoltata de catre Yolanda Eminescu in lucrarea Dreptul de inventator, Ed. Stiinta Bucurestiului, Yolanda Eminescu sustine teza potrivit careia 'dreptul de autor, ca si celelalte drepturi de inventator, poate exista si fara a comporta vreo prerogativa patrimoniala, dar existenta sa in afara prerogativelor nepatrimoniale ar fi de neconceput' (op.cit., p. 1062-1063);

Teza a fost elaborata si sustinuta de juristul francez L. Josserand in Cours de droit civil, Paris, 1938, p. 136;

Dreptul la calitatea de inventator se naste din momentul realizarii inventiei, dar recunoasterea lui este supusa indeplinirii unor formalitati. Calitatea de inventator va fi recunoscuta persoanei care a indeplinit cea dintai formalitatile cerute de lege, depunand o cerere de brevet si constituind un depozit legal pentru inventia realizata.

Inventia poate fi divulgata de autorul ei si fara a se urmari obtinerea unui titlu de protectie.

Totusi, prioritatea stiintifica se consolideaza prin constituirea unui depozit si capata recunoastere oficiala prin elaborarea titlului de protectie pentru inventie, dar nu incepand cu data realizarii inventiei, ci cu cea a datei depozitului.

Calmuschi, O., Drepturile patrimoniale ale inventatorului, Revista de drept comercial nr. 1/1993, p. 71;

Totusi, pentru a i se recunoaste acest drept, se cere ca utilizatorul sa fi aplicat inventia anterior constituirii unui depozit, sa o fi aplicat ori sa fi luat masuri efective si serioase in vederea folosirii ei cu buna credinta, aplicarea sa fi avut loc pe teritoriul Romaniei, iar folosirea sa se fi facut independent de titularul brevetului de inventie.

Institut National de la Propriete Industrielle (n.a.);

Nu poate fi exclusa, asa cum am aratat mai sus, nici ipoteza ca Regula 33(6) a omis dintr-o greseala referirea la conditia activitatii inventive reglementata de art. 9 din lege, pentru ca regula este formulata de o maniera care poate duce la o atare concluzie. Astfel, potrivit Regulii 33(6) “OSIM hotaraste acordarea unui brevet de inventie de perfectionare in aceleasi conditii ca si la celelalte inventii brevetabile si anume cele prevazute de art. 7, 8, 10, 18 si 19 din lege”. Ori, aceleasi conditii presupun si conditia activitatii inventive;

Ros, V., op.cit., p. 396-399

Legea nr. 93/1998 a fost publicata in M. Of. nr. 186 din 20 mai 1998. Potrivit art. 1 al acestei legi, protectia tranzitorie se acorda titularilor de brevete, cu data de prioritate anterioara datei de 21 ianuarie 1991, dintr-un stat membru al Uniunii de la Paris pentru protectia proprietatii industriale sau al Organizatiei Mondiale a Comertului, pentru inventiile care au ca obiect substantele obtinute prin metode nucleare, chimice, produse medicamentoase, metode de diagnosticare si tratament medical, dezinfectante, produse alimentare si condimente, precum si soiuri noi de plante, tulpini de bacterii si ciuperci, noi rase de animale si viermi de matase.

Ca si in cazul cesiunii, pentru licentiator nu este necesara garantarea rentabilitatii economice a folosintei brevetului de catre licentiat;

Se are in vedere termenul care expira cel mai tarziu, potrivit art. 49 alin. 1 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie;

Art. 49 din Legea nr. 64/1991 republicata;







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1939
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site