Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


DREPT COMERCIAL

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DREPT COMERCIAL

Obligatiile comerciale




Art. 46 Cod comercial cuprinde o serie de reglementari derogatorii dela dreptul comun reglementari curpinse in actul comercial consacra un regim diferit de cel al obligatiilor civile.

Particularitati:

Contractul de vanzare-cumpraare

Mandatul

Reglementari speciale in priviinta unor contracte leasing, consignatie, accize.

Reglementari privind formare obligatiilor comerciale:

Obligatia - raportul juridic de drept civil prin care o parte creditor are dreptul de a pretinde celeilalte parti debitor sa execute una sau mai multe prestatii ce pot fi de a da, a face sau a nu face.

Obligatia de a da transmiterea unui drept real, de proprietate, dezmembramant.

Obligatia de a face orice prestatie pozitiva.

Momentul formarii contractului: intre prezenti, contractul se considera incheiat atunci cand se da acordul. Problema apare atunci cand partile nu sunt prezente.

Elemente esentiale are contractului:

A.     Tradivitatea revocarii contractului:

a.       efectele produse

b. cursul prescriptiei

c.       conflictul de legi: doua sau mai multe reglementari au vocatie de a se aplica

B.     Pretul contradictoriu. Teorii:

a.       Teoria declaratiunii acceptarii: contractul se considera incheiat in momentul in care destinatarul ofertei isi manifesta vointa de a accepta. Pentru existenta consimtamantului este suficient ca vointele sa existe, nefiind necesara si informarea reciproca.

b. Teoria expedierii acceptarii: contactul este incheiat in momentul inc are expedierea a fost acceptata sau acceptatorul a indeplinit toate formalitatile necesare pentru ca acceptarea sa ajunga la ofertant. Fundamentul teoriei: identic cu precedentul declararea acceptiunii.

c.       Teoria receptarii contractul se considera incheiat cand acceptarea ajunge in sfera ofertantului. Depinde numai de acesta din urma luarea la cunostinta a acceptarii.

d. Teoria informarii contractul nu este considerat incheiat pana cand acceptarea nu ajunge la cunostinta ofertantului. Teoria se bazeaza pe faptul ca intocmirea contractului nu are loc inainte ca ofertantul sa ia cunostinta de acceptare. Este si conceptia legiuitoriului roman.

Consideratii despre oferta: reprezentarea, dupa unii autori, e o comunicare pe care o persoana o adreseaza alteia in momentul incheierii unui contract. Aceastra manifestare de vointa nu poate produce efecte decat in masura si din momentul in care ea este adusa la cunostinta celeilalte parti.

Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca oferta:

sa fie ferma - sa ateste vointa autorului de a se angaja

sa fie precisa si compelta - sa precizeze suficient toate elementele contractului spre a carui incheiere se tinde, astfel incat acesta sa poata fi realizat printr-o simpla acceptare

ofertantul nu poate revoca oferta

Tipurile ofertei:

expresa

tacita: cand dina numite atitudini, imprejurari bine determinate se poate trage concluzia existentei unei oferte fara echivoc.

scrisa

verbala, adresata publicului sau unei persoane determinate rezulta din modalitatile ei de exprimare si anume prezentarea intr-un mijloc media. Intr-o asemenea situatie, ofertantul este obligat fata de primul acceptant.

Oferta cu termen trebuie incheiata inauntrul termenului, termen care poate fi expres sau tacit.

Formele ofertei:

este prevazuta in unele legislatii, existenta unei forme scrise ad validitatem

in alte legislatii ad probationem

poate fi dobandita prin orice mijloc de proba, inclusiv testimoniala

Revocarea ofertei:

este, in principiu, irevocabilas retragerea ei poate conduce la plata de daune interese

revocarea oferetei nu produce niciun efect daca ea a fost savarsita dupa ce oferta a ajuns la destinatar ori a fost chiar acceptata

existenta unei situatii de exceptie: cazul ofertei fara termen (este revocabila) daca este adresata publiculuis daca este adresata unei persoane determinate, oferta trebuie mentinuta un interval de timp revocabil

oferta cu termene revocabile intempestive atrage raspunderea delictuala a celui care o comite

cea mai dura sanctiune care poate fi aplicata este considerarea contractului ca fiind incheiat

Caducitatea ofertei se produce cand termenul a expirat sau in cazul schimbarilor conditiilor initiale.

Acceptarea ofertei act de vointa adresata destinatarului ofertei de catre cel care a fost ofertant.

poate fi expresa sau tacita, cand cel care a acceptat efectueaza acte din care reiese in mod clar acceptarea

in situatia in care acceptarea nu este pura si simpla, contractul nu poate fi considerat si nu este incheiat

art. 33 din Codul comercial acceptarea conditionata are regimul ofertei, nu poate fi acceptata decat pru si simplu

trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

o       sa fie clara

o       pura si simpla

o       libera (neviciata)

Modalitati de exprimare:

scrisa

verbala

tacita

expresa

Tacerea nu are valoare de acceptare. Exceptii:

tacita relocatiune art. 1437 Cod civil

in situati in care partile cad de acord ca tacerea sa aiba valoare de acceptare

in situata in care partile au mai avut acelasi gen de raporturi juridices in cazul lansarii unei oferte adresate aceluiasi partener, simpla tacere a acestuia inseamna acceptare.

Reguli speciale privind incheierea contractelor prin mijloace electronice

Incheierea contractelor la distanta este reglementata prin OG nr. 130/2000. Prin contract la distanta se inetelege un contract incheiat intre un comerciant si un consumator in cadrul unui sistem de vanzare organizat de comerciant si care utilizeaza in mod exclusiv inainte sa incheie contractele una sau maimulte tehnici de comunicare la distanta.

Prin tehnica de comert la distanta se intelege orice mijloc care poate fi folosit pentru incheierea unui contract si care nu necesita prezeta fizica si simultanta a partilor.

Modalitatile sunt diverse: fax, email, telefon, posta electronica. Din punct de vedere legal exista obligatia de a informa clientul cu privire la anumite date esentiale. Cel care conduce la identificare comerciantuluie ste pachetul de date. Dupa ce s-au transmis datele, se transmite alt pachet de date privind bunul sau serviciul care se ofera a fi prestat. Pretul bunului sau al serviciului corespunzator acestora, modalitatea de livrare si de plata a pretului, perioada de valabilitate a ofertei, dreptul de denuntare a contractului.

Pe baza acestor informatii, consumatorul poate lansa o contraoferta, cerere, oferta de a contracta si potrivit actului normativ, contractele se considera a fi incheiate in momentul primirii SMS-ului de confirmare de catre consumator referitor la comanda sa daca partile nu au convenit altfel.

Regula din OG nr. 130/2000, art. 5, deroga de la regula generala impusa prin art. 35 Cod comercial. Un element specific al acestor contracte este denuntarea contractului in mod unilateral de catre consumator in termend e 10 zile de la data incherii acestuia, in cazul prestarilor de servicii si de la data primirii bunului in cazul celor care au ca obiect un bun material.

Aceasta denuntare este una discretionara, este apanajul clientului si nu este obligat sa suporte nicio penalizare, potrivit OG nr. 130/2000.

Reguli privind comertul electronic

Legea nr. 455/2001 securitatea electronica

Legea nr. 365/2002 comertul electronic

Aceste doua legi au la baza acte normative comunitare, respectiv Directiva nr. 99/93/CE si Directiva nr. 31/2000/CE.

Inscrisul in forma electronica reprezinta o colectie de date intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre si orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau a altui procedeu similar art. 4 din Legea 455/2001.

Semnaturile electronice date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc la identificare, pot fi asimilate, in anumite conditii atunci cand sunt extinse cu semnatura olografa - art. 4, pct. 4 din Legea nr. 455/2001. Din punct de vedere al fortei juridice este asimilata cu un inscris sub semnatura privata, daca i s-a incorporat, atasat, asociat logic cu o semnatura electronica extinsa.

In ceea ce priveste incheierea contractelor prin mijloace electronice, legislatia foloseste si o tehnologie specifica.

Subiectele raport juridic furnizorul de servicii si destinatarul serviciilor. Furnizorul de servicii este orice persoana fizica sau juridica, care pune la dispozitia unui numar limitat sau nu de persoane a unor servicii ale societatii informationale. Prin serviciu al societatii informationale orice activitate de prestari servicii care presupune constituirea, modificarea si transmiterea sau stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau necorporal.

Destinatarul serviciului este orice persoana fizica sau juridica care utilizeaza an scopuri personale, comerciale, profesionale sau de orice alta natura un serviciu al societatii informationale.

Momentul incheierii contractului in forma autentica - art. 9 din Legea nr. 356/2002 reproduce continutul art. 35 din Codul comercial.

Contractul de vanzare-cumparare comercial

Vanzarea-cumpararea este, conform art. 1294 Cod civil, un contract pprinc are una dintre parti se obliga sa transmita celeilalte parti proprietatea unui bun in schimbul unui pret. Generalitatea termenului de bun, precum si ansamblul acestei reglementari denota intentia legiuitorului de a stabili atat cadrul vanzarii bunurilor mobile, cat si a vanzarii bunurilor imobile. vanzarea imobilelor este exlcusiv civil, cea mobiliara poate avea atat natura civila, cat si comerciala.

Intelesul distinctiei intre vanzarea civila si cea comerciala este una majora. Se are in vederea legea aplicabila, regulile speciale uneia sau alteie dintre reglementari (in comercial vorbim de solidaritatea prezumata a codebitorilor, curgerea de drept a dobanzilor, procedura insolventei), competenta instantelor de judecata.

Vanzarea comerciala in raport cu cea civila: vanzarea-cumpararea face parte din categoria mai ciudata a institutiilor de drept comercial, in care co-exista mai multe categorii de reglementari dispozitii derogatorii de la dreptul civil:

dispozitii de creatie comerciala - art. 63-67, art. 71si 72 Cod comercial

dispozitii care dezvolta reguli embrionare sau chiar principii de drept civil art. 60-63 Cod comercial

Vanzarea comerciala apare ca un complex de norme incomplete, neorganice, nedesavarsit inchegate, dependente de cele ale Codului civil. Vanzarea comerciala cere un spirit deosebit care insufleteste acest mozaic de reguli care are drept scop facilitarea raporturilor juridice. Se urmareste facilitatea schimburilor, avandu-se in vedere in acelasi timp si securitatea creditorului. Fata de reglementarea din Codul ciovil care este in mod evident statica si destinata a servi celor care incheie mai rar tranzactii, reglementarile comerciale respecta prin toate regulile sale ca un contract de masa in care drepturile si obligatiile partilor sunt concepute in vederea unei executari rapide / art. 68/72 Cod comercial. Scaderea majora a vanzarilor comerciale este cauzata de existenta unui cadru normativ fragmentat care presupune trimtieri repetate la dreptul civil.

Comercialitatea vanzarii

Criteriul distinctiei dintre vanzare civila si cea comerciala: definitia data de art. 1294 Cod civil este prefect valabila si pentru contractul de vanzare comerciala.

Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare:

pe acest plan exista o indetitate a vanzarii comerciale cu cea civila

diferenta dintre ele consta in criteriul economic: intentia de revanzare in esenta

vanzarea comerciala este un inel in lantul de productie al schimbului de marfuri si a prestarii serviciilor.

Conditii pentru care o vanzare sa poata dobandi caracteul comercial:

sa aiba ca obiect numai bunuri mobile, marfuril sau producte dupa expresia art. 3 Cod comercial. EXCEPTIE: vanzarea fondului de comert in ansamblul sau.

pentru cumparator, operatiunea respectiva trebuie sa aiba un caracter de interpunere: intentia de revanzare, locatiunea trebuie sa existe in momentul dobandirii bunuluis intentia trebuie sa fie manifesta, vizibila in exrterior, sa rezulte fara echivoc din imprejurarile actuluis intentia de revanzare trebuie sa priveasca in principal obiectul cumpararii: daca acest obiect devine un element secundar in raport cu obiectul care se va vinde va avea caracter civil

operatiunea este comerciala chiar daca mai inainte de a fi revandut lucrul ce face obiectul cumpararii este supus unor transformari. In raport cu aceste consideratii, nu vor fi supuse reglementarilor comerciale cumpararile de materii prime facute de artisti pentru ca in acest caz elementul care predomina este abilitatea lor. Operatiunea poate deveni comerciala daca este organizata sub forma unei intreprinderi

operatiunea este comerciala chiar daca se face cu scopul ca bunul sa fie inchiriat

nu este necesar castigul pentru ca operatiunea sa fie socotita comerciala.

Libertatea de a vinde si libertatea de a cumpara - incidente in materie sunt OG nr. 21/1992, Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale

Elementele esentiale ale contractului de vanzare-cumparare:

capacitatea partilor in materie comerciala urmeaza reglementarile civile cu restrictiile impuse de acestea in privinta incapabililor si cu un regim mai sever in ceea ce priveste minorii. Exista incapacitati specile in dreptul civil si care sunt pe deplin opreante si in comercial art. 1307 Cod civil     interzice vanzarea intre soti. Art. 1308 Cod civil cumpararea de catre administratori si functionari publici ai bunurilor statului a caror vanzare prin lictatie publica se realizeaza prin acestias aceasta interdictie mai priveste si pe mandatarii insarcinati sa vanda bunuri precum si cumpararea de catre tutori a bunurilor celor pusi sub tutela. Caracterul este unul relativ. Interdictia care priveste pe magistrati in general, ca si pe avocati de a dobandi drepturi litigioase / art. 1309 Cod civil este sanctionata cu nulitate absoluta.

consimtamantul: in materie comerciala, manifestarea consimtamantului poate rezulta si din traditia materiala a titularilor cand acestea sunt la purtator (remiterea bunurilor, predarea efectiva). Poate fi afetat de unele modalitati, sa fie dat sub conditie suspensiva sau rezolutorie. Partile pot conveni sa va fi dat numai dupa ce un anumit fapt va fce obiectul unei verificari (vanzarea pe gustate, incercate).



obiectul

cauza

Dolul in vanzarea comerciala

Dolul imbraca o haina speciala si specifica in materie comerciala. in principiu, dolul consta in manevre destinate sa induca in eroare o persoana in contractarea unor obligatii. Dolul trebuie sa prezinte o anumita gravitate care se apreciaza in raport cu conditiile cu care s-a produs, cu calitatea persoanei si cu pregatirea lor. Totul se reduce la o chestiune de fapt, de apreciere a instantei daca partea a contractat sau nu ca urmare a manevrelor dolosive. Au existat erori negenerate de dol in materia vanzarii comerciale pentru una dintre parti: un negustor de tablouri crezand ca vinde o opera a unui pictor mediocru vindea de fapt un pictor celebru. Potrivit unor vechi uzante, dolul in materie comerciala nu se apreciaza cu aceeasi rigurozitate ca in materie civila.

Comerciantii se folosesc de diferite reclame pentru a atrage clientela, uneori privite cu ingaduinta de judecator. Ele pot atrage nulitatea contractului doar atunci cand este excesiv, calificarea aflata insa la libera dispozitie a judecatorului.

Contractul izvor principal al raporturilor comerciale

Existenta contactului in comercial se desfasoara intre doua puncte de referinta:

libertatea conventiilor (contractelor) presupune:

a.       consensualism

b. libertatea (facilitarea) probatiunii

c.       incurajarea solutionarii litigiilor prin arbitraj

Interventia legiuitoriului presupune:

a.       disciplina contractuala

b. regimul contractelor incheiate cu consumatorii

c.       contractele normative si contractele reglementate

Consensualismul:

constituirea unei societati comerciale - ad probationem

contractele de gaj   

Exceptii: titlurile de credit, CEC, cambia, biletul la ordin ad validitatem.

Arbitrajul: Legea nr. 15/1990 si Codul de procedua civila - art. 350 arbitraj.

modalitate de solutionare a litigiilor

drepturi care nu se pot tranzactiona, nu pot face obiectul arbitrajului

incidenta arbitrajului este atrasa de clauza compromisorie este inlaturata competenta instantelor de judecata. Avantaje: taxe judecatoresti mai reduses celeritatea. Cand se constata incalcari majore se ajunge in alte instante ca si cale de atac.

Disciplina contractuala: Legea nr. 469/2002, modificata, privind intarirea disciplinei contractuale abrogata.

Protectia consumatorului: OG nr. 106/1999, modificata: contractele incheiate in afara spatiilor comerciale.Important: orice consumator are dreptul de a denunta unilateral si rar sanctiune contractul. Denuntare: 7 zile de la data incheirii pentru servicii sau inchirierii bunului. Nu se admite rezilierea pentru contracte mai mari de 30 euro.

OG nr. 130/ 2000, modificata, privind regimul contractelor incheiate la distanta (partile nu sunt prezente). Dreptul unilateral de a rezilia contractul: 10 zile lucratoare si plata returnarii.

Clauzele abuzive Legea nr. 193/2000, modificata, privind clauzele abuzive clauze care nu sunt negociate direct cu consumatoruls creeaza un dezechilibru intre parti, in detrimentul consumatorului si care sunt contrare cerintelor bunei credinte.

Contractul poate exista in continuare cu acordul consumatorului, daca, dupa eliminarea clauzelor, acesta mai poate exista. In caz contrar reziliere. Contractul abuziv se stabileste de ANPC si instante.

Contractele normative au un continut prestabilit de acte nromative tin de existenta unui monopol: furnizarea energiei electrice, termice, gaz, apa, telefonie.

Contractele special determinate de legiuitor:

OG nr. 52/1997, modificata, privind franciza.

OG 51/1997 privind leasingul

Legea nr. 136/1996 privind asigurarea si reasigurarea in Romania

Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea

Contractul de vanzare-cumparare comerciala:

Specialitati: daca vanzatorul nu executa contractul, cumparatorul poate obtine bunul de la un tert, putand pretinde daune interese daca este cazul si diferenta de pret contractul se rezilieaza de drept cand vanzatorul ofera predarea lucrului, dar cumparatorul nu plateste la termenul stabilit de parti: contractul se reziliaza de drept cand una dintre parti nu-si executa obligatia in trermenul calificat drept esential prin contract.

Viciile aparente se denunta in termen de 2 zile de la primirea marfurilor, iar cele ascunse in 2 zile de la descoperirea lor. Se mentine termenul de prescriptie al dreptului la actiune privind garantia pentru vicii (6 luni de la descoperirea viciilor 1 an de la primirea marfurilor).

Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora. in comercial, garantia privesete orice angajament asumat de vanzator/producator.

Obligatia de conformitate priveste existenta unei corespondente intre bunul descris ca mostra sicel livrats utilizarea bunului in scopul pentru care a fost achizitionats existenta unor parametri de calitate si de performanta normali la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil, data fiind natura produsului si declaratiile publice ale vanzatorului/producatorului privind caracteristicile produsului.

Contractul de prestari servicii prestatorul isia suma fata de beneficiar obligatii de mijloace. in cadrul acestora le este specificca intensitatea sub forma unei clauze best efforts.

Beneficiarul trebuie informat cat mai complet anterior prestarii serviciului. Clientul are obligatia de a colabora cu consultantul pentru a-si facilita serviciul prestat, pentru a-i permite sa dea cele mai bune decizii si cele mai bune sfaturi obligatia de a furniza informatii reale.

Obligatiile de mijloace pot prevedea si clauze de durata time table si due time serviciul se va efectua prompt si eficient, pornind de la premisa ca societatea beneficiara trebuie sa desfasoare o activitate profitabila intr-un mediu de afaceri competitiv. Uneori, pot contine si clauze de performanta in cazul administratorilor ori a persoanelor cu functii de raspundere, chiar in domeniul publicitar.

Contractele pot sa mai contina obligatii de loialitate, confidentialitate si de concurenta. Domenii: consultanta financiara, informatica. Se pot incheia contracte de administrare. Agentii publicitare: poate fi atrasaa raspudnerea pentru imagine putinatragatoare sau neatragatoare. Asistenta tehnic si engineering: studiul, conceperea, controlul, supravegherea si intretinerea instalatiilor si echipamentelor industriale.

Contractul de transfer de tehnologie si know how presupune cesiunea unui brevet saua unor drepturi de autor, licenta de folosire a unei tehnologii pentru o anumita perioada. Plata pentru cedarea licentei se poate face in functie de mai multe criterii: numarul de posturi care utilizeaza licentele sau cifra de afaceri a beneficiaruluis cuprinde: transmiterea unui ansamblu de cunostinte tehnice care nu sunt accesibile publicului larg, fiind destinate doar profesionistilor.

Contractul de mandat comercial: art. 1532-1559 Cod civil, art. 374-391 Cod comercial.

Obiectul mandatului comercial tratarea de a face afaceri comerciale pe seama mandantelui mandatarul se face obliga sa incheie pe seama mandantelui acte juridice de comert.

Distinctii fata de mandatul civil:

obiect diferit pentru mandate

caracter prezumat oneros al contractului comercial

posibilitatea expresa a mandatului fara rerpezentare

limite extinse ale mandatului art. 1536 Cod civil, art. 375 si 395 Cod comercial

In dreptul civil, sumele incasate de mandatar se utilizeaza din momentul in care mandatarul a utilizat sumele respective in folosul propriu. Privilegiul special al mandatarului in ceea ce priveste sumele incasate se raporteaza la retributia la care el este indreptatit. Acest privilegiu se exercita si asupra tuturor bunurilor pe care mandatarul le detine si care se afla in proprietatea mandantelui. Prin executor judecatoresc se emite o somatie, iar mandatrul are obligatia de a face o opozitie la vanzarea bunurilor sale art. 387-388 Cod comercial.

Contractul de comision sunt incidente dispozitiile art. 405 si rum. Cod comercial. in fond, contractul de comision este un contract de mandat fara reprezentare.

Contractul de comision este o conventie care are ca obiect tratatrea de afaceri coemrciale de catre comisionar in nume propriu, dar pe socoteala comitentului contra unei retributii numite comision. intre comitent si comisionar exista aceleasi drepturi si obligatii ca intre mandant si mandatar. Diferenta majora este aceea ca in cadrul acesti contract, comisionarul se comporta ca si cum ar fi afacerea sa proprie.

Consecinte: intre tertul contractant si comitent nu exista raporturi directe si prin urmare nu au actiuni unul impotriva celuilalts ambii sunt raspunzatori fata de comisionar:unul pentru plata pretului,a ltul pentru predarea bunului.

Comisionarul    de regula nu raspunde fata de comitent pentru neexecutarea obligatiilor contractuale ale tertului, acest lucru este insa posibil daca exista o stipulatie expresa numita clauza de garantie speciala.

Creditorii persoanli ai comisionarului nu-si pot realiza drepturile prin urmarirea bunurilor detinute de comisionar in baza contractului de comision art. 89 din Legea nr. 85/2006.

Comitentul are obligatia de a achita comisionul din momentul in care comisionarul a incheiat tranzactia, chiar daca tertul nu si-a executat obligatia. Comisionarul este prestator de servicii, iar obligatiile lui sunt de a face nu de a da. Contract subsecvent contractul urmator care se incheie direct de mandant prin persoana mandantelui.

Contractul de asociere in participatiune

Uniiautori vorbesc despre societatea comerciala in participatiune. Acest contract dispune de toate elementele caracteristice ale unei veritabile societati comerciale. art. 251-256 Cod comercial.

Elementele caracteriste ale societatii comerciale:

affectio societatis

aporturi aduse in vederea efectuarii de fapte de comert

participarea la beneficii si la pierderi.

Contractul de asociere in participatiune - incheierea unui astfel de contract determina existenta unei societati fara persoanlitate juridica (aptitudinea de a f subiect de drept). Contractul trebuie sa fie scris ad probationem.

clauzele unui contract sunt relative la aporturi: contributia la beneficii si la pierderi.

clauza bonina este acea stipulatie prin care o parte isi rezerva dreptul de a participa la benficii si la pierderi.

stabilirea exacta a activitatii asociatului, respectiv petnru care este valabila asocierea

asociat activ

asociat pasiv

Durata asocierii:

gestiunea asocierii si luarea deciziilor privitoare la activitate

conditia de incetare a asocierii si modul de lichidare a patrimoniului de afectatiune speciala constituit

confidentialitatea, neconcurenta, informarea reciproca si performanta. Acest contract reprezinta o forma de asociere destul de des intalnita in practica si care are ca si tinta operatiuni economice punctuale

caracter ocult

Asociatul activ este comerciant pentru ca el contracteaza cu tertii in nume propriu, dar in contul asocieriis el isi asuma toate activitatile si operatiunile comerciales are obligatia de a-l informa pe asociatul pasiv despre tot ceea ce intreprindes impartirea beneficiilor rezultate ca urmare a asocierii (activitate comerciala) in conformitate cu contractul.

Regimul aporturilor ceea ce aduce fiecare. Exista regula ca fiecare ramane proprietar al bunurilor pe carele aduce caracter supletic (suplineste vointa partilor). Partile prin vointa proprie pot sa modifice aceasta dispozitie care devine expresa. Nimic nu impiedica partile sa stabileasca un regim de proprietate indiviza a tuturor celor implicati (regim de co-proprietate).

Asociatul activ devine proprietarul bunurilor aduse prin asociere, urmand sa se stabileasca la disolutia contractului modalitatea de revenire a aporturilor in patrimoniul celui care l-a adus.

Societatile comerciale

Origine si evolutie: din punct de vedere al originii, avem de a face cu dreptul roman. Societas romana era o indiviziune fara persoanlitate juridica si fara patrimoniu. Tarziu de tot, in sec. al XVII-lea apar societatile comerciale propriu zise si prima forma este comandita.

De la indiviziune la patrimoniu social: creditorii urmaresc patrimoniul social al societatii, urmand ca dupa aceea sa se indrepte in subsidiar impotriva patrimoniului comerciantului.

Patrimoniul social o parte din actionari vin cu banii si altii desfasoara activitati comerciale propriu zise. Presupune un caracter intuitu personae in considerarea partilor participante. Se folosea numele asociatului comanditant, erau legati prinr elatii de incredere care erau si durabile.

Societatea anonima - sec. al XVII-lea

patrimoniul primeste personalitate

limitarea riscului si a raspunderii apartine tuturor membrilor asociati

un alt element a fost si este anonimatul actionarilor

prevalenta capitalului fata de elementele personale ale partenerilor

posibilitatea de a parasi asocierea prin vanzarea facila a actiunilor detinute

Societatea moderna:

bazata pe art. 1492 Cod civil

existenta unei libertati contractuale, iar intereseul social coincide cu interesul comun al asociatiei

societatea neoliberala este vazuta ca un nor de contract

societatea institutie considerata astfel datorita opiniei ca vointa asociatilor are un rol redus pentru ca exista un corp de reguli imperative

subordonarea interesului fiecarui asociat fata de ineresul societatii

teoria intreprinderii societatii comerciale este forma de organizare a intreprinderilor comerciale

teoria actului juridic colectiv: elementele esentiale care se regasesc in orice societate comerciala:

o       aportul sau contributia cu valoripatrimoniale a membrilor societatii

o       afectio societatis vointa de cooperare loiala in atingerea scopului comun

o       sine qua non este impartirea beneficiilor si participarea la pierderi

Aportul



Aportul este o obligatie pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in soceitate unul sau mai multe bunuri fie la constituirea fie la majorarea capitalului social. Aportul este contributia cu valoare patrimoniala a fiecarui asociat.

Etapele de consumare a aportului: sunt doua, indiferent de societate:

Subscrierea reprezinta o asumare prin semnarea actului constitutiv sau a actului de majorare a capitalului, de a contribui la formarea sau majorarea capitalului social.

Varsarea este fie indeplinirea efectiva a prestatiei asumate, fie prin plata in numerar a sumei de bani ori prin transmiterea unui drept de proprietate. Trebuie facuta intr-un anumit termen care are doua variabile. In ceea ce priveste SRL, aportul social trebuie varsat la data constituirii societatii. La SA, aportul trebuie varsat minim 30% la momentul subscrierii, urmand ca restul sa fie varsat pana la data prevazuta in statut, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data constituirii societatii.

Consecintele intarzierii sau a nevarsarii aportului social: asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar si nu a fost virsat ladata convenita, trebuie platite si dobanzi de la acea data pentru ca in comercial banii sunt frugiferi. Nevarsarea aportului subscris excluderea asociatului plus daune corespunzatoare. in cazul SA, ceilalti actionari pot sa opteze intre urmarirea silita a actionarilor restanti sau anularea actiunilor subscrise de acestia.

Aportul in numerar este obligatoriu la toate formele societare. Se realizeaza prin plata.

Aportul in natura poate sa constea in bunuri corporale, dar si bunuri incorporale. Bunurile incorporale drept de proprietate intelectuala, industriala. Aportul in natura este posibil la toate formele societare, el insa trebuie sa fie evaluabil din punct de vedere economic. Aceasta valoare se evalueaza de asociati, insa este nevoie de o expertiza in cazul SRL cu asociat unic. Aportul este individual, el trebuie sa apartina asociatului. Totodata, este si indivizibil atat fata de asociata, adica asociatul care nu varsa integral aportul subscris nu are dreptul la o cota parte din actiuni sau partile sociale aferente aportului deja varsat, este indivizibil si fata de societate, bunul aflat in coproprietate se preda in intregul sau societatii. Actul subscrierii trebuie sa fie semnat de catre toti coproprietarii chiar daca numaiunul dintre ei devine asociat. Aportul in natura se realizeaza prin transmiterea sau predarea bunurilor repspective de la data inmatricularii. Dispozita este una supletiva si se poate stabili prin statut o alta data.

Aportul in creanta nu este permis la SRL si la SA constituita prin subscriptie publica. Totodata, nu est epermis nici la majorarea capitalului SA, indiferent de forma ei de constituire. O persoana se elibereaza de incasarea acestui aport. Acest lucru se realizeaza prin incasarea efectiva a creantei cedate societatii.

Aportul in munca - industrie nu este permis la formarea sau majorarea capitalului social, dar el poate fi avut in vedere la stabilirea proportiei de participare la beneficii a asociatiei.

Capitalul social este format din totalitatea aporturilor asociatilor/actionarilor.

Asociati membri SRL detin parti sociale

Actionari membri SA detin actiuni

Acest capital social are trei functii:

Functia economica - din punct de vedere economic reprezinta expresia riscului pe care si-l asuma intreprinzatorul el fiind totodata generator de incredere in mediul de afaceri.

Functia contabila - din punct de vedere contabil reprezinta datoria sopcietatii fata de asociati/actionari. La dizolvarea societatii, aporturile pe baza carora s-a contruit capitalul social ar trebui retribuite. Faptul ca acest capital social figureaza la pasivul bilantului contabil explica posibilitatea de a majora tehnici contabile, precum conversiunea datoriilor societatii, adica a pasivului propriu zis catre terti sau a rezervelor in capital.

Functia juridca - din punct de vedere juridic capitalul reprezinta primul gaj general al creditorilor societatii.

Principii care protejeaza pe creditori:

Realitatea capitalului social capitalul social cuprinde bunurile varsate fectiv societatii. Exista o necesitate a unei expertize in anumite situatii, expertize ce privesc aportul. Avand o valoare contabila pasiva, capitalul trebuie sa aiba corespondent in active patrimoniale de aceeasi valoare. Daca activul net al societatii scade sub valoarea capitalului socila, nu se pot distribui dividende pana la neintegrarea acestuia sau pana la reducerea acestora la valoarea respectiva. La societatile de capital SA cand activul net scade sub jumatate din capitalul social, actionarii trebuie sa hotarasca fie marirea capitalului social sau activul net, fie aducerea sub sanctiunea dizolvarii societatii.

Fixitatea sau stabilitatea capitalul social poate varia doar prin operatiuni de marire sau de reducere.

Intangibilitatea nu poate fi folosit pentru plata de dividende, acest capital social trebuie pastrat intact. Modalitatea principala de parasire a unitatii este cesiunea partilor sociale sau a actiunilor, fie catre un tert, fie catre un asociat/actionar, retragerea propriu-zisa din societate este doar o solutie subsidiara de anulare sau parasire a societatii comerciale. Capitalul social nu se confunda cu patrimoniul social. Patrimoniul cuprinde activ bunuri si alte drepturi, dar si pasiv obligatiile societatii. Activul patrimonial constituie un veritabil gaj general al creditorilor sociali. Patrimoniul este esentialmente veritabil, in permanenta primenire. Patrimoniul include si capitalul social.

Affectio societatis reprezinta animus elementul volitional de a colabora in vederea realizarii scopului SC. Scopul SC este obtinerea de profit.

Affectio societatis reprezinta convergenta divergentelor asociatilor sau actionarilor si legitimeaza scopul comun al lor de a profita impreuna. Ca element volitional fundamenteaza egalitatea juridica a asociatilor/actionarilor. Presupune numaiintentia sau dorinta de a depune eforturi comune nu si realizarea acestora in mod concret, lipsa dorintei de cooperare nu sepoate sanctiona prin excluderea asociatului respectiv, ci doar prin dizolvarea societatii art. 221, alin. (1) din Legea SC.

Affectio societatis este elementul ce distinge societatile comerciale de alte forme contractuale. Pot exista situatii in care imprumutatorul sa fie beneficiar al activitatilor celui imprumutat.

Impartirea profitului existenta profitului se stabileste numai la sfarsitul exercitiului financiar prin inlocuirea adminsitratiei societatii si aprobarea prin AGA (adunarea generala a actionarilor). Exercitil financiar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie. Repartizarea catre asociati/actionari a unei parti din profitul net se realizeaza sub forma de dividende, care se pot calcula sub sanctiune penala numai din beneficiile reale ale societatii. Dividendele trebuie sa fie corect determinate, societatea are un drept de actiune in retribuirea dividendelor incorect, restituite daca se dovedeste ca benficiarii stiau sau trebuiau sa stie de respectiva neregularitate.

Obligatia de plata a dividendelor este exigibila in termenul stabilit de AGA. Acest termen nu poate depasi 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale. Situatia financiara se aproba in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar anual. Actiunea in incasarea dividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data exigibilitatii dividendelor.

legal

Criteriul impatelii:

conventional

Chestiunea participarii la pierderi ca regula, aportul este ceea ce asociatul/actionarul este dispus sa piarda. Niciun actionar nu poate fi obligat sa aduca noi aporturi, sa faca noi contributii sau imprumuturi in afara celor asumate prin actul constitutiv sau acte aditionale ori subscrieri in baza AGA.

Actul constitutiv. Continut: cuprinde un contract de societate cu clauze care privesc elementele si desfasurarea raportului de asociere. Include si statutul, iar acesta precizeaza organizarea institutionala a unei SC.

Conditii de forma ale actului constitutiv. Regula: actul constitutiv trebuie incheiat in forma scrisa, sub semnatura privata - ad prabationem. Exceptie: forma autentica e ceruta ad validitatem.

Situatii:

Se aduce aportul in

Cand avem un SA constituit prin subscriptie publica.

cand exista forme asociative cu raspundere nelimitata:

a.       in nume colectiv

b. SA sau simple

Art. 227, alin. (1), lit. e) SC se dizolva prin hotaararea tribunalului la cererea oricarui asociat in caz de neintelegeri grave. Jurisprundeta: neintelegeri grave cand s/au purtat sis e poarta un numar mare de litigii comerciale sau chiar penale. Nu conteaza cine e de vina, culpa, ci efectul sociatea nu mai poate functiona. Caracterul textului de lege este exemplificativ.

Abuzul de majoritate ca manifestare de deturnare a scopului societatii:

a) Prin decizii repetate pe parcursul mai multor exercitii financiare, nu s-au distribuit dividende din profitul net al societatii, incorporandu-se respectivele benficii in rezerve statutare are societatii.

b) Se acorda imprumuturi consistente unor SC din patrmoniul social al societatii in discutie, iar societatea debitoare are in actionaritul sau interese sau chiar persoane din actionariatul majoritar.

Asemenea decizii distrug affectio societatis. Neintelegerile dintre asociati au semne vizibile cum ar fi: neparticiparea la AGA, refuzul de exercitare a dreptului de vot, votul dat pentru a bloca o initiativa sau o decizie.

Dizolvare: interese contrare si ireductibile. Unul sau o parte din asociati au impiedicat adoptarea hotararii de majorare a capitalului social, iar datorita disensiunilor si marimii taberelor implicate nu s-a putut alege noul CA. Nu sunt motive de dizolvare neintelegerile pecuniare dintre asociati. Cererea ce dizolvare antiicpata se respinge:

cand activitatea organelor sociale nu e iremediabil compromisa, putandu-se decide revocarea adminsitratorilor si desemnarea altora

cand se dovedeste ca asociatul de care depindea conflictul si-a manifestat intentia de retragere

cand exista un blocaj temporar al functionarii societatii

cand, desi au existat grave neintelegeri, iar sitatia financiara initial grav compromisa a fost ulterior restabilita.

Excluderea unui asociat nu se realizeaza decat pe baza unor motive strict determinate de lege:

nevarsarea capitalului social,

asociatul este supus procedurii de insolventa sau a devenit incapabil

imixtiunea in administrarea societatii

folosirea bunurilor societatii fara drept

savarsirea unor acte de concurenta - asociatul fara consimtamantul celorlati a devenit asociat cu raspundere nelimitata inalte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate ori a efectuat operatiuni in contul sau sau al altora in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator).

savarsirea de catre asociatul adminsitrator a unor fapte pagubitoare pentru societate

exercitarea de catre creditorul personal al unui asociat a unei opozitii impotriva hotararii de prelungire a duratei societatii doar pentru SRL.

Conditia excluderii unui asociat din societate: sa existe o hotarare judecatoreasca. Cerere de ecludere a unui asociat trebuie insa sa fie semnata de catre toti ceilalti asociati.

Incalcarea cerintelor legale de constituire a SC. Situatii:

neregularitati constatate inainte de infiintarea SC

neregularitati constatate dupa infiintarea SC

Neregularitati constatate inainte de infiintarea SC: reprezentantii SC omit sa inregistreze SC la Oficiul Registrului Comertului. Orice asociat poate cere inmatricularea SC. Va notifica fondatorii SC si reprezentantii care trebuiau sa solicite initiat inmatricularea SC. Legea SC stabilestte un termen de 3 luni, termen dupa implinirea caruia asociatii sunt liberati de obligatiile care decurg din actul constitutiv. Judecatorul delegat fie solciita inlaturarea neregularitatlor, fie respinge cererea de inmatriculare.

Neregularitati constatate dupa infiintarea SC: actiuni prin care se poate interveni in vederea intrarii in legalitate:

a.       Actiuni in regularizare: se prescriu in termen de 1 an de la inmatricularea SC. Orice persoana itneresata poate cere tribunalului sa oblige organele de SC la indeplinriea formalitatilor necesare indreptarii unei nereguli.

b. Actiuni in declararea nulitatii SC. Cauzele sunt expres si limitativ prevazute de lege:

i. lipsa actului constitutiv

ii. actul constitutiv nu are forma autentica

iii. toti fondatorii sunt incapabili

iv. obiectul de activitate este ilicit

v. actul constitutiv nu prevede denumirea SC, aporturile sociale, capitalul social subscris

vi. nu s-au respectat cerintele minimale legate de capital

vii. nu s-a respectat numarul minim de asociati

Nulitatile absolute au un regim special in acest caz, pentru ca orice persoana interesata poate cere tribunalului anularea SC respective. Spre deosebite de cazul clasic al nulitatii absolute, nulitatea poate fi acoperita pana la momentul in care se ajunge la punerea de concluzii in fond la tribunal. Actiunea este imprescriptibila. Declararea nulitatii nu are efect ex tunc sau ex nunc SC putativa (raporturile incheiat cu tertii de buna credinta se mentin).

Elementele definitorii ale personalitatii juridice ale unei SC:

Atribute derivate din personalitatea juridica:

a.       denumire

b. sediu

c.       nationalitate

Vointa proprie a SC. Vointa colectiva a asociatilor este distincta atat de vointele individuale sau personale ale acestora, cat si de suma tuturor vointelor asociatilor. Vointa SC se formeaza prin votul majoritar (principiul fortei obligatorii, hotararile fiind obligatorii pentru toti asociatii/actionarii, chiar daca acestia au votat impotriva sau au absentat). In cadrul SA, majoritatea, pentru a se adoptat o hotarare, poate fi una simpla, a capitalului social reprezentata de actionari. In cadrul SRL, majoritatea trebuie sa fie dubla: atat a capitalului social, cat si a asociatilor (majoritate absoluta). Vointa trebuie sa fie unanima, atunci cand se modifica actul constitutiv la un SRL. Vointa juridica a unei SC se manifesta prin actul adminsitratiei acesteia, care este una de rerpezentare.

Capacitatea juridica:

a.       de folosinta (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii) este limitata la scopul pentru care a fost constituita SC. Scopul social nu este identic cu obiectul de activitate.

b. de exercitiu se manifesta prin incheierea actelor juridice necesare aducerii la indeplinire a scopului social.

Patrimoniul propriu si autonom. Bunurile care sunt aduse ca aport de catre asociat/actionar intra in patrimoniul SC. Asociatii detin un drept de creanta impotriva societatii, exigibil la data lichidarii acesteia. Nu pot fi cerute inapoi. Creditorii personali ai asociatului/actionarului nu pot cere urmarirea bunurilor SC, dar pot cere cota parte cuvenita din dividende. Pot urmari si popri partea ce i s-ar cuveni asociatului/actionarului in eventualitatea lichidarii SC. Nu se pot urmari partile sociale care au un caracter intuitu personae. Creditorul persoanl poate cere vinderea actiunilor pentru acoperirea creantei. Obligatiile SC fata de terti nu se pot compensa cu obligatia tertilor fata de asociati. Nu poate opera compensatia. Societatea raspunde pentru obligatiile sale numai cu patrimoniul propriu. Aplicarea procedurii insolventei priveste numai patrimoniul SC, neafectand patrimoniul asociatilor.

Functionarea societatii comerciale

Societatea comerciala functioneaza prin activitatea organelor sale:

a) AGA sau AA (adunarea actionarilor) organ deliberativ si decizional suprem

b) adminsitratia poate fi unipersonala sau colectiva si reprezinta organul executiv de gestiune si de reprezentare a societatii



c) cenzorii/auditorul financiar organe de control si de supraveghere a gestiunii societatii

In functie de natura si marimea societatii, aceste organe sunt mai mult sau mai putin institutionalizate, reglementate. Institutionalizarea presupune un set de reguli care sunt reglementate imperativ de lege. Aceste organe, ca si atributii pe care le au, sunt reglementate imperativ de lege. Nu se pot stabili alte organe, nu se pot modifica atributiile si componenta acestor organe.

AGA este formata din totalul asociatilor sau al actionarilor. AGA se bazeaza pe principiul constituirii ei de aceea cuprinde toti actionarii/asociatii. Tipologia AGA, din punct de vedere legal, este reglementata numai pentru SA. Categorii de AGA:

AGA ordinara: se intruneste cel putin o data pe an, in primele 5 luni. Trebuie convocata. Atributii obligatorii:

o       situatii financiare: stabileste dividendele

o       bugetul de venituri si cheltuieli

o       alegerea, revocarea si stabilirea remuneratiei adminsitratorilor

o       numirea, revocarea si stabilirea remuneratiei cenzorilor si auditorilor financiari.

Pentru functionarea in deplina legalitate, AGA trebuie sa se constituie in baza unor cvorumuri si sa ia decizii prin anumite majoritati.

AGA extraordinara: se intreuneste ori de cate ori este nevoie pentru:

o       modificarea actului constitutiv

o       aprobarea incheierii unor acte extraordinare prevazute de lege sau prin actul constitutiv (listarea la bursa a unor societati)

o       cvorum si majoritati.

In cazul SA se delega anumite atributii de AGA in sarcina CA (consiliului de adminsitratie)

AGA speciala: este alcatuita dina ctionarii cu actiuni preferentiale si care nuau drept de vot.

AGA convocare: se convoaca la initiativa administratorilor, asociatilor    (25%) sau a actionarilor (5%). Convocatorul trebuie sa cuprinda inmod obligatoriu locul si data tnerii AGA cu 30 de zile inainte, in cazul SA si cu 10 zile in cazul SRL.

Ordinea de zi: trebuie trecuta.

Diverse: discutii diverse.

Comunicare: se face prin scrisoare recomandata la SRL si la SA pe tip inchis, SA la care actiunile sunt nominative se stie ce persoana detine respectivele actiuni. La celelalte societati se face prin publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei si in ziare nationale si locale de larga raspandire.

Sedinta AGA: participantii vin personal, el pot fi reprezentati    - art. 125 Legea SC descrie interdictiile speciale, nerespectarea lor duce la nulitate.

Organizarea AGA:

pretdinte

secretar

ce se discuta in cadrul ei se consemneaza intr-un proces verbal, care poate sa cuprinda sau nu Anexe. Anexele pot fi constituite din stenograme sau documente.

Exercitarea dreptului de vot: o actiune inseamna un vot. Pot fi posibile limitari ale votului. Dreptul de votpoate fi suspendat in situati inc are capitalul social subscris nu a fost varsat in termenul preconizat. Capitalul social, in cazul SA, poate sa nu fie integral subscris. Exista obligatia de abtinere in cazul in care exista un conflict de interese. In masura in care s-au produs daune, pot fi imputate persoanei care nu s-a abtinut de la vot. Dreptul la vot nu poate fi cedat. Sunt interzise anumite tipuri de vot. Votul prin corespondenta este permis in cazul SRL si al SA de tip inchis (actiuni nominative).

Hotarari AGA:

se bucura de forta obligatorie

ele au un caracter obligatoriu pentru toti actionarii/asociatii

publicitatea acestora este asigurata prin Oficiul Registrului Comertului, Monitorul Oficial.

Publicitatea in Monitorul Oficial este obligatorie pentru SA

Anularea hotararilor: calitatea procesuala activa o au partile intr-un proces, adica reclamantul care introduce actiunea, iar calitatea procesuala pasiva o are paratul. Asociatii/actionarii au calitate procesuala activa, insa conditionat.

Actionarul sau asociatul care promoveaza o astfel de actiune trebuie sa consemneze ca votat impotriva. Opozitia la vot se dovedeste prin procesul verbal. Adminsitratorii si cenzorii pot sa ceara anularea hotararilor AGA cu o singura exceptie: revocarea lor din functie. Tertii pot cere anularea hotararilor AGA pentru motive de nulitate absoluta.

Nulitatea relativa - exista hotarari care pot fi atacate pe motiv de nulitate relativa. Termenul este de 15 zile de la data publicarii hotararii si doar actionarii/asociatii pot sa o ceara.

Nulitatea absoluta - este imprescriptibila. Poate fi ceruta de orice persoana interesata. Competenta de judecata o are tribunalul - toate cererile nepatrimoniale in ceea ce priveste litigiile comerciale.

Procedura de judecata se desfasoara in Camera de Consiliu. Prin Ordonanta presedintiala se poate solciita suspendarea executarii hotararii (o suspendare provizorie). Ordonanta presedintiala este reglementata in C.pr.civ. si prin aceasta actiune instanta incuviinteaza unele masuri temporare, care daca nu s-ar lua arproduce consecinte pagubitoare, uneori chiar irecuperabile. Dar fondul problemei nu este rezolvat. Cautiunea este o garantie pe care instanta o poate impune a fi platita si care va fi restituita ulterior in anumite conditii.

Administrarea SC

In cazul SRL, pot sa fie unul sau mai multi asociati adminsitratori care pot si si terti. Administratorul se bucura de prezumtia ca fiecare are putere in parte de reprezentare. La Sa exista fie un administrator singur, fie un organ colegial institutionalizat.

Sistem: unitar sau dualist.

Sistemul unitar presupune existenta unui CA cu un director general.

Sistemul dualist presupune existenta unui Consiliu de supraveghere si a unui directorat.

Calitatea de director. Cerinte:

capacitate de exercitiu deplina

onorabiliatte, adica inexistenta unei nedemnitati

existenta unor condamnari penale atrageexistenta unor nedemnitati comerciale infractiunea de fals

este incompatibila cu calitatea de salariat

existenta unui maximum de mandate

La SRL exista obligatia de a nu se detine calitatea de adminsitrator intr-o societate concurenta. Sanctiunea in acest caz fiind revocarea si raspunderea pentru daune.

Dobandirea functiei de adminsitrator

Adminsitratorii sunt desemnati de regula in adunarea ordinara. Nu este suficient ca o persoana sa fie desemnata de adunarea generala ordinara. Mandatul trebuie acceptat in scris de persoana desemnata. In situatia SA, adminsitratorul este obligat sa incheie o asigurae de raspudnere profesionaa, totodata aici administratorii odata cu numirea lor li se prezita un contract de adminsitrare care contine in mod obsnuit clauze de preformante (descriu obligatiile de rezultat).

Publicitatea numirii adminsitratorilor numirile adminsitratorilor sunt depuse la Oficiul Registrului Comertului, totodata sunt depuse si specimene de smenatura. Societatea nu poate invoca fata de terti numirea in functie sau incetarea mandatului adminsitratorului daca aceasta nu a fost publicata, adica inaintata Oficiului Registrului Comertului.

Durata mandatului - in cazul SRL, durata mandatului este lasata la latitudinea partilor, la SA este limitata la 4 ani. Primii adminsitratori au un mandat de 2 ani maxim la SA.

Renuntarea administratorului este stabilita fie prin actul constitutiv, fie printr-o adunare generala. Este itnerzisa acordarea de alte avantaje financiare de catre societate.

Natura juridica a raportului adminsitratorului cu societatea unii autori vorbesc de o natura contractuala, plecand de la art. 70 din Legea SC, in esenta fiind vorba de un mandat. Mandatul este contractual pentru ca nu poate fi vorba de o incredintare venita de la societate. Continutul mandatului este determinat de lege. Mandatul administratorului poate fi revocat in mod discretionar de AGA chiar daca nu e trecut pe ordinea de zi. Exista si o teorie organicist care justifica faptul ca adminsitratorul este un organ al societatii care detine o functie dotata cu prerogative legale si contractuale. El nu poate fi mandatar intrucat are atributii proprii, exclusive si nu exercita drepturi sau prerogativele asociatilor sau actionarilor mandatanti. Teoria fiduciara de inspiratie anglo-saxona - obligatiile fiduciare sunt derivate din raporturile de incredere de gestiunea afacerilor altuia (obligatia de a indeplini functia cu buna credinta, loialitate, in interesul societatii, evitand conflictele de interese). Obligatiile de diligenta si imprudenta ale administratorului sunt apreciate prin raportare la bunul proprietar. Aceasta teorie se bazeaza pe existenta unor obligatii statutare derivate din prevederile legii.

Obligatiile statutare ale adminsitratorilor sunt numeroase Legea SC.

Raspunderea adminsitratorului exista o solidaritate a programelor colegiale care opereaza pe orizontala si vizeaza adminsitatorul in functie. Aceasta solidaritate ii poate afecta si pe adminsitratorii precedenti, daca avand cunostinta de neregularitatile societatii sau ale altor adminsitratori nu le-au denuntat cenzorilor sau auditorului. Sunt exonerati de a raspunde in solidar adminsitratorii care au facut opozitie la anumite decii luate si au consenat aceasta in procesul verbal sau in registrul de decizii al adminsitratiei si au anuntat cenzorii sau auditorii. Raspunderea conjuncta si indirecta pentru operatiunile juridice efectuate de director sau de functionari ai societatii fata de care adminsitratorul nu si-a exercitat obligatia legala de supraveghere.

Aceasta actiune in raspundere poate fi promovata fie de AA, fie de minim 5% din actionari mandataul administratorului inceteaza de drept.

Controlul gestiunii societatii comerciale - la SA, cenzorii pentru sistemul unitar de administrare si cerditorul financiar pentru sistemul dualist.

La societatile mixte, de persoane, SRL pana la 15 asociati cenzorii sunt facultativi, iar daca numarul asociatilor depaseste 15 persoane, cenzorii sunt obligatorii.

Art. 159 din Legea SC

la SA vor fi cel putin 3 cenzori si tot atatea supleanti, numarul lor este stabilit intr-o cifra impara

mandatul este de 3 ani

unul din cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil

Raspunderea cenzorilor este solidara - art. 73 din Legea SC. Raspunderea penala se antreneaza potrivit art. 267-277 Legea SC.

Procedura insolventei Legea nr. 85/2006 privind procedula insolventei (LPI) si OUG nr. 86/2006 privind organizarea practicienilor in insolventa.

Domeniul de aplicare al LPI:

insolventa reprezinta starea patrimoniului debitorului caracterizata prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile

insolventa este vadita cand debitorul nu a achitat o datorie fata de un creditor in termen de 30 de zile de la scadenta

insoventa iminenta - situatia in care debitorul este clar ca nu va putea achita o creanta cu fondurile disponibile la data exigibilitatii acesteia

LPI presupune 2 tipuri de proceduri:

generalaa - mai laborioasa - presupune existenta unei perioade de observatie si a unu i plan de reorganizare famimentul poate sau nu fi declarat

simplificata - intrarea direct in faliment

Categorii carora li se aplica procedura insolventei:

SC

societatile cooperatiste si agricole

grupul de interes economic

orice persoana juridica de drept privat care desfasoara activitati economice

Procedura simplificata - falimentul, daca e indeplinita cel putin una dintre conditii:

comerciantul nu detine niciun bun in patrimoniul sau

actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite

administratorul nu poate fi gasit

sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei de la Registrul Comertului

persoana care a mai beneficiat de o reorganizare judiciara

Organe care aplica procedura insolventei:

instantele de judecata

judecatorul sindic

adminsitratorul judiciar

lichidatorul

Instantele de judecata - competent sa judece in prima instanta este Tribunalul. Judecatorul desemnat si specialist in astfel de procese judecatorul sindic. Recursurile exercitate impotriva hotararilor date de judecatorul sindic se judecat la instanta superioara - Curtea de Apel.

Procedura insolventei se declanseaza in baza unei cereri inaintate instantei. Cererea poate fi inaintata de creditor, orice persoana sau institutie prevazuta expres de lege, debitor. (in civil nimeni nu isi poate invoca propria culpa).

Deschiderea procedurii de insolventa la cererea debitorului: LPI instituie obligatia debitorului de a deschide procedura insolventei cand constata stadiul de insolventa. LPI instituie un termen de 30 de zile pentru ca debitorul sa inainteze o astfel de cerere. Creditorii sunt notificati cu privire la cererea debitorului de catre judecatorul sindic. Creditorii se pot opune deschiderii procedurii insolventei, solutia care poate fi data: admiterea sau respingerea opozitiei. De la data deschiderii procedurii insolventei se suspendi curgerea dobanzilor, penalitatilor si majorarilor.

Deschiderea procedurii de insolventa la cererea creditorilor orice creditor care are o creanta certa si exigibila, de la a carei scanta au trecut 30 de zile, poate cerere deschiderea procedurii de insolventa. Cererea trebuie sa cuprinda cuantumul si temeiul creantei. in situatia in care exista mai multe cerere de intrare in insolventa, acestea vor fi conexate. in 10 zile de la primirea copiei dupa actiune, debitorul e obligat sa conteste sau sa recunaosca existenta insoventei. Contestatia debitorului poate fi admisa sau respinsa de catre judecatorul sindic. Daca judecatorul sindic respinge contestatia debitorului insolvabil, acesta nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judecatoreasca. Daca judecatorul admite contestatia, atunci va respinge cererea creditorului, care va fi considerata fara niciun efect chiar de la inregistrarea ei. Debitorul poate recunoaste starea de insolventa si sa ceara reorganizarea judiciara. El nu o va putea cere daca a mai trecut prin aceasta in ultimii 5 ani.

Etapele deschiderii procedurii de insolventa:

de la data deschiderea procedurii de insolventa se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale

deschiderea procedurii de insolventa

suspenda orice termene de prescriptie ale actiunii mentionate anterior, care vor reincepe sa curga dupa 30 de zile de la inchiderea procedurii

nicio dobanda, penalitate sau orice fel de cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor ivite anterior datei deschiderii procedurii de insolventa. Exceptie: creantele garantate care se inscriu intr-un tabel special, insa aceste dobanzi, penalitati cheltuieli nu vor putea depasi valoarea totala a creantei garantate.

In cazul in care se confirma planul de reorganizare, dobanzile, majorarile, penalitatile de intarziere ori cheltuielile accesorii se achita in conformitate cu actele din care rezulta si in baza planului sau calendarului de plati.

Este interzis adminstratorului SC, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze fara acrodul judecatorului sindic actiuni sau partile sociale     detinute la debitorul care face obiectul procedurii dupa ce s-a deschis procedura insolventei.

Toate actele, plat ile sioperatiile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii de insolventa sunt nule, cu exceptile legale sau cele autorizate de judecatorul sindic.

Situatia unor acte juridice ale debitorului

Administratorul societatii numit de catre judecatorul sindic sau lichidatorul poate introduce actiune in justitie pentru anularea unor acte juridice ale debitorului in conditiile prevazute de art. 77-93 din LPI.

Actele frauduloase carepot fi anulare sunt cele incheiate pana in termen de 3 ani anterior deschiderii procedurii de insolventa. Comitetul creditorilor poate fi autorizat de catre judecatorul sindic sa introduca actiunea. Toate actiunile de acest gen sunt scutite de taxa de timbru.

Reorganizarea judiciara se aplica debitorului persoana juridica in vederea achitarii datoriilor sale in conformitate cu un plan de reorganizare. Planul poate fi depus de catre debitor, adminsitratorul judiciar, creditorii care detin minim 20% din valoarea creantelor.

Planul cuprinde fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea debitorului, fie combinat. Planul va cuprinde obligatoriu programuld e plata al creantelor 3 ani. Poate fi prelungit o singura data - 18 luni, daca e aprobat de 2/3 din creditori.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1134
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site