Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


CITAREA PARTILOR SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA (art. 85-100 C.proc.civ.)

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



CITAREA PARTILOR SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA

(art. 85-100 C.proc.civ.)




I.           Notiuni introductive

Citarea – reperezinta actul procedural prin care se realizeaza incunostiintarea partilor (si a altor participanti la proces, spre exemplu, martorii) despre: existenta procesului, locul si data judecatii.

Citarea partilor, in special, asigura realizarea practica a doua dintre principiile importante ale dreptului procesual civil: contradictorialitatea si dreptul la aparare.

Pentru instanta, citarea partilor la judecata este obligatorie.

Astfel, art.85 C.proc.civ. statueaza ca: „Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel”.Din acest motiv, potrivit art.107 C.proc.civ statueaza ca „presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege, sub pedeapsa nulitatii”.

Nulitatea, dupa cum se observa este expresa, ceea ce inseamna ca, in caz de invocare nu mai necesita si dovedirea vatamarii. In aceasta situatie, fiind in interesul bunei administrari a justitiei si pentru a nu se ajunge la lipsirea totala de eficienta a tuturor actelor de procedura intocmite la termenul la care una din parti nu a fost legal ciata, amanarea poate fi ceruta la termenul respectiv si de catre procuror sau de partea adversa care nu are interes sa obtina o hotarare ce va putea fi desfiintata intr-o cale de atac.

Asadar, necitarea partilor sau citarea lor fara respectarea conditiilor impuse de lege conduce la sanctiunea nulitatii (dat fiind caracterul imperativ al normelor), nulitate care poate lovi intreaga hotarare[1] sau numai actele de procedura facute la termenul la care partea nu a fost legal citata.

Trebuie mentionat in acest context ca vicierea sau lipsa procedurii de citare a unei parti la un anumit termen conduce la anularea tuturor actelor de procedura facute la acel termen, cu conditia ca nulitatea sa fi fost invocata cel tarziu la termenul imediat urmator la care partea a fost legal citata. daca partea se prezinta la judecata si nu invoca nulitatea respectiva, sau daca, desi legal citata nu se prezinta la judecata, actele facute la termenul la care partea nu a fost legal citata se considera valabile, operand confirmarea lor tacita; de altfel, confirmarea poate fi si expresa[2].

Asa cum aratam, insa, partea nu are posibilitatea sa invoce neregularitatea citarii decat prin continuarea procesului intr-o cale de atac, atunci cand ea nu a fost legal citata la termenul de dezbateri in sens restrans, termen la care instanta a si iesit in pronuntare.

In practica s-a mai considerat, de asemenea, ca nulitatea nu-si produce efectele daca se dovedeste ca partea care nu a fost legal citata a cunoscut pe alte cai termenul de judecata; dovada insa trebuie sa fie certa si neechivoca (spre exemplu, partea respectiva depune la dosar, pentru termenul la care nu a fost legal citata, o cerere de amanare). Nu suntem de acord insa cu acest punct de vedere; reamintim in acest context ca legea procesual civila este de stricta interpretare si ca jurisprudenta nu poate modifica sau eluda dispozitii legale imperative, chiar daca, in principiu, este adevarat ca intr-o asemenea situatie nu exista vatamare (dar, reamintim, nici nu trebuie facuta dovada ei).

Doua observatii se impun:

- in procesul civil judecata se face, de regula, cu citarea partilor, exceptiile fiind strict prevazute de lege ;

- pentru judecator, citarea partilor la judecata este o obligatie; pentru parti, insa, participarea este o facultate, judecata putandu-se desfasura si in absenta uneia dintre ele sau chiar a ambelor parti .

Astfel, potrivit art. 152 C.proc.civ. „daca, la orice termen sorocit pentru judecata, se infatiseaza numai una din parti, instanta, dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta sustinerile partii, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, putand primi exceptiile si apararile partii care lipseste” .

II.        Citatia:

Notiune

Citatia – este actul de procedura prin care partile (alti participanti) sunt incunostiintate sa se prezinte in fata instantei, in locul, ziua si la ora fixata pentru judecata.

Cuprinsul citatiei:

Citatia cuprinde doua parti distincte: citatia propriu-zisa (care este lasata celui citat) si dovada de indeplinire a procedurii de citare (procesul-verbal) care trebuie sa se intoarca la dosar ca mijloc de dovada a indepliniriii corespunzatoare a procedurii.

Potrivit art.88 alin.1C.proc.civ., citatia trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:

numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului;



aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare;

aratarea instantei si sediului ei;

numele, domiciliul si calitatea celui citat;

numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;

alte mentiuni prevazute de lege[6];

Dintre acestea unele sunt considerate de lege esentiale, lipsa lor atragand nulitatea citatiei, cu aceleasi consecinte ca si lipsa citatiei in intregul sau ( cele de la punctele 2, 3, 4 si 6). Prin urmare, lipsa mentiunilor esentiale conduce la o nulitate expresa, in cazul careia, potrivit art.105 alin.2 C.proc.civ. nu mai trebuie dovedita vatamarea, producandu-si efectele prin simpla invocare; pe de alta parte, lipsa celorlate mentiuni (neesentiale) nu conduce la nulitatea procedurii de citare decat daca partea poate dovedi provocarea unei vatamari.

Aspecte practice

- pct.1 – nr. dosar – conduce la nulitate daca se dovedeste vatamarea- partea a facut confuzie, s-a dus la alt dosar, intamplator pe liste apar mai multe parti cu acelasi nume, partea are mai multe dosare la aceeasi instanta in acceasi zi;

- pct.2 – daca nearatarea anului sau a orei atrage nulitatea fara dovedirea vatamarii – da, nulitatea este expresa;

- pct.3 – sediul instantei – aratarea numelui instantei, fara specificarea adresei – sediul este de notorietate, de cele mai multe ori;

- pct.4 – nu se cere prenumele, nici macar ca mentiune neesentiala – nu poate fi un motiv de nulitate, chiar daca s-ar dovedi vatamarea; domiciliu trebuie aratat prin indicarea tuturor mentiunilor esentiale: nr. strada, nr. bloc, etaj, apartament; totusi, lipsa numai a uneia dintre aceste mentiuni (etaj, apartament, scara)nu-l scuteste pe agentul procedural de a inmana procedura de citare atunci cand poate afla prin verificari sumare aspectele mentionate (da exemple din practica – coruptia agentilor procedurali –nu s-a idicat etajul, etc.); daca parte are si resedinta si acolo locuieste in fapt – acolo trebuie citata – scopul citarii – incunostiintarea despre existenta procesului –notiunea de domiciliu in sens larg; calitatea – nulitate fara vatamare – se presupune ca partea, daca ar fi parat, chemat in garantie etc. in functie si de aceasta mentiune isi face apararea corespunzatoare.

Daca partea citata isi schimba domiciliul in cursul judecatii ea este obligata, potrivit art.98, sa aduca aceasta imprejurare la cunostinta instantei, prin cerere depusa la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata. In caz contrar, partea va fi citata in mod legal in continuare la vechiul domiciliu.

O data cu citatia, atunci cand este cazul, se comunica si: copii de pe cererea de chemare in judecata, alte inscrisuri depuse la dosar, cererea modificata de catre reclamant etc. Despre aceasta se face mentiune in chiar cuprinsul citatiei; de asemenea, pe citatie trebuie sa apara si alte mentiuni obligatorii cum ar fi: sanctiunea in cazul nedepunerii intampinarii in termen, alte obligatii impuse de instanta, eventuala invocare a unor exceptii la care partea trebuie sa raspunda; chemarea la interogatoriu etc.

Dovada de indeplinire a procedurii de citare, se detaseaza de catre agentul procedural si se comunica instantei. Ea trebuie sa cuprinda mentiunile precizate de art.100( citeste).

Alin.3 al art.100 precizeaza de asemenea mentiunile esentiale, care conduc la nulitatea procedurii, prin simpla invocare, fara a trebui dovedita vreo vatamare (comenteaza; exemple: neindicarea exacta a locului afisarii; abuzurile savarsite ca urmare a lipsei posibilitatii de control in vechea reglementare; prin urmare, in dovada trebuie indicate cumulativ locul exact al afisarii si motivul afisarii); celelalte mentiuni neesentiale conducand la nulitatea procedurii de citare, numai daca odata cu invocarea ei se dovedeste si vatamarea.

Art.100 alin. ultim face referire la forta probanta a procesului-verbal mentionat mai sus, aratand ca el face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat, este considerat deci, inscris autentic.(consecinte- explica pe larg – inscrierea in fals;consecinte grave pentru cei citati - greu de dovedit falsul – spre exemplu, in procesul-verbal este mentionat faptul ca citatia a fost afisata pe usa apartamantului cand, de fapt, ea a fost pusa in cutia postala). Pe de alta parte, actul respectiv este singurul prin care se poate face dovada ca procedura citarii a fost indeplinita in mod corespunzator.

Termenul de inmanare a citatiei

Asa cum am aratat deja, prin incunostiintarea partilor despre proces, se urmareste ca acestea sa aiba efectiv timpul necesar pentru a se pregati si pentru a se prezenta la proces, in ziua si la ora fixata. Pentru aceasta,art.98 alin.1 dispune ca:” Citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin cinci zile inaintea termenului fixat pentru judecata. In pricinile urgente termenul poate fi si mai scurt, dupa aprecierea instantei. Nerespectarea acestui termen atrage, asadar, anularea procedurii de citare. Prin urmare, nulitatea fiind expresa, daca partea nu se prezinta la judecata pentru termenul cand a fost citata cu mai putin de 5 zile inainte de acesta, procedura de citare se considera nula, fara ca parte asa fie nevoita sa dovedeasca vreo vatamare. daca insa, la termenul respectiv:” partea se infatiseaza in instanta personal sau prin mandatar, acopera orice viciu de procedura. Partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu i s-a inmanat citatia in termen”.

In interpretarea acestui aliniat trebuie sa avem deci in vedere urmatoarele aspecte:

- prezenta partii in instanta, chiar daca nu a fost citata in termen acopera nulitatea; prin urmare partea nu poate invoca o asemenea nulitate;

- chiar daca nu exista nulitate, partea poate solicita ca pricina sa fie amanata pentru un alt termen, situatie in care, consideram noi, instanta trebuie sa amane judecata, fara a cere alte jusitifcari;

- daca partea nu cere amanarea judecatii, nefiind in prezenta unei nulitati, toate actele procedurale facute la termenul pentru care partea a primit citatia cu mai putin de cinci zile inainte de judecata sunt considerate valabile; ulterior acestui moment, partea nu mai poate invoca nici nulitatea, nici amanarea cauzei pentru acest motiv.

Procedura de citare

a. Persoanele insarcinate cu indeplinirea procedurii de citare

In primul rand, trebuie amintit faptul ca prin act procedural se intelege atat operatiunea juridica ce produce efecte de drept procesual civil, cat si inscrisul constatator. In ceea ce priveste citatia si indeplinirea procedurii de citare, regulile procedurale care se cer respectate incumba mai multor persoane. Astfel, redactarea citatiei in conformitate cu dispozitiile legale, este o obligatie ce revine unor functionari auxiliari ai instantei – grefierii. De asemenea, ei pun la dispozitia agentilor procedurali citatiile si celelalte acte de procedura, in vederea comunicarii, fiind responsabili pe de o parte, de acuratetea mentiunilor facute in citatii si de trimiterea citatiilor in termenele legale catre parti si ceilalti participanti instiintati in aceasta modalitate de proces.



In continuare, potrivit art.86:” comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face din oficiu, prin posta, prin agenti procedurali ai instantei sau prin orice salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul”.

Art.86 alin 2,3:”…” Potrivit legislatiei actuale, de regula, indeplinirea procedurii de citare se realizeaza prin agenti procedurali, salariati ai instantei, avand numai aceste atributii. Numai pe cale de exceptie, cand acest lucru nu e posibil se apeleaza la serviciile postale. Ne exprimam increderea in faptul ca modificarea articolului in sensul mentionat va face mult mai eficiente dispozitiile cu privire la comunicarea actelor procedurale. In vechea reglementare, de regula procedura de citare se indeplinea prin intermediul serviciului de posta, pe baza unui protocol incheiat cu Ministerul Justitiei; intrucat nu exista posibilitatea unui control administrativ direct asupra modului cum acestia isi indeplineau atributiile de serviciu, sistemul lasa loc la numeroase abuzuri si ilegalitati (explica pe larg; falsuri, indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor- lipsa intentionata a unor mentiuni, falsificarea altora, neefectuarea procedurii fara motive justificate – lipseste etajul, in conditiile in care s-a indicat apartamentul; neafisarea, punerea in cutia postala – efecte; impotriva lor instanta nu putea lua nici o masura, doar cere coducerii P.T.T.R. sa ia masuri, ceea ce nu se facea).

In prezent, agentii procedurali fiind functionari ai instantei, activitatea lor este si trebuie supravegheata de conducerea acesteia, putandu-se lua, la nevoie, impotriva lor masuri administrative.(daca se apeleaza la serviciile postale- scrisoare recomandata cu confirmare de primire).

Verificarea indeplinirii procedurii de citare este o sarcina care revine deopotriva grefierului de sedinta si completului de judecata, cel din urma avand responsabilitatea pronuntarii unei hotarari legale (art.107 –reaminteste).

a.       Persoanele care urmeaza sa fie citate. Locul citarii

Potrivit art. 90:” inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat.Cand acesta are o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala in alta parte, inmanarea se poate face si la locul acestor asezari.

Inmanarea se poate face oriunde cand cel citat primeste citatia”.(dispozitiile legale mentionate mai sus sunt in concordanta cu notiunea de domiciliu asa cum este ea inteleasa in dreptul procesual civil si cu finalitatea procedurii de citare (detaliaza)

Art.90 alin.3-6:”…” – situatii speciale (instanta trebuie sa se asigure ca procedura de citare este indeplinita, neprezentarea celor mentionati mai sus la judecata neconstituind un impediment in continuarea judecatii, dat fiind ca prezenta partilor la judecata nu este obligatorie; in acele situatii de exceptie cand prezenta partilor la judecata este obligatorie sau cand instanta gaseste absolut necesara prezenta lor, aceasta trebuie sa ia masuri suplimentare pentru a le aduce (exemple: adresa catre comandantul penitenciarului; aducere cu mandat); de asemenea, chiar daca citarea este indeplinita corespuinzator, in cazul citarii altor participanti la judecata, pentru aducerea acestora, instanta poate lua oricand masuri suplimentare (martorii –amendare, aducere cu mandat – detaliaza; exemple).

Art.91:”…”.

Cu privire la inmanarea citatiilor, Codul de procedura civila prevede si unele reguli care trebuie indeplinite de agentul procedural, nerespectarea carora, prin coroborare cu mentiunile necesare din art.100, poate conduce la nulitatea procedurii de citare. Astfel, potrivit art.92:”…” Modul de indeplinire a procedurii de citare trebuie sa se regaseasca detaliat in procesul verbal, pentru ca numai astfel instanta poate verifica daca cel citat a aflat in mod real si in timp util despre desftsurarea procesului, locul, data si ora acestuia.

O dispozitie de exceptie privitoare la comunicarea citatiilor catre persoanele juridice este inscrisa in art.92¹:”…”.Textul nu este in afara oricaror critici, redactarea lui fiind ambigua. Astfel, nu este clar daca la termen trebuie sa nu fie nimeni la sediul persoanei juridice sau numai daca la termen se constata ca in momentul efectuarii procedurii nu era nimeni la sediul respectiv; in primul caz, ar insemna ca, in chiar sedinta de judecata cineva trebuie sa se prezinte la sediul firmei pentru a incerca sa efectueze procedura de citare (ceea ce ni se pare extrem de anevoios), iar in al doilea caz, intre dispozitiile referitoare la persoana fizica si cele care privesc persoana juridica nu ar mai exista o diferenta de substanta, ele fiind chiar defavorabile persoanei juridice, caci, constatandu-se ca la momentul efectuarii procedurii nu era nimeni prezent la sediu se considera procedura indeplinita, fara ca macar citatia sa fi fost afisata.

Dispozitiile de mai sus trebuie insa coroborate cu cele inscrise in art.97 potrivit cu care:”…”.

Doua situatii particulare in legatura cu indeplinirea procedurii de citare sunt inscrise in art.93:”…”(dezvolta, aminteste) si 94:”…”.

Dispozitiile privitoare la citare sunt adaptate in mod corespunzator si pentru unele persoane juridice sau la unele situatii speciale in care se afla persoane fizice sau juridice, de aceea legea le reglementeaza in mod distinct.

Astfel, potrivit art.87:”…”.

Pct.6 – art.44 – curator special in caz de contrarietate de interese sau pentru p.j.(citeste);

Pct.7-8 – art.112 si 114¹, cu trimitere la art.93 – obligatia alegerii de domiciliu, discutata anterior;

Observatii: dispozitiile se aplica numai partilor, nu si celorlalti participanti care nu sunt asimilati partilor; dispozitiile se aplica indiferent de cetatenia partii; numai daca partea nu are nici domiciliu nici resedinta cunoscute, in tara; se aplica daca partea are un domiciliu sau resedinta cunoscute in strainatate (altfel – art.95); numai daca prin tratate sau conventii internationale nu s-a stabilit altfel.

Pct.9 – citarea persoanelor care nu au domiciliu cunoscut – art.95:”…”.

Observatii: citarea prin publicitate se admite numai in cazul in care reclamantul face dovada ca a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a afla domiciliu paratului (instantele trebuie sa fie prudente: se poate afla, spre exemplu, locul de munca al paratului etc.); amenda – art.108¹pct.1 lit.c).

Trebuie mentionat in acest context ca, indeplinirea defectuasa sau neandeplinirea procedurii de citare de catre cei insarcinati cu aceasta, in afara de masurile disciplinare care se pot lua pe cale administrativa, in cazul in care este vorba despre functionari ai instantei, poate atrage si o sanctiune specifica, din partea chiar a completului de judecata – amenda judiciara, potrivit dispozitiilor art.108¹pct.2 lit.g)(citeste), eventual despagubiri, in temeiul art.108³.

Termenul in cunostinta

O particularitate a procesului civil, menita sa simplifice, pe de o parte, procedura de instiintare a partilor despre existenta procesului si care, pe de alta parte, isi gaseste ratiunea in principiul disponibilitatii partilor in proces, este institutia termenului in cunostinta.

Cum citarea partilor la judecata are drept scop principal instiintarea acestora despre existenta procesului prin indicarea locului, datei si orei cand va avea loc, citarea nu-si mai gaseste ratiunea cand aceasta instiintare are loc intr-o alta modalitate.



Din acest motiv, art.153 din Codul de procedura civila reglementeaza institutia termenului in cunostinta:” …”(alin 1 coroborat cu art.114¹alin.1; am facut precizarile de rigoare cu ocazia tratarii art. ultim mentionat). in ceea ce priveste cea de-a doua ipoteza, asa cum reiese la o lecturare atenta a textului de lege, nu este suficient ca partea sa fi fost legal citata pentru un anumit termen, ea mai trebuie si sa fi fost prezenta cel putin odata la judecata (ea insasi sau prin mandatar chiar neamputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul (detaliaza, consecinte: necitarea, nu se poate invoca imposibilitatea apararii; exceptii – situatiile in care sunt puse in discutia partii, fie de catre instanta din oficiu, fie de catre partea adversa imprejurari esentiale pentru solutionarea pricinii: exceptii de ordine publica, exceptii relative, chemarea la interogatoriu –procedura,efecte).

Luarea termenului in cunostinta nu opereaza in situatiile prevazute la aliniatul 2:

“In cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata” – in aceasta situatie nu mai opereaza prezumtia de la aliniatul 1 conform cu care partea, daca s-ar fi prezentat la toate termenele dupa luarea terenului in cunostinta, l-ar fi cunoscut si pe ulteriorul; asta pentru ca dupa suspendare instanta nu fixeaza termen la momentul cand se face cererea de ridicare a suspendarii, ci , de obicei, a doua zi, dupa ce verifica indeplinirea conditiilor necesare pentru ridicarea suspendarii (exemple: timbraj, introducerea in cauza a mostenitorilor, rezolvarea chestiunii prejudiciale etc).

“In cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu” –consecinte: art.225; partea pastreaza termen in cunostinta, dar va fi citata cu mentiunea prezentarii la interogatoriu;

“ In cazul cand procesul se repune pe rol” – art.151-asemanator situatiei suspendarii (explica)

“ In cazul militarilor in termen si al detinutilor” – pentru a li se permite prezentarea la termen/pentru a fi adusi au nevoie de o dovada certa a acestei chemari, dovada constituita de citatie.

Potrivit alin.3: “…” – comentariu

Prin urmare, putem defini termenul in cunostinta ca fiind instiintarea facuta uneia din parti in mod nemijlocit de catre judecatorul de serviciu/presedintele instantei sau de catre judecatorul de complet, cu privire la primul/urmatorul termen de judecata.

Comunicarea celorlalte acte de procedura

In cadrul procesului civil exista numeroase acte care trebuie aduse la cunostiinta partilor. Incunostiintarea partilor despre cuprinsul acestor acte se realizeaza prin comunicarea lor; dar aceasta comunicare este necesara numai atunci cand legea o prevede in mod expres.

Potrivit legii procedurale se comunica in mod obligatoriu partilor: copii de pe cererile de chemare in judecata, intampinari, cereri reconventionale, cereri de interventie, cereri de apel, cereri de recurs, copii de pe inscrisurile depuse ca mijloace de dovada, de pe hotararile judecatoresti etc.

Comunicarea actelor de procedura se face din oficiu si potrivit regulilor dupa care se inmaneaza citatia. Prin urmare, in principiu, actele de procedura se comunica la domiciliu sau resedinta partii.

Cu toate acestea, potrivit art.96: “partea prezenta in instanta in persoana sau prin mandatar, nu poate refuza primirea actelor de procedura si a inscrisurilor care i se comunica in sedinta” (ea poate cere termen pentru a lua la cunostinta de aceste acte; daca refuza primirea se consemneaza in incheierea de sedinta si se prezuma ca partea a luat cunostinta de aceste acte).



Astfel, spre exemplu, necitarea partii la termenul de concluzii pe fond sau necitarea sa pe parcursul intregului proces conduc la nulitatea intregii hotarari; nulitatea trebuie insa invocata, prin intermediul caii de atac prevazute de lege (apel sau recurs); in caz contrar, chiar nula absolut, hotararea trece in puterea lucrului judecat.

Daca a fost invocata, nulitatea impune asupra apelului, solutia prevazuta in art. 297 alin.2 C proc.civ. (anularea hotararii primei instante si retinerea procesului spre rejudecatre de catre instanta de apel) si asupra recusrului, solutia prevazuta de art. 312 alin.4 sau 5, coroborat cu art. 304 pct.5 C.proc.civ. ( casarea hotararii primei instante si retinerea cauzei spre rejudecare sau casarea hotararii primei instante si trimiterea cauzei spre rejudecare, in situatia in care un a din parti nu a fost regulat citata nici la administrarea probelor si nici la dezbaterile asupra fondului);

Deci partea nu poate invoca la al cincilea termen sau eventual intr-o cale de atac o lipsa sau un viciu de procedura de la un termen anterior, neregularitate pe care a avut deja posibilitatea sa o invoce pentru ca au existat si termene, sau cel putin un termen, la carea fost legal citata;

Spre exemplu, potrivit art.22 alin.5 C.proc.civ. in cazul conflictelor de competenta Uneori legea lasa la aprecierea judecatorului necesitatea citarii. Aceasta este, de pilda, situatia prevazuta in art.236 alin.4 C.proc.civ. cu privire la asigurarea dovezilor, cea prevazuta in art.281 C.proc.civ. cu privire la indreptarea erorilor materiale sau in situatiile prevazute in art.581C.proc.civ. referitor la masura ordonantei presedintiale etc;

Prezenta partilor la judecata este totusi obligatorie in cazul judecarii actiunilor de divort si in cazul chemarii partii la interogatoriu;

Spre aceeasi concluzie converg si dispotitiile art 242 alin.2 C.proc.civ.;

Intra in aceasta categorie, sppre exemplu, mentiunea ca s-a comunicat un exemplar depe cererea de chemare in judecata o data cu citatia, mentiunea ca paratul trebuie sa depuna la dosar intampinare pana cu cel mai tarziu cinci zile inainte de termenul de judecata; o mentiune prin care I se pune in vedere reclamantului sa achite o diferenta de taxa de timbru etc;






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1871
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site